Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a vândut circa 15 tone de aur în ianuarie-februarie 2026, cel mai ridicat nivel al acestor ieșiri din rezerve din 2002, potrivit Antena 3 CNN, care citează date ale Consiliului Mondial al Aurului și informații publicate de The Moscow Times. Mișcarea este pusă pe seama presiunilor bugetare în creștere și a constrângerilor de lichiditate generate de sancțiunile occidentale.
Conform datelor oficiale, Banca Centrală a Rusiei a vândut aproximativ 300.000 de uncii de aur în ianuarie și încă 200.000 de uncii în februarie. În urma acestor tranzacții, rezervele totale de aur ar fi coborât la 74,3 milioane de uncii, cel mai scăzut nivel din martie 2022.
Vânzările indică o schimbare față de practica recentă, când tranzacțiile cu aur erau în principal interne: Ministerul Finanțelor vindea lingouri către banca centrală, fără expunere directă pe piața liberă. De această dată, potrivit articolului, operațiunile sunt descrise drept „reale de piață”, ceea ce sugerează o nevoie mai acută de numerar și o presiune mai mare asupra rezervelor de lichiditate.
Pe partea fiscală, deficitul bugetar federal al Rusiei ar fi depășit 15 trilioane de ruble (183 miliarde de dolari) în intervalul 2022-2025, la care s-ar adăuga încă 3,5 trilioane de ruble (42,7 miliarde de dolari) în primele două luni din 2026. În acest context, vânzările de aur sunt legate de operațiuni care implică Fondul Național de Avere, ale cărui active lichide sunt folosite pentru finanțarea deficitelor.
Elementele-cheie menționate în material despre contextul deciziei includ:
Analiștii citați estimează că vânzările din ianuarie ar fi valorat probabil circa 120 de miliarde de ruble (1,46 miliarde de dolari), sumă care ar acoperi doar o mică parte din deficitul bugetar. La 1 martie, aurul reprezenta 47% din rezervele internaționale ale Rusiei, evaluate la 809 miliarde de dolari, însă totalul include și active blocate, la care Moscova nu are acces, potrivit articolului.
Recomandate
Ucraina condiționează un armistițiu energetic de oprirea atacurilor rusești asupra rețelei sale , într-un moment în care loviturile asupra infrastructurii de energie riscă să amplifice presiunea economică și operațională odată cu apropierea iernii, relatează Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Kievul rămâne pregătit pentru un „armistițiu energetic” bilateral cu Rusia, după discuții separate la New York cu președintele SUA, Donald Trump, și cu premierul britanic, Andy Burnham. Zelenski a precizat, la sediul ONU, că Ucraina ar opri atacurile asupra facilităților energetice rusești dacă Moscova încetează să vizeze sistemul energetic ucrainean. El a subliniat însă că nu a existat o discuție cu Trump despre oprirea unilaterală a loviturilor ucrainene asupra industriei petroliere ruse. „Suntem pregătiți pentru un armistițiu energetic. Dacă ei nu vor ca noi să atacăm motorina și rafinăriile lor, etc, suntem pregătiți – dacă ei nu vor ataca sistemul nostru energetic, electricitatea, sistemul de încălzire, alimentarea cu apă.” De ce contează: energie, iarnă și riscuri de preț Miza imediată este reducerea pagubelor asupra infrastructurii critice și limitarea șocurilor de pe piața energiei, pe fondul intensificării atacurilor la distanță mare de ambele părți. Trump și-a exprimat în ultimele zile îngrijorarea că distrugerile provocate de Ucraina capacității ruse de procesare a combustibililor alimentează scumpirea motorinei la nivel global, pe fondul unor prețuri ridicate la benzină în SUA înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie, potrivit aceleiași relatări. Trump a spus înaintea întâlnirii că va discuta cu Zelenski atacurile asupra rafinăriilor și „soluții” pentru încheierea războiului început în 2022. Zelenski a descris discuția de 40 de minute drept „pozitivă și productivă” și a afirmat că ambele părți vor să vadă războiul încheiat „înainte de iarnă”. Context: atacuri intensificate și infrastructură sub presiune Reluarea discuțiilor despre un armistițiu energetic vine după săptămâni de escaladare. Rusia a vizat repetat infrastructura de electricitate, combustibili și porturi din Ucraina, ceea ce amplifică riscul de avarii suplimentare pe măsură ce temperaturile scad. Al Jazeera notează că, pe 15 septembrie, Rusia ar fi lansat aproximativ 200 de drone, potrivit oficialilor ucraineni, lovind inclusiv benzinării din Kiev și infrastructură energetică și portuară în alte zone. În paralel, Ucraina și-a extins campania împotriva industriei petroliere ruse, folosind drone cu rază lungă pentru a lovi rafinării și alte obiective energetice la distanțe de până la 3.000 km. Publicația menționează că un atac din 20 septembrie a forțat rafinăria din Moscova să oprească procesarea țițeiului; informația este atribuită agenției Reuters, care citează surse din industrie. Negocieri și condiții: sancțiuni, exporturi și apărare antiaeriană Kremlinul ar fi salutat anterior o propunere americană pentru un moratoriu energetic, dar ar fi cerut și măsuri care să includă exporturile energetice maritime ale Rusiei și sancțiunile. Zelenski a respins ideea relaxării sancțiunilor „când ucrainenii trăiesc în fiecare zi sub amenințarea atacurilor cu rachete și drone” și a avertizat, într-o postare pe Telegram, că există informații potrivit cărora Rusia pregătește „un nou atac masiv” asupra Ucrainei. Pe componenta de protecție a infrastructurii, Zelenski a spus că a discutat cu Trump un pachet de apărare antiaeriană pentru iarnă și a cerut rachete Patriot suplimentare, descrise drept singurul sistem din arsenalul Ucrainei capabil să doboare rachete balistice rusești. El a propus ca Ucraina să primească Patriots din stocurile SUA în această iarnă, urmând să compenseze ulterior cu interceptori dintr-un acord cu Germania, care ar fi acceptat să furnizeze 600 de Patriots în 2027 și 2028; Zelenski a spus că ideea nu a fost respinsă, dar că Trump nu a agreat-o încă. În același timp, premierul britanic Andy Burnham a declarat că a făcut demersuri pe lângă Trump pentru a susține un armistițiu energetic Ucraina–Rusia și a promis sprijin financiar suplimentar pentru infrastructura Ucrainei. [...]
Intensificarea atacurilor cu drone și bombe pune presiune directă pe apărarea aeriană a Ucrainei , într-un moment în care Kievul reclamă lipsa unor rachete și sisteme esențiale, potrivit Mediafax . Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a lansat în ultima săptămână peste 2.000 de drone, aproximativ 1.700 de bombe aeriene și 19 rachete de diferite tipuri. Zelenski a spus că majoritatea dronelor folosite de Rusia au fost propulsate de motoare cu reacție și pot ajunge la viteze de 600 km/h. Într-un mesaj public, liderul ucrainean a descris ritmul atacurilor ca fiind constant, zi și noapte. „În fiecare zi și în fiecare noapte, ne apărăm împotriva atacurilor rusești”, a scris Volodimir Zelenski pe rețelele de socializare. Schimbare de tactică: drone „aproape din oră în oră” În ultimele luni, Moscova și-ar fi ajustat tactica de bombardament, folosind drone aproape din oră în oră pe parcursul zilei, în paralel cu atacuri cu rachete, inclusiv balistice. În același timp, atacurile au lovit, potrivit articolului, mănăstiri, infrastructură critică, întreprinderi și clădiri rezidențiale. Publicația notează că Rusia și-a intensificat masiv atacurile, profitând de lipsa unor rachete și sisteme esențiale de apărare aeriană pentru Ucraina — un element cu impact operațional direct: consum mai rapid de muniție antiaeriană și presiune pe capacitatea de protecție a orașelor și infrastructurii. Răspunsul Kievului: operațiuni cu rază lungă și apel la sancțiuni Zelenski a afirmat că a aprobat pe 19 septembrie noi operațiuni cu rază lungă de acțiune, fără să detalieze în ce vor consta. Tot el a amintit că, în iulie, Ucraina și-a actualizat lista țintelor prioritare și că poate lovi la o distanță de peste 3.000 km în interiorul teritoriului rus. Pe 20 septembrie, Ucraina ar fi lansat cel mai mare atac cu drone și rachete de până acum, care a provocat un incendiu major la Moscova, în ultima zi a alegerilor parlamentare din Rusia, conform informațiilor redate de Mediafax. În plan diplomatic, Zelenski a cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei, susținând că SUA, Europa și țările din G7 au mijloacele necesare pentru a crește presiunea asupra Moscovei. „Acesta este momentul potrivit pentru a adopta noi sancțiuni împotriva agresorului și pentru a promova pacea prin forță. Statele Unite, Europa și toate țările din G7 dispun de mijloacele necesare pentru a face acest lucru. Mizăm pe noi măsuri ferme”, a transmis Zelenski. Sprijin militar american: posibilă vânzare de armament de 2,7 miliarde dolari Departamentul de Stat al SUA a anunțat pe 18 septembrie aprobarea unei posibile vânzări de armament către Ucraina, în valoare de 2,7 miliarde de dolari (aprox. 12,2 miliarde lei), potrivit articolului. Pachetul ar include sisteme de apărare aeriană, echipamente și servicii conexe, rachete de tip „S-300 Clone” și GAM-67, sisteme radar pentru contracararea dronelor, sisteme de apărare aeriană cu rază extinsă și ghidaj laser, radare anti-dronă și kituri de modificare a lansatoarelor mobile — echipamente solicitate de Kiev. În contextul intensificării atacurilor aeriene, evoluția livrărilor și a capacității efective de apărare antiaeriană rămâne un factor-cheie pentru cât de bine poate Ucraina să limiteze impactul asupra orașelor și infrastructurii critice. [...]
Imaginile cu soldați înarmați în cabinele de vot ridică semne de întrebare asupra legitimității scrutinului din Rusia și alimentează disputa de reglementare internațională privind votul organizat inclusiv în teritorii ocupate, potrivit Adevărul . În paralel, autoritățile ruse susțin că procesul electoral a fost vizat de atacuri cibernetice și indică „semne” ale unei ingerințe ucrainene. În material sunt descrise imagini devenite virale în care militari înarmați inspectează alegătorii și intră în cabinele de vot, în timp ce persoane votează. Contextul este scrutinul pentru Duma de Stat , desfășurat în perioada 18–20 septembrie, inclusiv în teritorii ucrainene ocupate temporar, conform aceleiași surse. Acuzații de atacuri cibernetice și „ingerințe” ucrainene Comisia Electorală din Rusia a anunțat că a înregistrat „peste o mie” de atacuri de tip DDoS (atacuri care suprasolicită un sistem printr-un volum mare de cereri) împotriva infrastructurilor implicate în procesul electoral, conform declarațiilor președintei instituției, Ella Pamfilova , citată de agențiile de presă ruse și preluată de News.ro . Pamfilova a afirmat că atacurile ar fi fost lansate de „grupuri extrem de profesioniste şi bine coordonate”, care ar fi folosit instrumente de inteligență artificială și ar fi provenit, în mare parte, „din străinătate”. Tot ea a susținut că au existat și tentative țintite asupra infrastructurii de telecomunicații a Rusiei „în ansamblu”, care „prezintă toate semne ale unei ingerinţe ucrainene”. Comisia electorală raportase anterior, în a doua zi a scrutinului, că sistemul de vot a fost ținta unui „atac cibernetic foarte puternic” care ar fi continuat pe tot parcursul zilei. Reacția Ucrainei: „nu recunoaștem nici votul, nici rezultatele” Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a calificat alegerile organizate de Rusia drept o „farsă” și a transmis că nu recunoaște nici votul, nici rezultatele acestuia, potrivit unei declarații citate de publicația ucraineană Prm. „Aceasta este o farsă a puterii ocupante, care nu are nicio legătură cu alegerile democratice și nu creează niciun temei legal pentru extinderea jurisdicției Rusiei asupra vreunei părți a teritoriului Ucrainei” Kievul a mai susținut că niciun vot organizat „sub amenințarea armei” nu schimbă statutul teritoriilor ocupate, recunoscut la nivel internațional, și că ocupația temporară nu conferă „drepturi suverane” statului ocupant. De ce contează Dincolo de disputa politică, combinația dintre controlul militar vizibil în secțiile de votare și acuzațiile de atacuri cibernetice mută discuția în zona de reglementare și legitimitate: ce efecte juridice pot fi invocate (sau contestate) pe baza unui scrutin organizat în teritorii ocupate și în condiții descrise ca fiind coercitive. În lipsa unor verificări independente prezentate în material, rămâne neclar în ce măsură incidentele cibernetice au afectat efectiv rezultatele sau funcționarea votului electronic în regiunile menționate. [...]
Emmanuel Macron a cerut la ONU întărirea regulilor multilaterale și a avertizat că o lume dominată de „forța fără reguli” riscă să alunece spre „legea junglei”, potrivit Adevărul . În ultimul său discurs la Adunarea Generală înainte de încheierea mandatului de la Palatul Élysée , președintele Franței a legat direct degradarea ordinii internaționale de conflictele majore și de competiția tehnologică. Macron a denunțat „întoarcerea imperialismului” și strategiile care pun în discuție frontierele și suveranitatea statelor, susținând că ONU rămâne cadrul necesar pentru apărarea „regulilor comune” și a „interesului comun”. „Întrebarea care ni se pune foarte simplu este dacă vrem să trăim (…) într-o formă de întoarcere la legea junglei, sau într-o societate internaţională civilizată.” Inițiative propuse pentru Ucraina: energie și coridorul cerealelor În privința războiului din Ucraina, liderul francez a pledat pentru un „dublu moratoriu” al atacurilor asupra instalațiilor energetice, atât în Rusia, cât și în Ucraina. Totodată, a propus „un moratoriu la Marea Neagră” pentru a permite circulația cerealelor, argumentând că blocajele afectează securitatea alimentară în numeroase țări emergente și în curs de dezvoltare. Gaza și soluția cu două state Macron a revenit și asupra războiului din Fâșia Gaza, la un an după ce a inițiat la ONU o recunoaștere a Palestinei ca stat. El a criticat lipsa de acțiune a comunității internaționale și a reafirmat soluția cu două state, pe care o descrie drept o condiție pentru securitatea Israelului „de azi și de mâine”. „Coaliția independenților” pentru inteligența artificială Pe componenta de reglementare și autonomie tehnologică, Macron a cerut țărilor „atașate independenței lor” să dezvolte o inteligență artificială care să nu depindă nici de Statele Unite, nici de China. El a vorbit despre o „coaliție a independenților” care să își pună în comun capacitățile de calcul și investițiile pentru a crea un „model open-source de frontieră” (adică un model avansat, la vârful tehnologiei, cu cod deschis). În final, președintele francez a cerut să nu se cedeze „spiritului înfrângerii” și a avertizat asupra unei „împărțiri lente a lumii”, mesaj care fixează miza politică a discursului: apărarea unui sistem internațional bazat pe reguli, într-un moment de presiune simultană dinspre războaie și competiția pentru controlul tehnologiilor critice. [...]
Ucraina cere accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană, pe fondul unor indicii despre un nou atac masiv rusesc , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski publicate marți, după o întâlnire cu premierul britanic Andy Burnham la New York, în marja Adunării Generale a ONU . Zelenski a spus că există informații potrivit cărora Rusia „pregătește un nou atac masiv” asupra Ucrainei și că autoritățile de la Kiev sunt „în contact permanent” cu aliații pentru a obține noi mijloace de apărare antiaeriană. În același mesaj, liderul ucrainean a respins ideea relaxării sancțiunilor împotriva Rusiei, argumentând că ucrainenii trăiesc zilnic sub amenințarea atacurilor cu rachete și drone. Tactici schimbate și drone noi: presiune mai mare asupra economiei și vieții cotidiene În contextul atacurilor aeriene, Rusia a modificat în ultimele săptămâni modul de operare: pe lângă loviturile nocturne de amploare, a trecut la baraje constante pe parcursul zilei. În paralel, Moscova a introdus în ultimele luni drone cu propulsie cu reacție, care zboară la altitudini mai mari și pot evita apărarea antiaeriană, ceea ce — conform materialului — a amplificat perturbările pentru afaceri, instituții și populația civilă. Discuții la New York și situația de pe front Aflat la New York, Zelenski a discutat cu președintele SUA, Donald Trump, despre eforturile de a încheia războiul, inclusiv despre posibilitatea unui armistițiu bilateral care să vizeze ținte energetice. Pe teren, trupele ruse înaintează lent în regiunea Donețk, însă linia frontului s-a schimbat puțin în ultimele luni. În același timp, forțele ucrainene lovesc ținte rusești — multe din industria petrolieră — la distanțe de până la 3.000 km de granița Ucrainei. Într-un interviu acordat la New York publicației Wall Street Journal, Zelenski a afirmat că președintele rus Vladimir Putin „nu câștigă” și „nu pierde” războiul și că nu se simte constrâns să intre în negocieri directe pentru încheierea conflictului. [...]
Escaladarea presiunilor economice ale Chinei asupra Japoniei – de la restricții comerciale la tăieri de exporturi de „pământuri rare” – împinge Tokio să caute sprijin politic la Washington, într-o fereastră diplomatică sensibilă, potrivit Digi24 . Prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi , urmează să se întâlnească la New York cu Donald Trump, cu o zi înainte ca președintele american să îl primească pe Xi Jinping la Washington. Pe agendă sunt presiunile economice și de securitate exercitate de China, dar și angajamentele SUA față de Japonia și regiunea Indo-Pacifică, notează The New York Times , citat de Digi24. De ce contează: „pământurile rare” și turismul, folosite ca pârghii economice Tensiunile s-au amplificat după declarațiile lui Takaichi privind Taiwanul, iar Beijingul ar fi răspuns printr-o serie de măsuri cu impact direct în economie. În material sunt menționate: restricționarea importurilor de fructe de mare din Japonia; descurajarea turismului către Japonia; limitarea exporturilor de minerale esențiale, inclusiv „pământuri rare” (materii prime critice folosite în tehnologii precum electronice, baterii și echipamente industriale). Presiunea s-a văzut și în datele recente: turismul din China către Japonia a scăzut puternic, cu un minus de 59% în august față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit sursei. Pe lanțurile de aprovizionare, China ar fi redus exporturile de magneți din pământuri rare către Japonia: în iulie au fost 122 de tone, cu 52% mai puțin decât în iulie anul trecut, iar în august scăderea a fost de 17% față de august din anul precedent, conform datelor vamale chineze citate în articol. Miza întâlnirii cu Trump: securitate, comerț și angajamente de investiții Takaichi este așteptată să ridice în discuția cu Trump atât componenta de securitate, cât și pe cea economică. Un punct central este menținerea angajamentelor de securitate ale SUA în Asia de Est, inclusiv prezența a peste 50.000 de militari americani staționați în Japonia. În același timp, agenda include teme de comerț, apărare și probleme valutare ale Japoniei. Potrivit materialului, Takaichi ar urma să sublinieze eforturile Japoniei de a-și respecta promisiunea de a investi 550 de miliarde de dolari (aprox. 2.475 miliarde lei) în Statele Unite, parte a unui acord comercial încheiat cu administrația Trump anul trecut. Canalul diplomatic cu Beijingul rămâne fragil În paralel, Tokio încearcă să mențină deschis dialogul cu Beijingul, inclusiv prin delegații de parlamentari și lideri din mediul de afaceri trimise în China. Totuși, oficiali chinezi le-ar fi cerut japonezilor ca Takaichi să își retragă afirmația despre Taiwan, în timp ce consilierii premierului spun că aceasta nu intenționează să facă acest pas. Un alt obstacol menționat este lipsa unui „intermediar de încredere” între cele două părți, după ce Partidul Liberal Democrat ar fi pierdut sprijinul Komeito, fost partener de coaliție care funcționa ca un canal de comunicare cu China. În acest context, o eventuală întâlnire Takaichi–Xi la APEC , în noiembrie, la Shenzhen, este încă incertă: materialul precizează că niciuna dintre părți nu a comentat dacă își vor rezerva timp pentru o discuție față în față. [...]
