Știri
Știri din categoria Externe
Rusia spune că va trata forțele străine din Ucraina ca „ținte legitime”, potrivit Digi24, care citează o declarație a Ministerului rus de Externe și o relatare Reuters. Mesajul, atribuit ministrului Serghei Lavrov, reia avertismentele Moscovei împotriva oricărei desfășurări de trupe occidentale sau a unei infrastructuri militare străine pe teritoriul ucrainean.
Ministerul rus susține că „desfășurarea de unități militare, instalații, depozite și alte infrastructuri ale țărilor occidentale în Ucraina” ar fi „inacceptabilă” și ar reprezenta o „intervenție străină” care ar constitui o amenințare directă la adresa securității Rusiei. În aceeași logică, Moscova afirmă că orice contingent militar străin, „inclusiv cel german”, dacă ar fi desfășurat în Ucraina, ar deveni o țintă legitimă pentru forțele armate ruse.
Contextul declarației este legat de discuțiile din statele occidentale privind o eventuală prezență militară în Ucraina, menită să contribuie la garantarea unui acord de pace. În paralel, Statele Unite conduc eforturile de organizare a unor discuții pentru încheierea conflictului, iar o nouă reuniune cu reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei ar urma să aibă loc săptămâna aceasta în Emiratele Arabe Unite, mai notează sursa.
În declarația citată, Ministerul rus de Externe laudă, totodată, demersurile președintelui american Donald Trump de a găsi o soluție și afirmă că acesta ar înțelege „motivele fundamentale” ale conflictului, inclusiv preocupările Moscovei privind extinderea NATO spre est și deschiderea alianței către Ucraina. Pe fond, rămâne nerezolvată și problema teritoriilor: cedarea către Rusia a unor zone ucrainene recunoscute internațional este descrisă drept un obstacol major, în condițiile în care Kievul respinge solicitările Moscovei legate de întreaga regiune Donbas, inclusiv de teritorii pe care Rusia nu le controlează.
Recomandate
O posibilă apropiere SUA–China ar putea schimba calculul geopolitic al războiului din Ucraina , inclusiv printr-o presiune mai coordonată asupra Moscovei, potrivit unei analize preluate de Digi24 . Ipoteza este legată de o vizită oficială a lui Xi Jinping în Statele Unite și de eventuale progrese pe dosarul Iran, care ar putea debloca negocieri mai ample între Washington și Beijing. Analistul politic Ihor Reiterovich a declarat, într-un interviu pentru Ukrinform , că discuțiile SUA–China – posibile „în timpul verii” sau în jurul unor momente politice importante din SUA – ar putea deschide „noi perspective interesante” și pentru Ucraina. Înaintea unor potențiale contacte la vârf, un oficial chinez ar fi susținut o soluție diplomatică și ar fi invocat o apropiere de pozițiile europene privind oprirea ostilităților și trecerea la negocieri. China, între SUA și Europa: miza unei repoziționări Reiterovich anticipează că ar putea urma un nou val de vizite ale liderilor europeni la Beijing, pe fondul interesului Chinei de a construi „un joc separat” cu Europa, ca contrapondere la Statele Unite. „Nu m-ar surprinde dacă am asista la un nou val de vizite ale liderilor europeni la Beijing în viitorul apropiat. Xi Jinping înțelege perfect că China poate încerca să construiască un joc separat cu Europa – ca o contrapondere la Statele Unite.” În scenariul în care China și Uniunea Europeană își apropie pozițiile privind încheierea războiului, analistul vede o „fereastră de oportunitate” pentru o presiune comună asupra Rusiei. Fereastra „favorabilă” pentru Rusia ar fi limitată la câteva luni Analistul avertizează însă că, înainte de o eventuală vizită a lui Xi în SUA, Rusia ar putea considera dinamica diplomatică drept temporar avantajoasă, dar efectul ar fi scurt. „Este un avantaj cu o durată foarte scurtă – două-trei luni.” Într-un scenariu de „normalizare” a relațiilor SUA–China și de acorduri pe teme precum Iranul, comerțul și alte dosare globale, Reiterovich spune că este plauzibil ca Donald Trump și Xi Jinping să ajungă să declare împreună necesitatea încetării războiului în Europa. În lectura sa, ambii lideri ar avea de câștigat politic: Trump prin consolidarea imaginii de „pacificator”, Xi prin poziționarea Chinei ca actor global indispensabil în marile crize. În același material este menționată și o evaluare separată: Kurt Volker, cercetător la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene și fost reprezentant special al SUA pentru negocierile privind Ucraina, a spus că nu vede China în rol de mediator între Ucraina și Rusia și că Beijingul nu ar urmări un asemenea rol, deoarece „nu este războiul lor”. [...]
Publicarea de către Rusia a unor imagini cu avarii la petrolierul LNG „Arctic Metagaz” readuce în prim-plan riscul operațional pentru transportul de gaze pe rutele din Mediterană , într-un context în care incidentul rămâne neclar și neconfirmat independent, potrivit Kyiv Post . Autoritățile ruse au difuzat fotografii cu nava „Arctic Metagaz”, despre care Moscova susține că ar fi fost lovită la începutul lunii martie de drone ucrainene de suprafață și subacvatice, în Marea Mediterană. Conform declarațiilor atribuite de RIA Novosti Comitetului de Investigații al Rusiei , examinarea ar fi identificat „urme de incendiu”, „distrugerea completă a sistemelor de control” și avarii la două dintre tancurile de stocare a gazului natural lichefiat (LNG). Nava, descrisă ca fiind puternic sancționată și „probabil” parte a așa-numitei „flote din umbră” a Rusiei, transporta LNG rusesc când, pe 3 martie, Rusia a susținut că a fost atacată și scufundată, acuzând Ucraina. Ministerul rus al Apărării a afirmat că la bord a avut loc o explozie urmată de incendiu; echipajul – 30 de cetățeni ruși – ar fi fost salvat ulterior, iar doi marinari ar fi fost răniți. Avertizări maritime și implicații pentru trafic La momentul incidentului, Transport Malta a transmis că nava era „în derivă” și „fără comandă” în apropierea apelor dintre Malta și insula Lampedusa, potrivit alertelor maritime citate de publicație. Autoritatea malteză a emis avertizări către navele din zonă, pe fondul derivării petrolierului în ape internaționale, în proximitatea rutelor de transport din Mediterana centrală. Ce rămâne neconfirmat Circumstanțele incidentului nu au putut fi verificate independent, iar succesiunea evenimentelor care a dus la abandonarea navei nu este stabilită complet, notează publicația. Kievul nu a comentat public acuzațiile, în timp ce oficiali ruși au descris cazul drept „terorism internațional” și „piraterie maritimă” și au invocat, totodată, o posibilă implicare sau neglijență a unor state membre UE. [...]
Rusia avertizează diplomații și cetățenii străini să părăsească Kievul, pe fondul unor noi lovituri anunțate asupra „centrelor decizionale” din capitala Ucrainei, potrivit Biziday . Ministerul rus de Externe spune că țintele ar urma să includă puncte de comandă, centre de decizie și instalații ale industriei de apărare, fără să indice însă când ar începe atacurile. În mesajul transmis, Moscova susține că, deoarece aceste instalații ar fi „răspândite pe tot teritoriul Kievului”, străinii – inclusiv personalul misiunilor diplomatice și al organizațiilor internaționale – ar trebui să părăsească orașul „cât mai curând posibil”. Totodată, ministerul avertizează locuitorii capitalei ucrainene să nu se apropie de infrastructura militară și administrativă a „regimului Zelenski”. Contextul imediat: acuzații reciproce după un atac în Luhansk Anunțul vine după ce Rusia a acuzat Ucraina că ar fi responsabilă de un atac cu drone asupra unei școli profesionale din regiunea Luhansk, aflată sub ocupație rusă. Conform cifrelor oficiale invocate de partea rusă, 21 de persoane au murit și 42 au fost rănite. Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a reacționat, precizând că a efectuat un atac lângă Starobilsk (regiunea Luhansk), în noaptea de 21 spre 22 mai, dar susține că a lovit o unitate militară rusă. Escaladare: lovituri recente și utilizarea rachetei Oreșnik Cu o zi înainte , Rusia a lovit din nou cu o rachetă balistică strategică (IRBM) Oreșnik un oraș aflat la circa 70 km sud de Kiev, iar capitala a fost vizată de un atac masiv cu rachete tactice. Potrivit informațiilor citate, cel puțin patru persoane au murit și alte zeci au fost rănite. Biziday amintește că Federația Rusă a folosit pentru prima dată racheta Oreșnik pe 21 noiembrie 2024, într-un atac asupra Niprului, iar al doilea atac cu Oreșnik ar fi avut loc pe 9 ianuarie 2026, în regiunea Liov. [...]
Rusia transmite SUA că va lovi „sistematic și constant” ținte din Kiev , un mesaj care ridică presiunea operațională asupra prezenței străine în capitala Ucrainei și poate accelera decizii de evacuare și reducere a activităților diplomatice, potrivit Mediafax . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a discutat telefonic cu secretarul de stat american, Marco Rubio , iar în convorbire l-a informat despre decizia Rusiei de a lansa „atacuri sistematice și consecvente” împotriva unor ținte din Kiev, conform serviciului de presă al Ministerului rus de Externe, citat de „presa internațională”. În același context, Lavrov a spus că Moscova a recomandat și altor țări să își evacueze cetățenii din Kiev, mențiune care vizează direct comunitățile străine și personalul diplomatic și poate duce la restrângerea prezenței internaționale în oraș. Ce ținte spune Moscova că are în vedere Potrivit materialului, Ministerul rus de Externe a anunțat că armata rusă se pregătește să atace: instalații de producție și programare a dronelor din Ucraina; „centrele de luare a deciziilor și posturile de comandă” din Kiev. Ministerul a cerut străinilor să părăsească orașul, descriind această solicitare drept un răspuns la un atac al Forțelor Armate Ucrainene asupra unui colegiu și a unui cămin studențesc din Starobilsk (LPR), mai notează aceeași sursă. Context diplomatic: acuzații și discuții despre misiunile SUA–Rusia Lavrov a afirmat că autoritățile Ucrainei și ale unor țări europene ar submina acordurile încheiate de Vladimir Putin și Donald Trump la Anchorage, în august 2025, conform relatării din articol. Totodată, partea rusă susține că Lavrov și Rubio și-au confirmat intenția de a normaliza condițiile de muncă ale misiunilor diplomatice ruse și americane pe teritoriul celeilalte părți. În discuție au intrat și alte dosare, inclusiv criza din Strâmtoarea Hormuz și situația din jurul Cubei. [...]
O grupare clandestină rusă vizează industria petrolieră ca punct de presiune pentru slăbirea regimului Putin , susținând că schimbarea de la Kremlin nu mai poate veni prin proteste sau negocieri, ci prin forță, potrivit Adevărul . Mișcarea, numită „Black Spark” („Scânteia Neagră”), afirmă că își construiește în secret o rețea anti-regim în interiorul Rusiei, formată din oameni de afaceri, profesioniști din clasa de mijloc, activiști anti-război și foști combatanți. În spatele organizației s-ar afla Igor Volobuev , fost vicepreședinte al Gazprombank , care a fugit în Ucraina după invazia rusă și s-a alăturat forțelor ucrainene. De ce contează: ținta declarată este „sângele” economic al regimului Conform manifestului și declarațiilor atribuite lui Volobuev, gruparea consideră industria petrolieră drept „principalul punct vulnerabil” al Rusiei, descrisă ca „sângele care ține în viață regimul”. În această logică, sabotajul ar urmări să lovească infrastructura energetică și, implicit, capacitatea statului rus de a finanța războiul și aparatul de putere. Textul indică și un context operațional: în ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice rusești, iar Volobuev sugerează existența unei cooperări între Kiev și rețeaua clandestină. Articolul nu oferă însă detalii verificabile despre natura sau amploarea acestei cooperări. Cine ar fi în rețea și ce susține despre infiltrare Deși prezența publică a organizației este descrisă ca modestă (câteva mii de urmăritori pe Telegram și X), liderii ei susțin că au membri infiltrați în instituții-cheie, inclusiv în gigantul energetic Gazprom. Volobuev afirmă că a primit „dovezi convingătoare” privind forța mișcării și că ar fi întâlnit persoane cunoscute din perioada în care trăia în Rusia, „unii chiar din sistemul Gazprom”. Potrivit lui, gruparea ar include ingineri, specialiști IT, avocați, antreprenori și ruși de origine ucraineană care se opun războiului, iar unii ar avea acces la „structuri ale puterii”. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziții ale fostului bancher și ale organizației, fără elemente independente de confirmare în textul sursei. Mesajul politic: nu doar înlăturarea lui Putin Manifestul „Scânteia Neagră” vorbește explicit despre rezistență armată împotriva statului rus și condamnă invazia Ucrainei, pe care o numește „rușinea și crima noastră”. Totodată, gruparea susține că simpla înlăturare a lui Vladimir Putin nu ar fi suficientă, iar „imperiul” ar trebui să se prăbușească. Volobuev insistă că mișcarea nu este o capcană a serviciilor secrete ruse și nici o luptă între facțiuni din interiorul Kremlinului. În același registru, el susține că „nu există niciun scenariu în care Putin să plece de bunăvoie” și că poate fi răsturnat „doar prin forță”. Context: un fost oficial Gazprombank ajuns în Ucraina Igor Volobuev a părăsit Rusia în 2022, după demisia din Gazprombank. Născut în regiunea ucraineană Sumî, s-a înrolat ulterior în unități de apărare teritorială ucrainene și a devenit una dintre vocile ruse care critică deschis regimul de la Kremlin. În ansamblu, miza descrisă de sursă este una economică și operațională: dacă o astfel de rețea ar avea capacitatea reală de a lovi industria petrolieră, ar putea crește presiunea asupra finanțării regimului și a efortului de război — însă articolul se bazează pe declarațiile grupării și ale lui Volobuev, fără a prezenta confirmări independente ale infrastructurii, membrilor sau acțiunilor concrete. [...]
Descoperirea unor mine magnetice pe un petrolier în portul rusesc Ust-Luga ridică riscurile operaționale pentru transportul de energie în Marea Baltică , într-un context în care orice incident de securitate poate întârzia livrările și crește costurile logistice. Potrivit Agerpres , Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat că pe un petrolier aflat în Ust-Luga au fost găsite mai multe mine magnetice. Minele au fost descoperite pe coca navei „Arrhenius”, care, conform Interfax, sosise din portul belgian Anvers pentru a încărca gaz petrolier lichefiat. Datele LSEG (London Stock Exchange Group) de urmărire a navelor indică faptul că petrolierul navighează sub pavilion liberian și este administrat de Maple Mariner Holding din Emiratele Arabe Unite. Ce spun autoritățile ruse și ce implicații apar pentru operarea portului Agerpres relatează că o purtătoare de cuvânt a Comitetului de Investigații rus a susținut că minele ar fi fost produse într-una dintre țările membre NATO și a precizat că acestea au fost dezactivate. Dincolo de acuzația politică, informația relevantă pentru piață este riscul de întrerupere: un astfel de incident poate declanșa controale suplimentare în port, întârzieri la acostare/încărcare și costuri mai mari pentru operatori (de la inspecții la măsuri de securitate), chiar și în absența unor pagube raportate. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre eventuale întârzieri sau despre impactul imediat asupra traficului din Ust-Luga. [...]
