Știri
Știri din categoria Externe
Un acord de peste 1.000.000 de euro (aprox. 5.000.000 lei) arată cât de scump poate deveni pentru companii un concediu contestat, după ce un fost avocat al asigurătorului spaniol Mapfre a obținut despăgubiri de acest nivel, potrivit Libertatea.
Bărbatul lucrase în grup de peste 30 de ani și, cu o lună înainte de concediere, depusese o sesizare internă privind un presupus caz de nepotism. Conform relatării, sesizarea a fost făcută în ianuarie, iar concedierea a venit în februarie.
Cazul a ajuns în instanță, însă nu s-a mai judecat pe fond. Potrivit publicației spaniole La Razon, compania a acceptat un acord cu doar câteva minute înainte de începerea ședinței, iar înțelegerea a inclus plata unei despăgubiri de peste un milion de euro pentru concediere nejustificată.
Dincolo de suma în sine, cazul indică presiunea financiară pe care o pot genera concedierile contestate atunci când angajatorul ajunge la concluzia că un acord este mai puțin riscant decât continuarea litigiului. În material nu sunt oferite detalii despre criteriile de calcul ale despăgubirii sau despre clauze contractuale specifice, astfel că nu se poate evalua cât din sumă ține de vechime, poziție sau alte elemente.
Libertatea amintește și un alt caz, în care o angajată concediată disciplinar a obținut în instanță peste 118.000 de euro (aprox. 590.000 lei), după ce firma susținuse că aceasta muncea mai puțin de 90 de minute pe zi. Instanța a considerat măsura abuzivă și a obligat angajatorul la plata despăgubirilor, potrivit articolului.
Recomandate
China extinde regimul de tarife zero pentru toate statele africane cu relații diplomatice, o decizie care poate accelera exporturile africane către piața chineză și poate schimba structura schimburilor comerciale potrivit Global Times , care citează anunțul Comisiei pentru Tarife Vamale a Consiliului de Stat și explicații ale autorităților chineze. Măsura prevede acordarea tratamentului cu tarif zero, sub forma unor rate tarifare preferențiale, pentru încă 20 de țări africane care au relații diplomatice cu China și nu sunt încadrate la categoria „cel mai puțin dezvoltate”. Perioada de aplicare este 1 mai 2026 – 30 aprilie 2028. Decizia vine după ce, din 1 decembrie 2024, China acordase tarife zero pentru 100% din liniile tarifare pentru 33 de țări africane „cel mai puțin dezvoltate” cu care are relații diplomatice. În consecință, regimul de tarife zero se extinde, de la 1 mai 2026, la toate țările africane care au relații diplomatice cu Beijingul. Ce se schimbă pentru companii: reguli de origine și proceduri vamale Un element operațional important este că autoritatea vamală chineză a publicat o interpretare detaliată a regulilor de origine pentru importurile eligibile, pentru a transpune măsura în practică. Documentul acoperă, între altele, criteriile de stabilire a originii, certificatele de origine, condițiile de expediere directă și procedurile de declarare vamală. În paralel, Ministerul chinez al Comerțului a indicat că negocierile cu statele africane vor continua, iar noua politică răspunde dificultății practice ca unele țări să finalizeze rapid negocieri într-un interval scurt. „Benzi verzi” pentru produse agroalimentare și acorduri economice Potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, China intenționează să continue semnarea acordurilor de parteneriat economic pentru „dezvoltare comună” cu țările africane și să modernizeze „benzi verzi” (canale rapide) pentru importul de produse agricole și alimentare din Africa, cu scopul de a îmbunătăți facilitarea comerțului. Context comercial: creștere accelerată a schimburilor China este cel mai mare partener comercial al Africii de 17 ani consecutivi, iar în trimestrul I 2026 comerțul China–Africa a ajuns la 646,56 miliarde yuani (94,56 miliarde dolari, aprox. 425,5 miliarde lei), în creștere cu 23,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor oficiale citate. Pe termen mai lung, datele vamale menționate în articol arată că schimburile comerciale China–Africa au crescut de 27,5 ori în ultimele două decenii, de la 87,38 miliarde yuani în 2000 la 2,49 trilioane yuani în 2025. Reacții și implicații: de la materii prime la produse procesate Articolul descrie discuții la Nairobi între oficiali și grupuri de afaceri din China și Kenya despre folosirea regimului de tarife zero pentru acces mai larg al companiilor kenyene pe piața chineză, în timp ce comercianți africani din China caută deja produse suplimentare pentru export. În plan economic, reprezentanți ai mediului de afaceri citați susțin că eliminarea tarifelor poate reduce dezavantajul produselor procesate față de materiile prime, ceea ce ar putea încuraja procesarea locală în Africa. Sunt menționate și exemple de bunuri de consum africane care intră mai rapid pe piața din sudul Chinei. Separat, Kenya National Chamber of Commerce and Industry a transmis, într-o declarație publicată pe site-ul său, că politica de tarife zero oferă perspective de creștere a exporturilor, iar oficiali kenyeni citați de Xinhua au descris cadrul drept unul relevant pentru stimularea comerțului și investițiilor. Ce urmează Dincolo de intrarea în vigoare la 1 mai 2026, eficiența măsurii va depinde de aplicarea regulilor de origine și de capacitatea exportatorilor africani de a se conforma cerințelor administrative și logistice, precum și de evoluția negocierilor pentru acorduri de parteneriat economic și de funcționarea „benzilor verzi” pentru agroalimentare, așa cum sunt prezentate în articol. [...]
Un nou șoc energetic din Orientul Mijlociu ar putea ține sus prețurile la energie în Europa luni sau chiar ani , iar UE trebuie să-și reducă rapid dependența de combustibili fosili importați, a avertizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Digi24 . Von der Leyen a vorbit în Parlamentul European, la Strasbourg, în contextul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, subliniind că efectele economice ale conflictului s-ar putea prelungi și ar putea continua să apese asupra economiilor europene și a consumatorilor, în special prin prețuri ridicate la energie. „Există o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict ar putea avea ecouri luni sau chiar ani de zile de acum înainte.” A doua criză energetică în patru ani: vulnerabilitatea importurilor Șefa Comisiei Europene a încadrat situația drept a doua criză energetică majoră pentru Europa în mai puțin de patru ani, după turbulențele generate de războiul din Ucraina , și a legat direct vulnerabilitatea de „dependența excesivă” de combustibili fosili importați. „Aceasta este a doua criză energetică în decurs de patru ani, iar lecția ar trebui să fie foarte clară. Dependența noastră excesivă de combustibilii fosili importați ne face vulnerabili.” Ce direcții indică Bruxelles-ul: energie curată produsă local, inclusiv nuclear În acest context, von der Leyen a cerut accelerarea tranziției către surse de energie curate produse local și intensificarea investițiilor în alternative, de la regenerabile la energie nucleară, cu respectarea „neutralității tehnologice” (principiul potrivit căruia politicile publice nu favorizează o singură tehnologie, ci urmăresc obiectivul – de exemplu, reducerea emisiilor – prin mai multe opțiuni). Pe plan diplomatic, ea a spus că UE susține menținerea armistițiilor din Iran și Liban și consideră esențială revenirea la dialog pentru stabilizarea regiunii. Materialul Digi24 citează o relatare Bloomberg pe această temă. [...]
Germania și SUA împing spre o soluție negociată rapid în războiul din Iran , după o discuție telefonică între ministrul german de externe Johann Wadephul și secretarul de stat american Marco Rubio , potrivit Agerpres . Conform informațiilor transmise de dpa și preluate de Agerpres, convorbirea a avut loc miercuri, în timp ce Wadephul se află într-o vizită oficială în Maroc. Surse apropiate ministrului german au indicat că cele două părți au convenit asupra „necesității unei soluții negociate rapid” pentru a calma tensiunile. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre conținutul discuției sau pașii concreți avuți în vedere nu sunt publice în materialul accesibil. [...]
Donald Trump a ales să prelungească blocada asupra economiei Iranului, mizând pe presiunea financiară ca instrument de negociere , potrivit Digi24 . Decizia vizează în special exporturile de petrol și transportul maritim către și dinspre porturile iraniene, într-un demers pe care președintele SUA îl consideră mai puțin riscant decât reluarea bombardamentelor sau retragerea din conflict, conform relatării The Wall Street Journal . În întâlniri recente, inclusiv o discuție de luni în Situation Room, Trump ar fi optat pentru menținerea blocadei pe termen nelimitat, pe ideea că aceasta „subminează” economia Iranului și împinge Teheranul spre negocieri. Un oficial american citat în material susține că presiunea economică ar putea forța Iranul să revină la masa discuțiilor, în condițiile în care Teheranul a refuzat de multă vreme o „capitulare” în dosarul nuclear. Efecte economice și costuri politice Continuarea blocadei ar prelungi conflictul, iar acest lucru a dus deja la creșterea prețurilor la energie, notează The Wall Street Journal. Publicația mai arată că evoluția a afectat ratele de aprobare ale lui Trump și a înrăutățit perspectivele republicanilor înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Negocieri, Strâmtoarea Hormuz și miza nucleară Casa Albă a confirmat luni că Trump și echipa sa de securitate națională au discutat o nouă propunere a Iranului pentru încetarea războiului, fără ca detaliile să fie făcute publice. Relatări din presă citate în articol sugerează că propunerea ar include redeschiderea Strâmtorii Hormuz în schimbul încetării războiului, urmând ca discuțiile despre programul nuclear iranian să aibă loc ulterior. Secretarul de Stat Marco Rubio a descris oferta iraniană drept „mai bună decât ne-am fi așteptat”, dar a spus că orice acord final trebuie să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară. Teheranul neagă constant că urmărește arme atomice. Reacția Iranului: acuzații de „piraterie” și avertismente militare Armata iraniană afirmă că țara se află într-o „situație de război” și avertizează că orice nouă acțiune a „inamicului” va fi întâmpinată cu „noi instrumente, metode și arene”. În paralel, Amir Saeid Iravani, reprezentantul Iranului la ONU, a trimis o scrisoare către secretarul general al ONU și președintele Consiliului de Securitate, protestând față de capturarea de către SUA a unor nave iraniene și calificând acțiunile drept „piraterie”, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. „Un astfel de comportament constituie o constrângere ilegală, o ingerință în comerțul internațional legal și confiscarea ilegală a proprietății.” Ce urmăresc SUA, potrivit Reuters Separat, Reuters relatează că serviciile secrete americane analizează cum ar reacționa Iranul dacă Donald Trump ar declara SUA victorioase în război. Una dintre sursele agenției a indicat că obiectivul este evaluarea consecințelor unei posibile retrageri a SUA din conflict. Trump a transmis și mesaje publice pe Truth Social, susținând că Iranul „a informat că se află într-o stare de colaps” și că ar dori redeschiderea strâmtorii „cât mai curând posibil”, în timp ce „încearcă să-și clarifice situația conducerii”. [...]
China își poziționează mesajul pro-ONU ca răspuns la escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu , într-un moment în care Beijingul critică explicit „hegemonismul” și cere întărirea multilateralismului, potrivit Agerpres . Ministrul chinez de externe, Wang Yi , a făcut apel la consolidarea Organizației Națiunilor Unite și la menținerea „căii corecte a unității și cooperării”, avertizând că, pe fondul instabilității globale și al recurgerii la forță, nu trebuie „să prevaleze legea junglei”. Declarațiile au fost făcute la Beijing, în cadrul unei întâlniri cu președinta celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Annalena Baerbock, conform unui comunicat al Ministerului chinez de Externe. Mesajul Beijingului: împotriva „intimidării” și a „voinței celui mai puternic” Wang Yi a susținut că ONU și multilateralismul se confruntă cu „provocări serioase” și a cerut respingerea hegemonismului, a practicilor de intimidare și a impunerii voinței celui mai puternic, în favoarea unui sistem internațional bazat pe „echitate și justiție”. În același timp, șeful diplomației chineze a descris Adunarea Generală a ONU drept principala platformă a multilateralismului și a afirmat că China va continua să apere acest sistem, să promoveze „dezvoltarea comună” și să consolideze guvernanța globală. Baerbock: statele trebuie să se unească pentru a sprijini Carta ONU Annalena Baerbock i-a mulțumit Chinei pentru sprijinul acordat ONU și a evidențiat rolul acesteia, ca membru fondator și membru permanent al Consiliului de Securitate, în apărarea dreptului internațional. „În fața presiunii crescânde asupra multilateralismului și a atacurilor directe la adresa Cartei ONU, țările trebuie să se unească mai mult ca niciodată pentru a sprijini organizația.” Context: poziționarea Chinei pe dosarul Orientului Mijlociu În același cadru, China a reiterat că, de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, a îndemnat la o soluționare negociată și a susținut inițiativele de reducere a tensiunilor. Beijingul a cerut și un rol al Consiliului de Securitate care să contribuie la atenuarea tensiunilor și „să nu sprijine acte ilegale de război”. Totodată, China a condamnat în mod repetat atacurile americane și israeliene împotriva Iranului, menționând însă și necesitatea „respectării suveranității” țărilor din Golf, cu care are legături politice, comerciale și energetice și care au fost ținta represaliilor iraniene, în contextul alianței lor cu SUA și al găzduirii de baze americane folosite în operațiuni militare. [...]
Propunerea unui impozit unic de 5% pe averile foarte mari din California începe să producă efecte economice înainte de vot , prin relocări de miliardari și mutări de companii, pe fondul temerilor că măsura va eroda baza fiscală a statului, potrivit Antena 3 . Sergey Brin , cofondatorul Google și fost rezident al Californiei, se opune inițiativei care ar introduce o taxare unică de 5% aplicată averilor mari. Potrivit Forbes, Brin ar fi cheltuit deja 57 de milioane de dolari (aprox. 262 milioane lei) pentru a bloca propunerea, pe care o compară cu o deriva „socialistă” similară cu cea a fostei URSS, de unde familia sa a emigrat când avea 6 ani. Într-o declarație rară pentru New York Times, Brin a spus: „Am fugit de socialism împreună cu familia mea în 1979 și cunosc bine societatea devastatoare și opresivă pe care acesta a creat-o în Uniunea Sovietică. Nu vreau ca statul California să ajungă în același punct”. Cum ar funcționa taxa și unde este blocajul politic Taxa propusă s-ar aplica rezidenților din California care dețin active de cel puțin 1,1 miliarde de dolari. Inițiativa a strâns aproape 1,6 milioane de semnături, de două ori peste pragul de 875.000 necesar pentru a ajunge pe buletinele de vot la alegerile din noiembrie; semnăturile au fost trimise pentru verificare. Susținătorii spun că măsura ar compensa tăierile de fonduri federale pentru sănătate, iar circa 90% din încasări ar urma să meargă către servicii publice de sănătate. Oponenții, inclusiv guvernatorul democrat Gavin Newsom , avertizează că plecarea miliardarilor ar putea afecta economia și bugetul local. Relocări și mutări de firme: cine a plecat deja Materialul indică un val de plecări în rândul celor mai bogați, inclusiv în cazul lui Brin. Exemplele menționate: Larry Page (281,9 miliarde de dolari) ar fi închis sau mutat peste 45 de firme din California anul trecut și și-ar fi cumpărat o vilă în Miami. Sergey Brin (260,1 miliarde de dolari) ar fi retras 15 firme din stat și ar fi cumpărat proprietăți în Florida și Nevada. Mark Zuckerberg (231,4 miliarde de dolari) este menționat ca neintenționând să mai rămână în stat. Peter Thiel (29 miliarde de dolari) și-ar fi mutat compania și domiciliul și ar fi donat 3 milioane de dolari (aprox. 13,8 milioane lei) împotriva taxei. Don Hankey (8,2 miliarde de dolari) a numit taxa „ridicolă” înainte de a pleca. Travis Kalanick (3,6 miliarde de dolari) și-ar fi confirmat mutarea luna trecută. Andy Fang (1,5 miliarde de dolari) și-a anunțat plecarea, numind propunerea „stupidă”. Larry Ellison (217,9 miliarde de dolari) și-ar fi vândut anul trecut conacul din Pacific Heights pentru 45 de milioane de dolari (aprox. 207 milioane lei), deși nu mai era reședința sa principală. Destinațiile preferate și efectul pe piața imobiliară de lux Principala destinație indicată este Florida . Thiel, Page, Brin și Zuckerberg ar fi cumpărat case în Florida în ultimii ani, la prețuri între 18 și 170 de milioane de dolari (aprox. 83–782 milioane lei). Ellison ar locui acum pe o proprietate de 173 de milioane de dolari (aprox. 796 milioane lei) în Palm Beach, aproape de clubul Mar-a-Lago al lui Donald Trump. Un raport anual publicat de Knight Frank arată presiunea pe segmentul premium: prețurile din Miami au crescut cu 67% în ultimii cinci ani, iar în Palm Beach prețurile locuințelor de lux au urcat cu 90,5% în aceeași perioadă. În material se mai menționează că Don Hankey s-a mutat la Las Vegas, iar Travis Kalanick a ales Texasul. Cine critică taxa, dar rămâne (deocamdată) Sunt menționați și miliardari care contestă inițiativa fără să anunțe plecarea: Brendan Foody (2,2 miliarde de dolari) spune că trebuie să rămână în California deoarece angajații și majoritatea clienților sunt în San Francisco. Reid Hoffman (2,6 miliarde de dolari), Dario Amodei (7 miliarde de dolari) și Vinod Khosla (13,2 miliarde de dolari) critică propunerea în termeni duri, dar fără planuri imediate de relocare. La polul opus, Jensen Huang , CEO Nvidia (180 de miliarde de dolari), este citat ca fiind „perfect de acord” cu taxa propusă. Miza imediată pentru California este dacă inițiativa ajunge pe buletinul de vot și cum se va traduce, până atunci, în decizii de relocare care pot reduce baza de impozitare și pot muta investiții și sedii în alte state. [...]
