Știri
Știri din categoria Externe
Rusia spune că va trata forțele străine din Ucraina ca „ținte legitime”, potrivit Digi24, care citează o declarație a Ministerului rus de Externe și o relatare Reuters. Mesajul, atribuit ministrului Serghei Lavrov, reia avertismentele Moscovei împotriva oricărei desfășurări de trupe occidentale sau a unei infrastructuri militare străine pe teritoriul ucrainean.
Ministerul rus susține că „desfășurarea de unități militare, instalații, depozite și alte infrastructuri ale țărilor occidentale în Ucraina” ar fi „inacceptabilă” și ar reprezenta o „intervenție străină” care ar constitui o amenințare directă la adresa securității Rusiei. În aceeași logică, Moscova afirmă că orice contingent militar străin, „inclusiv cel german”, dacă ar fi desfășurat în Ucraina, ar deveni o țintă legitimă pentru forțele armate ruse.
Contextul declarației este legat de discuțiile din statele occidentale privind o eventuală prezență militară în Ucraina, menită să contribuie la garantarea unui acord de pace. În paralel, Statele Unite conduc eforturile de organizare a unor discuții pentru încheierea conflictului, iar o nouă reuniune cu reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei ar urma să aibă loc săptămâna aceasta în Emiratele Arabe Unite, mai notează sursa.
În declarația citată, Ministerul rus de Externe laudă, totodată, demersurile președintelui american Donald Trump de a găsi o soluție și afirmă că acesta ar înțelege „motivele fundamentale” ale conflictului, inclusiv preocupările Moscovei privind extinderea NATO spre est și deschiderea alianței către Ucraina. Pe fond, rămâne nerezolvată și problema teritoriilor: cedarea către Rusia a unor zone ucrainene recunoscute internațional este descrisă drept un obstacol major, în condițiile în care Kievul respinge solicitările Moscovei legate de întreaga regiune Donbas, inclusiv de teritorii pe care Rusia nu le controlează.
Recomandate
Serghei Lavrov și Abbas Araqchi au discutat o posibilă soluționare diplomatică a conflictului potrivit Reuters , după convorbiri purtate vineri, 27 martie, la Moscova. Ministerul rus de Externe a transmis că cei doi miniștri au abordat „cea mai dificilă criză militaro-politică din Orientul Mijlociu”, pe care o descrie drept rezultatul unei „agresiuni americano-israeliene neprovocate împotriva Iranului”, conform comunicatului citat de Reuters. „A existat un schimb de opinii cu privire la perspectivele de a muta conflictul într-un canal pentru o soluționare politico-diplomatică bazată pe dreptul internațional și ținând cont de interesele legitime ale tuturor țărilor din regiune.” În același comunicat, Lavrov a prezentat detalii despre cea mai recentă livrare de ajutor umanitar a Rusiei către Iran, fără ca Reuters să indice cantități sau calendar suplimentar. Contextul discuțiilor este relația tot mai strânsă dintre Moscova și Teheran: cele două state au semnat un acord de parteneriat strategic care acoperă cooperarea politică, economică, militară și energetică, însă nu include o clauză de apărare mutuală. Reuters amintește că Rusia folosește drone proiectate de Iran în războiul său cu Ucraina, aflat în al patrulea an. Tot vineri, miniștri de externe europeni au folosit o reuniune G7 cu secretarul de stat american Marco Rubio pentru a susține că Rusia ar ajuta Iranul să vizeze forțe americane în conflictul din Orientul Mijlociu. Două surse occidentale din domeniul securității și un oficial regional apropiat de Teheran au declarat pentru Reuters că Moscova ar furniza imagini satelitare Iranului și ar fi sprijinit modernizarea dronelor iraniene pentru a semăna cu versiunile echivalente utilizate de Rusia în Ucraina. [...]
NATO susține că armele pentru Ucraina, plătite de europeni, nu sunt redirecționate potrivit Digi24 , după informații apărute în presa americană despre o posibilă reorientare a unor livrări către Orientul Mijlociu, pe fondul presiunii asupra stocurilor de muniții ale SUA. Alianța a transmis joi că toate armele americane destinate Ucrainei și finanțate de aliații Kievului printr-un program special NATO au fost livrate sau sunt în curs de livrare către armata ucraineană. Reacția vine după ce Washington Post a relatat că Pentagonul analizează dacă să redirecționeze arme planificate inițial pentru Ucraina către Orientul Mijlociu, în contextul războiului dus de Israel și SUA împotriva Iranului. „Tot ceea ce aliaţii şi partenerii NATO au plătit prin intermediul PURL a fost livrat sau continuă să fie livrat Ucrainei”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart. Digi24 consemnează că declarația a fost făcută cu referire la programul „Lista de Necesități Prioritare pentru Ucraina” (PURL), un mecanism prin care statele europene finanțează achiziția din SUA de arme și muniții pentru armata ucraineană. Informațiile sunt atribuite de publicație agenției Reuters, citată de Agerpres. În plan politic, articolul notează că, după preluarea mandatului în ianuarie 2025, președintele SUA Donald Trump nu a mai aprobat noi pachete de ajutor militar pentru Ucraina sub formă de donații, dar a continuat livrările în baza sprijinului deja aprobat de administrația precedentă, condusă de Joe Biden. În acest context, inițiativa PURL este prezentată ca o formulă agreată între Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru menținerea sprijinului militar pentru Ucraina, cu finanțarea suportată de europeni. Pentru aliații europeni, miza este dublă: continuitatea fluxului de armament către Kiev și reducerea riscului ca prioritățile militare ale SUA să fie reordonate în funcție de evoluțiile din Orientul Mijlociu. [...]
Televiziunea publică France 2 a fost criticată în Franța după un interviu cu Serghei Lavrov , difuzat la oră de maximă audiență, notează Libertatea . Postul a fost acuzat că i-a oferit ministrului rus de Externe o platformă pentru mesaje de propagandă, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Interviul a fost difuzat joi, 26 martie, și a stârnit reacții negative mai ales din cauza întrebărilor considerate prea blânde. Potrivit relatării, Ucraina a reacționat public la apariția lui Lavrov pe un canal public francez. Discuția a fost realizată prin legătură video, cu Serghei Lavrov la Moscova și jurnalista Lea Salame în studio, la Paris, și a fost înregistrată, nu transmisă în direct. La jurnalul de seară de la ora 20:00 (ora Franței; 21:00 în România) au fost difuzate aproximativ 10 minute, urmărite de peste 3 milioane de telespectatori. Versiunea integrală, de circa o oră, a fost publicată online pe site-ul franceinfo.fr, mai arată sursa citată. Mai mulți analiști au susținut că formatul a permis transmiterea mesajelor Moscovei fără suficiente întrebări incomode, invocând inclusiv lipsa unei discuții extinse despre acuzațiile privind crime de război. Reacțiile au ajuns și la nivel politic. Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a spus că Lavrov „și-a desfășurat liniștit propaganda” la un post francez și a criticat afirmațiile diplomatului rus despre „respectarea dreptului internațional”. Ambasadorul Ucrainei la Paris, Vadym Omelchenko, a contestat public oportunitatea acordării unei tribune pentru Lavrov. În apărarea postului, sindicatul jurnaliștilor de la France Televisions a susținut că jurnalista l-a confruntat cu fapte, iar directorul de știri al grupului, Philippe Corbe, a argumentat că interviul avea „interes jurnalistic” și că nu a fost indulgent, potrivit aceleiași surse. [...]
O rețea rusească de boți a intensificat propaganda înaintea alegerilor din Ungaria , potrivit POLITICO . Miza este scrutinul parlamentar din 12 aprilie 2026, considerat crucial atât pentru Rusia, cât și pentru Uniunea Europeană, pe fondul relației apropiate dintre premierul Viktor Orban și Kremlin. Conform relatării, la mijlocul lunii martie a început să circule pe Twitter un clip video fals, atribuit în mod eronat unei publicații din Republica Moldova, care îndemna la violență împotriva lui Orban. Materialul este prezentat ca parte a „arsenalului” de dezinformare folosit înaintea alegerilor, în condițiile în care regimul de la Moscova ar urmări menținerea la putere a liderului Fidesz, descris drept principal aliat al Rusiei în Europa. Politico notează că apariția clipului a venit imediat după un articol din Washington Post care susține că Rusia ar fi luat în calcul o înscenare menită să sugereze o tentativă de asasinat asupra lui Orban, pentru a-i crește șansele electorale. În același context, sunt menționate sondaje care ar indica riscul ca Fidesz să piardă puterea după 16 ani de guvernare. Un element considerat neobișnuit de către specialiștii în dezinformare este schimbarea de comportament a rețelei „Matrioșka”, descrisă până acum ca fiind mai degrabă reactivă la știri, nu anticipativă. Organizația Antibot4Navalny, care urmărește operațiuni de influențare asociate Rusiei, sugerează că această campanie ar putea fi mai proactivă și, posibil, mai bine coordonată cu serviciile ruse de informații, inclusiv prin stabilirea din timp a unor narațiuni. Antibot4Navalny mai afirmă că, spre deosebire de alte cazuri, campania pentru Ungaria ar promova explicit scenarii despre un atac mortal asupra unui candidat sau despre o lovitură de stat militară, iar mesajele ar fi mai concentrate pe prezentarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a Ucrainei ca amenințări la adresa lui Orban. Cercetătorii spun că rețeaua a ajuns să publice până la 10 videoclipuri noi pe zi, inclusiv materiale care folosesc în mod fals sigle ale unor platforme, fără dovezi care să susțină acuzațiile. Rusia a respins acuzațiile de implicare în politica internă a Ungariei, iar oficiali și comentatori pro-Kremlin au acuzat, în schimb, Ucraina și Europa că ar urmări schimbarea regimului de la Budapesta. În paralel, Antibot4Navalny compară calendarul campaniei din Ungaria cu alte state, susținând că aici a început relativ târziu, cu aproximativ o lună înainte de vot, față de luni întregi în alte cazuri. [...]
Negocierile SUA–Cuba se poartă pe fondul unei tensiuni ridicate , potrivit Reuters , după ce Washingtonul a impus o blocadă de facto asupra petrolului, sporind presiunea asupra guvernului comunist de la Havana. Președintele cubanez Miguel Diaz-Canel spune că discuțiile trebuie să aibă loc „pe baza egalității” și a respectului reciproc, în timp ce președintele american Donald Trump a lansat în ultimele săptămâni declarații amenințătoare. În paralel, surse din administrația Trump au lăsat să se înțeleagă că ar putea exista un acord, iar presa americană a relatat că Washingtonul ar urmări înlăturarea lui Diaz-Canel din funcție, în schimbul unei relaxări a sancțiunilor și a unei promisiuni de a nu acționa împotriva familiei Castro. Poziția Washingtonului și rolul lui Trump și Rubio Trump a sugerat public că ar putea „face orice vreau” în relația cu Cuba și a vorbit despre „onoarea” de a „lua Cuba”, notează Reuters. Totuși, pe fondul implicării militare a SUA în Iran, generalul care coordonează forțele americane în America Latină a spus la o audiere în Senat că armata SUA nu repetă pentru o invazie a Cubei și nu se pregătește activ să preia militar insula. Secretarul de stat Marco Rubio, care este și consilier pentru securitate națională, conduce discuțiile cu reprezentanții cubanezi, potrivit declarațiilor lui Trump. Reuters arată că Rubio, cubano-american, se află sub presiunea electoratului din Florida de Sud, unde orice înțelegere care menține Partidul Comunist la putere și nu „taxează” familia Castro ar putea fi prost primită; pe de altă parte, o încercare de schimbare rapidă a regimului ar putea alimenta violența și un val migrator, cu riscuri suplimentare legate de traficul de droguri și criminalitatea organizată. Cine contează la Havana: Diaz-Canel și influența lui Raul Castro Diaz-Canel, primul lider non-Castro al Cubei după 1959, conduce statul din 2018 și Partidul Comunist, într-un context economic deteriorat și cu o imagine publică afectată de reprimarea protestelor din 11 iulie 2021. Reuters reamintește că, atunci, Diaz-Canel a cerut loialiștilor să confrunte protestatarii. „Ordinul de luptă a fost dat!”, a spus Diaz-Canel, potrivit Reuters. În același timp, Raul Castro, în vârstă de 94 de ani, continuă să exercite influență din culise, chiar dacă a renunțat la președinție în 2018 și la conducerea partidului în 2021, păstrând titlul onorific de general de armată. Reuters consemnează că Diaz-Canel a anunțat că discuțiile cu SUA sunt conduse de el și de Castro, iar în decembrie 2025 Castro a propus amânarea pe termen nedefinit a congresului partidului care ar fi trebuit să aleagă succesorul lui Diaz-Canel în 2026, propunere aprobată în unanimitate de Comitetul Central. Intermediari și potențiali succesori: „El Cangrejo”, premierul și ministrul comerțului exterior Un nume urmărit atent este Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul lui Raul Castro, cunoscut drept „El Cangrejo”. Reuters scrie că acesta este considerat un apropiat al bunicului său și ar fi avut gradul de locotenent-colonel; guvernul cubanez nu a răspuns unei solicitări privind biografia sa sau un posibil rol în negocieri. Publicația amintește că Axios a relatat, citând trei surse anonime, că Rodriguez Castro ar fi fost implicat în discuții secrete cu Rubio, iar Miami Herald a scris, pe surse, că persoane apropiate de Rubio s-ar fi întâlnit cu el la marginea unei conferințe regionale CARICOM în St. Kitts și Nevis. Reuters îl plasează pe Rodriguez Castro la intersecția dintre puterea politică și cea economică, prin legături cu GAESA (conglomeratul militar care controlează active importante în turism, bănci, logistică și comerț cu amănuntul). În același tablou apar și Manuel Marrero, premier din 2019 și membru al Biroului Politic din 2021, cu trecut în turism și la Grupo Gaviota (subsidiară GAESA), precum și Oscar Perez-Oliva Fraga, ministru al comerțului exterior din 2024, devenit vicepremier în 2025, despre care analiștii au speculat că ar putea juca un rol similar cu cel al lui Delcy Rodriguez în Venezuela. În ansamblu, Reuters indică faptul că miza discuțiilor depășește strict relația bilaterală: un eventual acord ar putea redesena echilibrul de putere la Havana, într-un moment în care economia Cubei este sub presiune, iar Washingtonul își condiționează deschiderea de schimbări politice la vârf. Elemente-cheie urmărite în perioada următoare includ: dacă SUA vor lega explicit relaxarea sancțiunilor de plecarea lui Diaz-Canel; ce rol va avea Raul Castro în arhitectura unei eventuale tranziții; dacă interlocutorii din jurul GAESA vor deveni canale principale de negociere; cum vor fi gestionate riscurile de migrație și securitate invocate în dezbaterea de la Washington. [...]
Kremlinul susține că SUA greșește condiționând cooperarea economică de pacea din Ucraina , potrivit Reuters . Mesajul vine pe fondul războiului în curs din Ucraina, în timp ce Washingtonul leagă reluarea unor relații economice cu Rusia de un acord de soluționare a conflictului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că această abordare „pierde timp” și că atât companiile americane, cât și cele ruse „ratează profiturile pe care le-ar putea obține deja”. El a adăugat că subiectul cooperării economice rămâne „pe agendă”. În același context, Peskov a spus că Rusia și Statele Unite ar avea „multe oportunități pentru o cooperare reciproc avantajoasă”, fără a oferi detalii despre domeniile vizate sau despre eventuale discuții concrete. Reuters notează că declarațiile au fost făcute vineri, 27 martie, la Moscova. [...]
