Știri
Știri din categoria Externe

Cancelarul german Friedrich Merz a discutat la Beijing despre comerț, deficit și Ucraina, potrivit Bundesregierung, în cadrul unei vizite oficiale care a pus accent pe echilibrul relației economice și pe rolul Chinei în marile crize geopolitice.
În întâlnirile cu premierul Li Qiang și președintele Xi Jinping, Merz a pledat pentru consolidarea parteneriatului strategic, dar a subliniat că viitorul cooperării depinde de un „concurență corectă, transparentă și bazată pe reguli”. Germania și China, două dintre cele mai mari trei economii ale lumii, au un schimb comercial cu impact global, iar Berlinul mizează pe continuarea investițiilor reciproce. Un exemplu concret este comanda de până la 120 de aeronave Airbus de către partea chineză, cu alte contracte în perspectivă.

Totuși, relația economică este marcată de dezechilibre. Deficitul comercial al Germaniei față de China a depășit 80 de miliarde de euro și s-a cvadruplat din 2020. Cancelarul a invocat:
Berlinul a anunțat reluarea consultărilor guvernamentale germano-chineze și noi vizite ministeriale în cursul anului 2026, inclusiv ale ministrului economiei și celui al digitalizării.
Pe plan geopolitic, Merz a cerut Beijingului să își folosească influența pentru a contribui la oprirea războiului declanșat de Rusia în Ucraina și a salutat declarațiile Chinei privind angajamentul pentru pace, inclusiv evitarea livrării de bunuri cu dublă utilizare către Moscova. Discuțiile au vizat și securitatea în regiunea Indo-Pacific, unde Germania susține menținerea stabilității și reafirmă politica „o singură Chină”, cu condiția ca orice soluție privind Taiwanul să fie exclusiv pașnică.
Vizita marchează o relansare a dialogului politic la nivel înalt, într-un context în care Berlinul încearcă să reducă dependențele economice, fără a rupe punțile comerciale cu Beijingul.
Recomandate

Casa Albă cântărește declasificarea unor informații sensibile despre China și alegerile din SUA , o decizie care ar putea amplifica tensiunile politice interne și ar ridica riscuri operaționale pentru comunitatea de informații, prin expunerea „sursele și metodele” de colectare, potrivit The Jerusalem Post . Informațiile vizate sunt descrise ca fiind clasificate și se referă la dacă Beijingul a avut intenția sau capacitatea de a perturba alegerile americane din 2020. Patru persoane familiarizate cu deliberările au spus că materialul nu ar arăta că China a manipulat sau a schimbat voturi, însă unii oficiali ai administrației Trump se tem că publicarea lui ar putea fi interpretată sau prezentată într-un mod înșelător. Donald Trump ar putea face publice aceste date într-un discurs programat joi seară (ora SUA), în care este așteptat să prezinte presupuse vulnerabilități ale infrastructurii de vot care ar permite interferență străină. Reuters notează că nu a putut stabili detaliile exacte ale informațiilor, tocmai din cauza caracterului lor clasificat. Miza: declasificare cu risc de securitate și efect politic În interiorul administrației există, potrivit sursei, o dezbatere privind oportunitatea declasificării. Unele persoane din agențiile de informații se tem că publicarea ar putea: să dezvăluie surse și metode de colectare; să insinueze, chiar și indirect, că Beijingul a interferat cu succes în alegeri, deși materialul nu ar demonstra schimbarea voturilor. Casa Albă a încadrat demersul într-o campanie mai largă de extindere a controlului federal asupra administrării alegerilor, un domeniu care, conform Constituției SUA, ține de competența statelor. Ce spune evaluarea oficială și unde apare disputa Materialul despre China a fost „integral” în dezbaterea din prima administrație Trump privind interferența străină în 2020 și a fost analizat în cadrul evaluării comunității de informații, potrivit celor patru surse. În 2021, o evaluare a comunității de informații din SUA a concluzionat că nu există indicii că vreun actor străin ar fi încercat sau ar fi reușit să modifice „orice aspect tehnic” al votului prezidențial din 2020, inclusiv înregistrările alegătorilor, buletinele, numărătoarea sau rezultatele. Totuși, foști analiști, inclusiv Christopher Porter (fost responsabil pe zona cibernetică în cadrul Office of the Director of National Intelligence), au formulat o opinie separată („dissent”), susținând că China ar fi avut capacitatea de a interveni și ar fi putut încerca să o facă. O versiune a acestei opinii a fost inclusă în publicarea evaluării din 2021. Potrivit sursei, Porter ar fi redactat și un document „foarte clasificat” care își extinde argumentația. Două persoane care l-au văzut îl descriu ca fiind detaliat, iar altele două susțin că se bazează pe un subset restrâns de informații brute și nu ar reflecta neapărat punctul de vedere oficial al Beijingului. Ce urmează: discursul nu e finalizat, iar pachetul poate include și date despre „voter data” O purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a respins speculațiile despre conținutul discursului, afirmând: „Ca de obicei, surse anonime speculează despre ce va spune președintele Trump în discursul de joi seară. Adevărul este că nimeni nu știe încă ce va spune, în cele din urmă, președintele Trump.” În paralel, o echipă de lucru a Casei Albe condusă de jurnalistul conservator John Solomon ar fi cerut comunității de informații documente relevante și le-ar fi analizat în ultimele săptămâni, în pregătirea discursului, potrivit unei surse familiarizate cu activitatea grupului. Textul discursului nu este finalizat și poate suferi modificări. Casa Albă ar putea include și informații legate de o acuzație mai veche potrivit căreia China ar fi obținut acces la date ale alegătorilor în 2020. Două persoane familiarizate cu subiectul au spus că aceste date nu sunt confidențiale, sunt deja accesibile consultanților politici pentru țintirea materialelor electorale și nu pot fi manipulate. Atât administrația Trump, cât și cea Biden au analizat informații despre un posibil acces al Chinei, însă doi foști oficiali au declarat că, în mare, comunitatea de informații a considerat că nu a existat pătrundere în sistemele electorale, ci accesarea online a unor informații. [...]

Atacul Iranului asupra Kuweitului a lovit infrastructură civilă și a rănit soldați , într-un episod care ridică riscul de întreruperi operaționale în energie și utilități, pe fondul escaladării regionale, potrivit The Jerusalem Post . Armata kuweitiană a transmis pe X (fostul Twitter) că Iranul a lansat vineri mai multe rachete balistice și drone „către Kuweit”, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, gen.-maj. Saud Abdulaziz Al-Otaibi. Conform comunicatului, mai mulți soldați kuweitieni au fost răniți de schije căzute după interceptarea unor ținte aeriene. Ținte și pagube: energie, apă și alte obiective civile Declarația armatei kuweitiene indică lovirea mai multor locații, inclusiv: o centrală electrică, o instalație de desalinizare a apei, alte elemente de infrastructură civilă, fiind raportate incendii și pagube materiale. Armata a precizat că nu au existat civili răniți, însă au fost semnalate daune suplimentare în țară din cauza schijelor provenite din rachete și drone interceptate. Contextul escaladării: revendicări IRGC și avertismente către SUA În aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a revendicat responsabilitatea pentru lovituri anterioare asupra Kuweitului, susținând că ar fi vizat facilități militare americane, potrivit agenției semi-oficiale Mehr News, citată de publicație. IRGC a mai afirmat că ar fi lovit și avariat un depozit de drone militare americane în Bahrain, ca răspuns la lovituri ale SUA din noaptea precedentă. Tot vineri, Mohsen Rezaei , consilier al liderului suprem al Iranului, a declarat la televiziunea de stat iraniană că Teheranul ar putea trece la „operațiuni ofensive la scară largă” dacă SUA continuă loviturile „încă câteva zile” și a avertizat că o eventuală încercare americană de a „seiza” locații ar putea determina Iranul să ducă „un război ofensiv, nu unul defensiv”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre amploarea exactă a avariilor, impactul imediat rămâne legat de riscul de perturbare a serviciilor critice (electricitate și apă) și de creșterea tensiunilor de securitate în Golf, într-un moment în care actorii implicați își leagă public acțiunile de loviturile SUA din regiune. [...]

Criza de carburant din Rusia începe să se vadă în economie și în stabilitatea politică , după ce penuria și scumpirea benzinei au erodat rapid încrederea publică în Vladimir Putin, potrivit Antena 3 , care citează date oficiale și analize din presa rusă independentă. Pe 12 iulie, rata de aprobare a lui Putin a coborât la 65,1%, cel mai redus nivel de la începutul războiului, conform datelor publicate de centrul de stat VȚIOM. Într-o singură săptămână, scăderea a fost de 0,9 puncte procentuale, iar în ultimele patru săptămâni, de 5,3 puncte. De ce contează: benzina lovește în lanțul economic Dincolo de efectul politic, criza benzinei este prezentată ca un șoc cu impact direct în economie, prin transmiterea rapidă a costurilor în mai multe sectoare. Politologul Ilia Grașcenkov, citat de The Moscow Times , leagă explicit problema de funcționarea economiei reale: „Mai ales că benzina afectează, la rândul ei, logistica, prețurile, agricultura și funcționarea economiilor regionale.” În același timp, aceeași sursă notează că situația alimentează comparații tot mai dese cu penuria de bunuri din ultimii ani ai Uniunii Sovietice. Scădere mai rapidă decât în episoadele de criză din 2022 și 2024 Ritmul declinului din sondaje ar fi depășit scăderile înregistrate în două momente sensibile pentru Kremlin: în toamna lui 2022, după anunțul mobilizării , când rata de aprobare a scăzut cu 3,3 puncte în patru săptămâni; în august 2024, după pătrunderea forțelor ucrainene în regiunea Kursk, când scăderea a fost de 5,1 puncte în patru săptămâni. Nemulțumirea se apropie de nivelul critic pentru guvern Ponderea celor care dezaprobă prestația lui Putin a ajuns la 23,4%, potrivit VȚIOM, aproape de procentul celor nemulțumiți de activitatea guvernului (24,4%). În plus, rata de dezaprobare a lui Putin este, conform datelor citate, de 1,5 ori mai mare decât cea a premierului Mihail Mișustin. Ce urmează: așteptări de „schimbări” și zvonuri despre măsuri dure Politologa Tatiana Stanovaia afirmă că în societate există așteptări tot mai răspândite privind schimbări importante, chiar dacă momentul și forma lor sunt neclare. În acest context, sunt menționate zvonuri despre: o posibilă mobilizare în toamnă; trecerea la un model de economie dirijată și la o „economie de război”; introducerea vizelor de ieșire din țară, după modelul sovietic. Stanovaia mai susține că, deși Putin ar crede în continuare că se apropie de câștigarea războiului, distanța dintre conducerea politică și restul țării se mărește, iar în rândul unei părți a elitelor de la Moscova crește sentimentul că se apropie o catastrofă. [...]

Guvernul de la Budapesta cere UE să restituie amenzi și fonduri blocate, într-o dispută cu miză bugetară de miliarde de euro , pe fondul schimbării de abordare în mai multe state membre privind controlul migrației, potrivit Mediafax . Premierul Ungariei, Péter Magyar , solicită rambursarea penalităților impuse Budapestei pentru politica de migrație, inclusiv a penalității zilnice de 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei), și recuperarea a circa 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) din fonduri europene de redresare pe care Ungaria le-a pierdut. Ce sume sunt în joc și de unde vin penalitățile În 2024, Comisia Europeană a amendat Ungaria cu 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei) și a impus o penalizare de 1 milion de euro pe zi, după ce guvernul condus atunci de Viktor Orbán nu a pus în aplicare o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2020 privind politica de azil. Instanța europeană a decis că Ungaria a încălcat legislația UE, motivând că nu a oferit solicitanților de azil acces la o procedură echitabilă. La acel moment, autoritățile ungare ridicaseră un gard la granița cu Serbia, iar cererile de azil puteau fi depuse doar la consulatul Ungariei din Belgrad, majoritatea fiind respinse. Mediafax notează că, în total, sancțiunile europene au ajuns la aproape 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei). De la preluarea mandatului, Ungaria ar mai fi acumulat încă 69 de milioane de euro (aprox. 345 milioane lei) în amenzi. Argumentul Budapestei: „realitatea din UE” s-a schimbat Întrebat de Euronews, Péter Magyar a susținut că sancțiunile sunt rezultatul unei decizii „excesiv politizate” și că nu mai reflectă situația actuală din Uniunea Europeană, în condițiile în care tot mai multe state membre ar adopta măsuri mai ferme pentru prevenirea migrației ilegale. „Este nedrept și inacceptabil ca Ungaria, într-o situație complet nouă, să fie nevoită să plătească un milion de euro pe zi pentru o măsură pe care și alții o iau – poate prin legislație de nivel inferior sau prin mecanisme diferite”, a spus premierul. În ultimele luni, UE a analizat noi soluții de gestionare a migrației, inclusiv deschiderea de către Italia a unui centru pentru procesarea cererilor de azil în Albania și colaborarea Comisiei Europene cu state din afara blocului comunitar pentru reducerea migrației ilegale și facilitarea returnării migranților. Ce urmează: negociere cu Comisia și presiune pe bugetul UE Premierul ungar afirmă că guvernul colaborează îndeaproape cu Comisia Europeană pentru a rezolva problema amenzilor zilnice, în timp ce continuă să țină migranții în afara granițelor Ungariei. În paralel, el cere și returnarea fondurilor de redresare post-pandemie reținute din cauza termenelor limită nerespectate în 2024 și 2025, susținând că „bugetul necesită o decizie unanimă” — un indiciu că Budapesta ar putea încerca să folosească mecanismele de vot din UE pentru a-și susține poziția. [...]

Reținerea bloggerului Ilya Remeslo ridică din nou riscul penal pentru criticile la adresa armatei ruse , într-un context în care autoritățile folosesc acuzația de „informații false” ca instrument de descurajare a vocilor publice care contestă războiul din Ucraina, potrivit HotNews , care citează Reuters. Remeslo a fost reținut sub suspiciunea de a fi răspândit informații false despre forțele armate, a relatat agenția de stat TASS, conform Reuters. Surse din cadrul forțelor de ordine au declarat pentru Reuters că acesta riscă până la 10 ani de închisoare. De ce contează: semnal de reglementare și control asupra spațiului public Cazul este relevant prin prisma aplicării legislației ruse privind „dezinformarea” despre armată, folosită pentru a sancționa criticile legate de război și pentru a limita libertatea de exprimare. Reținerea vine după ce Remeslo, anterior perceput ca o figură pro-Kremlin, a publicat în martie un manifest viral intitulat „Cinci motive pentru care am încetat să-l mai susțin pe Vladimir Putin”. Ce a scris Remeslo și ce s-a întâmplat după manifest Potrivit informațiilor citate, manifestul lui Remeslo: critica războiul din Ucraina; critica restricțiile asupra libertății de exprimare; cerea ca Vladimir Putin să demisioneze și să fie judecat. La câteva zile după publicarea textului, Remeslo a fost internat într-un spital de psihiatrie din Sankt Petersburg. Circumstanțele internării rămân neclare, nefiind stabilit dacă a fost voluntară sau involuntară. El a fost eliberat aproximativ o lună mai târziu. Context: presiune crescută asupra opoziției și criticilor Informațiile despre reținerea bloggerului apar după arestarea opozantului Boris Nadejdin , fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, care strânge semnături pentru alegerile parlamentare din 20 septembrie. HotNews a relatat anterior despre acest caz în articolul „Încă un opozant al lui Putin a fost arestat: Boris Nadejdin, tocmai fusese declarat agent străin”, disponibil aici . În aprilie, Nadejdin declara într-un interviu pentru agenția EFE că sistemul autoritar al lui Putin „se deteriorează” și devine „din ce în ce mai predispus la greșeli”, potrivit informațiilor citate în material. [...]

Dronele ieftine, cu elemente de inteligență artificială, au schimbat radical dinamica de pe front , iar o analiză citată de Mediafax indică faptul că militarii ruși ajunși în prima linie ar trăi, în medie, doar 20-30 de minute — o estimare atribuită șefului CIA, John Ratcliffe . Potrivit materialului, analiza a fost preluată de Nexta, care notează că rușii din prima linie „trăiesc mai puțin decât muștele”. Ce spune CIA despre cauza principală John Ratcliffe afirmă că principalul pericol pentru militarii ruși din prima linie vine de la drone „ieftine și eficiente”, dotate cu elemente de inteligență artificială, care „s-au transformat în mașini de ucis”. În aceeași logică, Ratcliffe susține că dezvoltarea tehnologiei ucrainene a oferit Kievului un avantaj și a încetinit avansul armatei ruse. Context: estimări privind pierderile în 2026 Anterior, analiștii de la CSIS au declarat că, în 2026, pierderile Rusiei pe front ar urma să fie semnificativ mai mari decât cele ale Ucrainei. Conform estimărilor lor, raportul pierderilor „ar putea ajunge la 8:1”, iar cea mai mare parte a pierderilor rusești ar fi legate de atacurile cu drone. Datele sunt prezentate ca evaluări și estimări ale unor instituții și analiști, fără detalii metodologice în materialul citat de Mediafax. [...]