Știri
Știri din categoria Externe
Propunerea unui impozit unic de 5% pe averile foarte mari din California începe să producă efecte economice înainte de vot, prin relocări de miliardari și mutări de companii, pe fondul temerilor că măsura va eroda baza fiscală a statului, potrivit Antena 3.
Sergey Brin, cofondatorul Google și fost rezident al Californiei, se opune inițiativei care ar introduce o taxare unică de 5% aplicată averilor mari. Potrivit Forbes, Brin ar fi cheltuit deja 57 de milioane de dolari (aprox. 262 milioane lei) pentru a bloca propunerea, pe care o compară cu o deriva „socialistă” similară cu cea a fostei URSS, de unde familia sa a emigrat când avea 6 ani.
Într-o declarație rară pentru New York Times, Brin a spus:
„Am fugit de socialism împreună cu familia mea în 1979 și cunosc bine societatea devastatoare și opresivă pe care acesta a creat-o în Uniunea Sovietică. Nu vreau ca statul California să ajungă în același punct”.
Taxa propusă s-ar aplica rezidenților din California care dețin active de cel puțin 1,1 miliarde de dolari. Inițiativa a strâns aproape 1,6 milioane de semnături, de două ori peste pragul de 875.000 necesar pentru a ajunge pe buletinele de vot la alegerile din noiembrie; semnăturile au fost trimise pentru verificare.
Susținătorii spun că măsura ar compensa tăierile de fonduri federale pentru sănătate, iar circa 90% din încasări ar urma să meargă către servicii publice de sănătate. Oponenții, inclusiv guvernatorul democrat Gavin Newsom, avertizează că plecarea miliardarilor ar putea afecta economia și bugetul local.
Materialul indică un val de plecări în rândul celor mai bogați, inclusiv în cazul lui Brin. Exemplele menționate:
Principala destinație indicată este Florida. Thiel, Page, Brin și Zuckerberg ar fi cumpărat case în Florida în ultimii ani, la prețuri între 18 și 170 de milioane de dolari (aprox. 83–782 milioane lei). Ellison ar locui acum pe o proprietate de 173 de milioane de dolari (aprox. 796 milioane lei) în Palm Beach, aproape de clubul Mar-a-Lago al lui Donald Trump.
Un raport anual publicat de Knight Frank arată presiunea pe segmentul premium: prețurile din Miami au crescut cu 67% în ultimii cinci ani, iar în Palm Beach prețurile locuințelor de lux au urcat cu 90,5% în aceeași perioadă. În material se mai menționează că Don Hankey s-a mutat la Las Vegas, iar Travis Kalanick a ales Texasul.
Sunt menționați și miliardari care contestă inițiativa fără să anunțe plecarea:
La polul opus, Jensen Huang, CEO Nvidia (180 de miliarde de dolari), este citat ca fiind „perfect de acord” cu taxa propusă.
Miza imediată pentru California este dacă inițiativa ajunge pe buletinul de vot și cum se va traduce, până atunci, în decizii de relocare care pot reduce baza de impozitare și pot muta investiții și sedii în alte state.
Recomandate
China își poziționează mesajul pro-ONU ca răspuns la escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu , într-un moment în care Beijingul critică explicit „hegemonismul” și cere întărirea multilateralismului, potrivit Agerpres . Ministrul chinez de externe, Wang Yi , a făcut apel la consolidarea Organizației Națiunilor Unite și la menținerea „căii corecte a unității și cooperării”, avertizând că, pe fondul instabilității globale și al recurgerii la forță, nu trebuie „să prevaleze legea junglei”. Declarațiile au fost făcute la Beijing, în cadrul unei întâlniri cu președinta celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Annalena Baerbock, conform unui comunicat al Ministerului chinez de Externe. Mesajul Beijingului: împotriva „intimidării” și a „voinței celui mai puternic” Wang Yi a susținut că ONU și multilateralismul se confruntă cu „provocări serioase” și a cerut respingerea hegemonismului, a practicilor de intimidare și a impunerii voinței celui mai puternic, în favoarea unui sistem internațional bazat pe „echitate și justiție”. În același timp, șeful diplomației chineze a descris Adunarea Generală a ONU drept principala platformă a multilateralismului și a afirmat că China va continua să apere acest sistem, să promoveze „dezvoltarea comună” și să consolideze guvernanța globală. Baerbock: statele trebuie să se unească pentru a sprijini Carta ONU Annalena Baerbock i-a mulțumit Chinei pentru sprijinul acordat ONU și a evidențiat rolul acesteia, ca membru fondator și membru permanent al Consiliului de Securitate, în apărarea dreptului internațional. „În fața presiunii crescânde asupra multilateralismului și a atacurilor directe la adresa Cartei ONU, țările trebuie să se unească mai mult ca niciodată pentru a sprijini organizația.” Context: poziționarea Chinei pe dosarul Orientului Mijlociu În același cadru, China a reiterat că, de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, a îndemnat la o soluționare negociată și a susținut inițiativele de reducere a tensiunilor. Beijingul a cerut și un rol al Consiliului de Securitate care să contribuie la atenuarea tensiunilor și „să nu sprijine acte ilegale de război”. Totodată, China a condamnat în mod repetat atacurile americane și israeliene împotriva Iranului, menționând însă și necesitatea „respectării suveranității” țărilor din Golf, cu care are legături politice, comerciale și energetice și care au fost ținta represaliilor iraniene, în contextul alianței lor cu SUA și al găzduirii de baze americane folosite în operațiuni militare. [...]
Propunerea unui armistițiu pe 9 mai introduce un nou test politic pentru negocierile privind Ucraina , după ce președintele rus Vladimir Putin a avansat ideea unei încetări a focului chiar în ziua în care Rusia marchează victoria sovietică asupra Germaniei naziste în 1945, potrivit Agerpres , care citează un anunț al Kremlinului . Kremlinul susține că inițiativa ar fi sprijinită și de președintele SUA, Donald Trump, conform aceleiași informări, atribuită de Agerpres agenției AFP. Din informațiile disponibile public în materialul Agerpres, nu reies detalii despre condițiile armistițiului, durata acestuia sau mecanismele de implementare și verificare. Articolul integral este marcat ca „acces restricționat”, astfel că nu pot fi extrase elemente suplimentare din sursa indicată. [...]
Audierea șefului Pentagonului, Pete Hegseth , vine pe fondul presiunii din Congres pentru mai multă transparență și pentru justificarea unei creșteri masive a bugetului apărării , într-un moment în care războiul din Iran are deja efecte economice resimțite inclusiv în SUA, prin scumpirea benzinei, potrivit Mediafax . Secretarul american al Apărării urmează să fie interogat miercuri de membrii Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților, la prima sa audiere în Congres de la începutul conflictului. Alături de el va participa și Dan Caine, șeful Statului Major Interarme, conform Le Figaro, citat de Mediafax. Miza: răspundere politică și costuri economice care se văd în piață În material se arată că, de la începutul războiului (28 februarie), congresmeni din ambele partide au criticat administrația americană pentru lipsa de informații furnizate, chiar dacă unii dintre ei primesc în mod curent informări clasificate. În același timp, opoziția democrată îl vizează direct pe Hegseth, descris ca o figură controversată în administrația Donald Trump, pe fondul impactului economic al războiului „la nivel mondial” și al reacției din SUA, unde creșterea prețurilor la benzină a devenit un subiect de presiune publică. Ce se discută oficial în Congres: bugetul apărării Audierea are și o componentă bugetară explicită: solicitarea administrației americane de a majora bugetul apărării cu 42%, până la 1,5 trilioane de dolari în 2027 (aprox. 6,9 trilioane lei). În articol, această sumă este comparată ca ordin de mărime cu PIB-ul Indoneziei sau al Olandei. Critici privind obiectivele războiului Democrații au anunțat că vor cere explicații despre modul în care a fost condus conflictul și despre deciziile luate. Reprezentanta democrată Maggie Goodlander a declarat: „Secretarul Hegseth va apărea în sfârșit în fața Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților săptămâna aceasta. Este timpul să fie tras la răspundere pentru un război pe care a ales să-l poarte.” Potrivit informațiilor prezentate, administrația Trump a emis „numeroase declarații contradictorii” despre obiectivele de război ale Washingtonului și despre modul în care ar urma să fie încheiat conflictul. [...]
Trump spune că i-a propus lui Putin un armistițiu , într-o convorbire telefonică ce a atins atât războiul din Ucraina, cât și criza cu Iranul, potrivit Euronews . Miza practică a discuției, din perspectiva mediului de afaceri și a piețelor, este potențialul – încă incert – de reducere a riscului geopolitic care alimentează volatilitatea la energie și în lanțurile de aprovizionare. Convorbirea a durat „mai bine de o oră și jumătate”, conform lui Iuri Ușakov, consilier al președintelui rus, citat de agenția rusă TASS . Ușakov a spus că Vladimir Putin și-a exprimat disponibilitatea pentru un armistițiu de Ziua Victoriei, iar Donald Trump ar fi susținut inițiativa, în contextul semnificației istorice a sărbătorii. Ce a spus Trump despre Ucraina și Iran Donald Trump a afirmat că discuția a vizat în principal Ucraina, dar și Iranul, și că i-a sugerat lui Putin să încheie războiul. În același timp, Trump a indicat că Putin ar fi arătat interes să se implice pe tema uraniului îmbogățit, însă președintele american a spus că ar prefera ca acesta să se concentreze pe oprirea războiului din Ucraina. În declarațiile citate de Euronews, Trump a reiterat poziția SUA privind Iranul, spunând că nu va permite Teheranului să obțină arma nucleară și că nici Putin „nu vrea” acest lucru. Totodată, Trump a susținut că i-a propus liderului rus „un fel de armistițiu” și că „ar putea face asta”. „I-am sugerat un fel de armistițiu și cred că ar putea face asta.” Fricțiuni cu NATO , în contextul dosarelor Ucraina și Iran Trump s-a declarat din nou dezamăgit de NATO, afirmând că alianța nu a ajutat SUA în Orientul Mijlociu. El a spus că, deși NATO este „foarte implicată” în Ucraina, nu a reușit să facă lucrurile „așa cum ne-am fi dorit”, iar în privința Iranului „nu ne-au fost alături”. Separat, Euronews notează că Trump a transmis miercuri, pe Truth Social , un mesaj dur la adresa Iranului, pe fondul blocajului de câteva zile al discuțiilor dintre Washington și Teheran, trimițând la un articol anterior: Euronews . Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, nu rezultă existența unui acord concret sau a unui calendar pentru un armistițiu; sunt prezentate declarații și intenții, inclusiv prin intermediul consilierului prezidențial rus. În lipsa unor pași operaționali confirmați, impactul imediat rămâne mai degrabă la nivel de semnal politic, cu potențial de influență asupra percepției de risc în regiune. [...]
Războiul cu Iranul începe să coste politic și economic în SUA , iar administrația Trump își apără strategia în fața Congresului, pe fondul scăderii sprijinului public și al scumpirii combustibililor, potrivit Agerpres . Secretarul american al apărării, Pete Hegseth , a susținut într-o audiere tensionată că Statele Unite „nu s-au împotmolit” în conflictul declanșat pe 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat războiul împotriva Iranului, conflict aflat acum sub armistițiu, în așteptarea unei soluții negociate. Relatarea este atribuită agenției Reuters. În Congres, democrații au criticat decizia președintelui republican Donald Trump de a porni războiul, iar congresmanul democrat John Garamendi l-a descris drept o „mlaștină” și un „dezastru politic și economic la toate nivelurile”. Hegseth a respins acuzațiile și a atacat verbal opoziția. „Numiți asta o mlaștină, oferind propagandă inamicilor noștri? Să vă fie rușine pentru această afirmație!” Presiunea internă: combustibili mai scumpi și sprijin public în scădere Agerpres notează că popularitatea lui Donald Trump a scăzut de la declanșarea conflictului, care a avut printre efectele economice creșterea prețurilor la combustibili. În același timp, potrivit unor sondaje Reuters/Ipsos citate în material, doar 34% dintre americani aprobă în prezent implicarea SUA în război, în scădere de la 36% la jumătatea lunii aprilie și 38% la jumătatea lunii martie. Audierea lui Hegseth a fost prima în fața Congresului de la începutul conflictului, iar schimbul de replici indică o intensificare a confruntării politice interne pe tema costurilor și a direcției războiului, în condițiile în care armistițiul lasă deschisă miza negocierilor. [...]
Perspectivele unei blocade prelungite asupra porturilor iraniene mențin presiunea pe piața petrolului și pe rutele comerciale , după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut Teheranului „să se deștepte” și să semneze un acord, potrivit Reuters . Trump a transmis mesajul într-o postare pe Truth Social , pe fondul blocajului negocierilor pentru încheierea conflictului și după ce The Wall Street Journal a relatat, citând oficiali americani, că liderul de la Casa Albă le-ar fi cerut colaboratorilor să se pregătească pentru o blocadă de durată a porturilor Iranului, ca instrument de forțare a capitulării Teheranului. Efect imediat: petrol mai scump, risc prelungit pe Strâmtoarea Hormuz În piață, riscul unei perturbări mai lungi a fluxurilor energetice a împins cotațiile în sus: petrolul Brent a urcat cu aproape 3% miercuri și a atins un maxim al ultimei luni, pe temerile că o blocadă extinsă ar prelungi întreruperile de aprovizionare. Conflictul a afectat deja rutele globale de comerț și a aruncat piețele de energie în turbulențe. În paralel, Teheranul a blocat în mare parte transporturile prin Strâmtoarea Hormuz (un punct îngust de tranzit esențial pentru aprovizionarea globală cu energie) pentru toate navele, cu excepția celor proprii, de la începutul războiului, iar SUA au început luna aceasta să blocheze nave iraniene. Pârghia economică: presiune pe exporturile de petrol și pe economia Iranului Potrivit relatării WSJ, Trump ar fi ales să continue să „strângă” economia Iranului și exporturile sale de petrol prin blocadă, considerând că alternativele – reluarea bombardamentelor sau renunțarea la conflict – ar implica riscuri mai mari. Semnalele de stres economic în Iran se acumulează. Moneda iraniană a coborât miercuri la un minim istoric de 1.810.000 riali pentru un dolar, a relatat agenția Iranian Student News Agency (ISNA), pe fondul cererii de valută care s-a acumulat în șase săptămâni de lupte și care ajunge acum pe piața liberă. ISNA a mai spus că rialul și-a pierdut aproape 15% din valoare în ultimele două zile. Banca centrală a indicat o inflație de 65,8% pentru luna iraniană 20 martie–20 aprilie, trend care ar putea fi agravat de deprecierea monedei. Negocierile rămân blocate, iar miza nucleară domină disputa Trump a repetat că Iranul nu poate avea armă nucleară, însă nu a explicat ce ar însemna concret un „acord nenuclear”. Iranul cere un fel de recunoaștere din partea SUA a dreptului de a îmbogăți uraniu pentru scopuri civile și declară că deține aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% – material care ar putea fi folosit pentru mai multe arme nucleare dacă ar fi îmbogățit suplimentar. Cea mai recentă propunere a Iranului pentru soluționarea războiului de două luni – suspendat din 8 aprilie printr-un acord de încetare a focului – ar amâna discuția despre programul nuclear până la încheierea formală a conflictului și rezolvarea problemelor de transport maritim. Această abordare nu corespunde cererii lui Trump ca tema nucleară să fie discutată de la început. Context politic: presiune internă în SUA și schimbări de putere la Teheran Reuters notează că Trump se confruntă cu presiune internă pentru a încheia războiul, pe fondul creșterii prețurilor la benzină. Un sondaj Reuters/Ipsos arată că 34% dintre americani aprobă performanța sa, în scădere de la 36% în sondajul anterior, acesta fiind cel mai redus nivel al mandatului curent. În Iran, mai mulți lideri politici și militari de rang înalt, inclusiv liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei, au fost uciși în lovituri SUA-Israel, iar avansarea fiului său rănit, Mojtaba, pentru a-l înlocui ar fi transferat mai multă putere către comandanți radicali ai Gardienilor Revoluției, potrivit unor oficiali iranieni și analiști citați de Reuters. Ce urmează Pe termen scurt, riscul principal pentru economie rămâne legat de durata și intensitatea restricțiilor asupra transportului maritim și a exporturilor de petrol: o blocadă prelungită ar menține prima de risc în prețul țițeiului și ar alimenta costuri mai mari pentru transport și energie. În lipsa unui progres în negocieri, piața va continua să reacționeze la semnalele politice privind extinderea blocadei și la evoluțiile din Strâmtoarea Hormuz. [...]
