Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a vândut circa 15 tone de aur în ianuarie-februarie 2026, cel mai ridicat nivel al acestor ieșiri din rezerve din 2002, potrivit Antena 3 CNN, care citează date ale Consiliului Mondial al Aurului și informații publicate de The Moscow Times. Mișcarea este pusă pe seama presiunilor bugetare în creștere și a constrângerilor de lichiditate generate de sancțiunile occidentale.
Conform datelor oficiale, Banca Centrală a Rusiei a vândut aproximativ 300.000 de uncii de aur în ianuarie și încă 200.000 de uncii în februarie. În urma acestor tranzacții, rezervele totale de aur ar fi coborât la 74,3 milioane de uncii, cel mai scăzut nivel din martie 2022.
Vânzările indică o schimbare față de practica recentă, când tranzacțiile cu aur erau în principal interne: Ministerul Finanțelor vindea lingouri către banca centrală, fără expunere directă pe piața liberă. De această dată, potrivit articolului, operațiunile sunt descrise drept „reale de piață”, ceea ce sugerează o nevoie mai acută de numerar și o presiune mai mare asupra rezervelor de lichiditate.
Pe partea fiscală, deficitul bugetar federal al Rusiei ar fi depășit 15 trilioane de ruble (183 miliarde de dolari) în intervalul 2022-2025, la care s-ar adăuga încă 3,5 trilioane de ruble (42,7 miliarde de dolari) în primele două luni din 2026. În acest context, vânzările de aur sunt legate de operațiuni care implică Fondul Național de Avere, ale cărui active lichide sunt folosite pentru finanțarea deficitelor.
Elementele-cheie menționate în material despre contextul deciziei includ:
Analiștii citați estimează că vânzările din ianuarie ar fi valorat probabil circa 120 de miliarde de ruble (1,46 miliarde de dolari), sumă care ar acoperi doar o mică parte din deficitul bugetar. La 1 martie, aurul reprezenta 47% din rezervele internaționale ale Rusiei, evaluate la 809 miliarde de dolari, însă totalul include și active blocate, la care Moscova nu are acces, potrivit articolului.
Recomandate
Maria Zaharova a apărat guvernul Viktor Orban în scandalul din Ungaria privind presupuse scurgeri de informații către Moscova, potrivit TVR Info . Declarațiile vin pe fondul unor relatări despre conversații telefonice care l-ar implica pe ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, acuzat că ar fi furnizat informații Rusiei, relatează EFE. „Trebuie, în primul rând, să recunoaştem meritele liderilor săi (ai Ungariei – n.r.), care au declarat sincer de-a lungul anilor că nu urmează directivele Rusiei sau ale nimănui altcuiva, că apără interesele ţării lor şi acţionează în interesul superior al poporului lor”, a declarat Zaharova pentru TASS. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a susținut că poziția Budapestei ar fi diferită de tendința pe care o vede în restul Uniunii Europene, unde, în opinia ei, „oamenii nu sunt de obicei luaţi în considerare, ci mai degrabă interesele anumitor grupuri de elită”. Zaharova a mai comentat că statele UE „se prezintă ca aliaţi şi menţin o pseudo-unitate notorie, dar, în realitate, se spionează unii pe alţii”, referindu-se la scurgerile de informații. Reacția Moscovei apare după ce Comisia Europeană a calificat drept „foarte îngrijorătoare” relatările din presă potrivit cărora Szijjarto ar transmite informații către Rusia despre discuțiile cu ușile închise ale miniștrilor de externe din statele membre ale UE. Separat, TVR Info notează că, sâmbăta trecută, The Washington Post a scris că serviciul de informații externe al Rusiei ar fi propus înscenarea unei tentative de asasinare a premierului ungar Viktor Orban pentru a-i consolida campania electorală înaintea alegerilor din aprilie, într-o operațiune numită „Gamechanger” („Schimbarea regulilor jocului”). În același articol se mai afirma că Peter Szijjarto obișnuia să îl sune frecvent pe omologul său rus, Serghei Lavrov , pentru a-l informa despre evoluția discuțiilor din cadrul reuniunilor Consiliului UE, acuzații pe care șeful diplomației ungare le-a respins drept „zvonuri” pe platforma X , conform Agerpres. [...]
Diplomați UE se tem că documente confidențiale ar putea ajunge la Moscova prin accesul pe care îl au parlamentari ai partidului german Alternativa pentru Germania (AfD), potrivit Mediafax , care citează Politico. Relatarea indică faptul că deputații germani, inclusiv cei ai AfD, pot consulta o bază de date cu mii de documente ale Uniunii Europene, inclusiv note din reuniuni sensibile ale ambasadorilor, unde se conturează pozițiile statelor membre pe subiecte precum sprijinul pentru Ucraina. Diplomați europeni și parlamentari germani au spus pentru Politico că acest acces alimentează temeri privind posibile scurgeri de informații către Rusia. „Problema este că avem un partid, AfD, în privința căruia există suspiciuni justificate că ar putea transmite informații către China sau Rusia”, a declarat Anton Hofreiter, deputat al Verzilor și președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag. În consecință, susțin sursele citate, discuțiile sensibile sunt purtate cu mai multă prudență, iar unele state membre se întâlnesc deja în formate mai restrânse, pe fondul temerilor că țări „mai puțin loiale” ar putea transmite informații sensibile către Kremlin. Un diplomat a invocat atât „factorul ungar”, cât și „factorul AfD” în creșterea precauției la schimbul de informații. Textul mai arată că, spre deosebire de alte parlamente naționale, în Bundestag toți deputații și consilierii lor au acces la EuDoX, baza de date cu documente UE, sistem creat ca măsură de control asupra puterii executive, în contextul sensibilităților istorice din Germania. AfD respinge acuzațiile și, potrivit Politico, un purtător de cuvânt al grupului parlamentar a transmis: „Nu comentăm acuzații nefondate”. În același context, este menționat că, la începutul lui 2025, un fost consilier al eurodeputatului AfD Maximilian Krah a fost condamnat pentru spionaj în favoarea Chinei. [...]
Comisia Europeană va cere explicații Ungariei după informații de presă privind posibile scurgeri către Rusia, potrivit TVR Info , care citează agenția EFE. Executivul comunitar a descris drept „foarte îngrijorătoare” relatările potrivit cărora ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, ar fi transmis Rusiei detalii despre discuțiile cu ușile închise ale miniștrilor de externe din statele membre, desfășurate în cadrul Consiliului UE. Declarația a fost făcută luni de purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru afaceri externe, Anitta Hipper, într-o conferință de presă. Hipper a spus că relația de încredere între statele membre, precum și între acestea și instituțiile UE, este „fundamentală” pentru funcționarea Uniunii. Ea a adăugat că instituția „speră ca guvernul ungar să ofere clarificări”, fără a furniza alte detalii pe acest subiect. Contextul vine după ce The Washington Post a relatat sâmbătă că serviciul de informații externe al Rusiei ar fi propus înscenarea unei tentative de asasinare a premierului ungar Viktor Orban, pentru a-i consolida campania electorală înaintea alegerilor din aprilie, într-o operațiune denumită „the Gamechanger” („Schimbarea jocului”). În același articol se susține că Szijjarto l-ar fi sunat frecvent pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, pentru a-l informa despre evoluția discuțiilor din reuniunile Consiliului UE, acuzații pe care ministrul ungar le-a respins, catalogându-le drept „zvonuri” pe rețeaua socială X. [...]
Canada depinde tot mai mult de SUA pentru apărarea Arcticii , potrivit The New York Times , în contextul în care amenințările militare din regiune cresc, iar sistemele existente sunt considerate depășite. Deși cooperarea militară dintre cele două state durează de peste 70 de ani prin NORAD, dezechilibrul de putere rămâne evident, SUA fiind principalul finanțator și lider al sistemului de apărare aeriană. În prezent, Canada se confruntă cu o vulnerabilitate majoră: sistemul North Warning System, bazat pe radare amplasate în Arctic, nu mai este capabil să detecteze noile rachete hipersonice dezvoltate de Rusia, care zboară la altitudini joase. În acest context, autoritățile canadiene au început modernizarea apărării prin dezvoltarea unui nou sistem radar „over-the-horizon”, capabil să identifice amenințări la distanțe mult mai mari. Contextul geopolitic complică situația. Rusia își intensifică prezența militară în Arctic, iar China își afirmă tot mai clar ambițiile în regiune, autodefinindu-se drept „stat apropiat de Arctic”. În paralel, relația cu Statele Unite devine mai tensionată, pe fondul declarațiilor fostului președinte Donald Trump , care a sugerat inclusiv anexarea Canadei și a propus integrarea acesteia într-un sistem de apărare numit „Golden Dome”. Principalele elemente ale situației actuale: NORAD rămâne pilonul apărării aeriene comune, dar este dominat de SUA; sistemele radar existente sunt considerate învechite în fața noilor tehnologii militare; Rusia și China cresc presiunea strategică în Arctic; Canada este nevoită să își consolideze apărarea, dar depinde în continuare de sprijinul american. Propunerea americană privind „Golden Dome” evidențiază și mai clar raportul de forțe: costurile pentru Canada ar putea ajunge la 61 de miliarde de dolari, în timp ce alternativa sugerată politic - aderarea ca al 51-lea stat - subliniază dependența sensibilă dintre cele două țări. În acest context, guvernul de la Ottawa încearcă să reducă dependența de SUA prin politici economice și militare proprii, însă realitatea din teren arată că, pe termen scurt, cooperarea strânsă cu Washingtonul rămâne inevitabilă pentru securitatea Arcticii. [...]
Vladimir Putin a admis că economia Rusiei a intrat în recesiune , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile făcute luni, într-o ședință pe teme economice. Președintele rus a spus că, la începutul lui 2026, principalii indicatori macroeconomici au trecut pe minus. „În ianuarie anul acesta, produsul intern brut al Rusiei a fost cu 2,1% mai mic decât în urmă cu un an. Producția industrială a scăzut cu 0,8%”, a citat Putin statisticile Rosstat. Putin a susținut că evoluția nu este „nimic neașteptat” și a cerut guvernului să readucă economia „pe traiectoria creșterii economice durabile”, evitând în același timp accelerarea inflației și destabilizarea pieței muncii. În paralel, a atras atenția asupra situației bugetului federal, care la finalul lunilor ianuarie-februarie a înregistrat un deficit de 3,5 trilioane de ruble și o scădere a veniturilor totale, cerând „decizii echilibrate” pentru „sustenabilitatea pe termen lung”. Scăderea PIB-ului din ianuarie, raportată anterior de Rosstat, este prezentată ca prima contracție înregistrată de Rusia din 2023. Digi24 notează că, în 2025, creșterea economică oficială a încetinit de aproape cinci ori, până la 1%, sub previziunile inițiale ale guvernului, iar 21 din 28 de sectoare industriale principale au încheiat anul pe minus, inclusiv extracția de minereuri, metalurgia, industria de îmbrăcăminte și încălțăminte, precum și producția de alimente (în scădere pentru prima dată în 15 ani). Pentru 2026, autoritățile ruse au coborât prognoza de creștere de la peste 2% la 1,3%, însă și aceasta ar putea fi prea optimistă. Potrivit datelor Bloomberg, citate de Digi24, Ministerul Dezvoltării Economice ar lua în calcul reducerea prognozei la 0,7% și pregătește o tăiere de buget, în condițiile în care veniturile din materii prime s-au înjumătățit la începutul anului; sursele Bloomberg indică o reducere de 10% a cheltuielilor, cu excepția celor militare și a celor „protejate”, inclusiv cheltuielile sociale. În același context, Ilya Sokolov, șeful laboratorului de politică bugetară al Institutului Gaidar, avertizează că încetinirea economiei poate reduce veniturile bugetare non-petrol și gaze, în pofida reformei fiscale care include majorarea TVA și a impozitelor pentru întreprinderile mici. Conform calculelor sale, față de planul inițial, încasările ar putea scădea cu 500 de miliarde de ruble din TVA și cu 100-200 de miliarde de ruble din impozitul pe profit, iar deficitul ar putea urca spre aproape 8 trilioane de ruble dacă cheltuielile depășesc planul cu aproximativ 1 trilion de ruble. [...]
Raportoarea ONU Francesca Albanese acuză Israelul că repetă „modus operandi”-ul din Gaza împotriva Libanului și Iranului, potrivit AGERPRES , care citează EFE. Declarațiile au fost făcute marți, 24 martie 2026, la Geneva, în contextul prezentării unor actualizări privind situația din teritoriile palestiniene ocupate. Albanese, raportoare specială a ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate, a susținut că ofensiva Israelului urmează același tipar și că acest lucru se întâmplă cu „complicitatea” altor state, în special occidentale. Ea a legat evoluțiile de raportul său „Anatomia unui genocid”, în care afirmă că a avertizat asupra extinderii acestor practici. „Când am prezentat raportul meu «Anatomia unui genocid» am avertizat comunitatea internațională că, dacă Israel nu va fi oprit, acest lucru se va transforma într-un modus operandi și, la șase luni după aceea, Israelul aplică ceea ce a făcut în Gaza în Liban, în Iran și nu se va opri aici.” În intervențiile sale, Albanese a reiterat calificarea comportamentului militar israelian în Fâșia Gaza drept „genocid” și a spus că, din acest motiv, este vizată de sancțiuni ale Statelor Unite, care îi afectează viața profesională și personală, inclusiv familia. Ea a vorbit presei în timpul unei pauze din intervenția sa la Consiliul Drepturilor Omului. Raportoarea a cerut o „intervenție masivă” pentru oprirea Israelului și a indicat drept „cea mai pașnică formă” întreruperea legăturilor economice, militare și financiare cu Israelul, adăugând că responsabilitatea nu revine doar statelor, ci și companiilor, băncilor, fondurilor de pensii și universităților. Totodată, ea a invocat obligațiile statelor în raport cu deciziile Curții Internaționale de Justiție privind ilegalitatea ocupației și interdicția de a sprijini transferul de arme către un stat care comite crime de război. În ultimul său raport, Albanese a descris detenția „ilegală și masivă” a palestinienilor ca o practică ce s-ar fi normalizat, alături de tortură în detenție, enumerând abuzuri precum bătăi, fracturi intenționate, înlănțuiri prelungite, privare de somn și hrană, refuzul îngrijirii medicale, abuzuri sexuale și violuri, inclusiv asupra copiilor, potrivit afirmațiilor sale bazate pe dovezile strânse. În același context, ea a spus că Israelul ar încerca să creeze „mizerie și haos” în Fâșia Gaza pentru a împinge populația să plece și că ar favoriza intrarea bunurilor comerciale în detrimentul ajutoarelor umanitare. AGERPRES mai consemnează că directorul general al Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Pierre Krahenbuhl, a declarat recent la Geneva că, dincolo de decesele civililor, „situația din Gaza este la fel de dramatică și nedemnă ca pe timpul războiului”. [...]
