Știri
Știri din categoria Externe
Serghei Lavrov a calificat drept „inacceptabilă” presiunea SUA asupra Cubei, potrivit HotNews.ro, într-o reacție a Moscovei la măsurile anunțate de administrația Trump, inclusiv amenințarea cu tarife suplimentare pentru țările care vând petrol Havanei.
Declarațiile vin după ce, săptămâna trecută, președintele american Donald Trump a semnat un decret prezidențial care vizează descurajarea livrărilor de petrol către Cuba, aflată într-o criză economică severă. Președintele cubanez Miguel Diaz-Canel a denunțat măsura, susținând că urmărește să „sufoce” economia țării.
Reacția Rusiei a fost formulată în termeni expliciți, cu accent pe componenta energetică și pe efectele economice. Potrivit unui comunicat transmis după o convorbire telefonică între Lavrov și omologul său cubanez, Bruno Rodriguez, șeful diplomației ruse a avertizat că întreruperea aprovizionării cu energie ar putea adânci problemele interne ale insulei.
Lavrov a reafirmat luni că este „inacceptabilă presiunea economică și militară asupra Cubei, inclusiv întreruperea aprovizionării cu energie a insulei”.
Moscova a legat direct aceste riscuri de deteriorarea situației sociale, susținând că măsurile americane „amenință să agraveze grav situația economică și umanitară din țară”. În același timp, Lavrov a reiterat „angajamentul ferm” al Rusiei de a continua sprijinul „politic și material” pentru Cuba, semnalând că relația bilaterală rămâne un punct de sprijin în răspunsul Rusiei la presiunea exercitată de Washington asupra aliaților săi.
Contextul imediat al escaladării include, potrivit relatării AFP preluate de HotNews.ro, creșterea tensiunilor dintre SUA și Cuba după capturarea de către administrația Trump a președintelui venezuelean Nicolas Maduro, Venezuela fiind descrisă drept o sursă crucială pentru exporturile de petrol către Cuba. La Havana, reporterii AFP au observat cozi lungi la benzinării după anunțul SUA privind tarifele, pe fondul unor întreruperi repetate de electricitate și al celei mai grave crize economice de la prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991.
Recomandate
Escaladarea tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz riscă să lovească direct în costurile energiei și în lanțurile de aprovizionare , după ce Iranul a susținut că a blocat nave militare americane și israeliene și că ar fi forțat o navă a SUA să-și schimbe cursul, în timp ce Pentagonul neagă că iranienii ar fi tras, potrivit Mediafax . Marina Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) ar fi împiedicat distrugătoare americane și israeliene să intre în Strâmtoarea Ormuz, conform unui anunț al serviciului de presă al IRGC. Separat, agenția iraniană Fars, citând două surse, a relatat că forțele armate iraniene ar fi lansat două rachete asupra unei nave de război americane care urma să tranziteze strâmtoarea. În versiunea prezentată de Fars, o fregată a Marinei SUA ar fi navigat „cu încălcarea reglementărilor de navigație și siguranță” în apropiere de Jask și ar fi ignorat avertismentele iraniene, fiind ulterior forțată să-și schimbe cursul. În contrapondere, SUA neagă relatările despre lovirea fregatei de către rachete iraniene, potrivit corespondentului Axios Barak Ravid, pe rețelele sociale. Avertisment pentru nave comerciale și petroliere Un comandant militar iranian de rang înalt, Ali Abdollahi, a transmis un avertisment către navele comerciale și petroliere să nu încerce tranzitul fără coordonare cu forțele armate iraniene, potrivit presei de stat iraniene. „Avertizăm că orice forță armată străină — în special armata americană agresivă — care intenționează să se apropie sau să intre în Strâmtoarea Ormuz, va fi vizată și atacată.” De ce contează economic: reacția piețelor și riscul pe transport Materialul notează că prețurile petrolului au crescut, iar acțiunile au scăzut în tranzacții volatile, pe fondul incertitudinii persistente privind transportul maritim prin Strâmtoare. Pentru companii, un astfel de context se poate traduce în costuri mai mari de transport și asigurare și într-un risc operațional crescut pentru livrări. Ce urmează: operațiune anunțată de SUA Cu o zi înainte, președintele american Donald Trump a anunțat „ Operațiunea Proiectul Libertate ” în Strâmtoarea Ormuz, programată să înceapă pe 4 mai, cu obiectivul de a îndepărta navele blocate în strâmtoare în urma blocadei. Trump a spus că SUA vor răspunde „cu forță” oricărei rezistențe la ceea ce a numit „acest proces umanitar”. În același timp, Iranul a respins tentativa de a rupe „blocada de facto” și a amenințat că va ataca navele de război americane și orice navă comercială care ar încerca să tranziteze fără permisiunea sa, potrivit informațiilor citate în material. [...]
SUA încearcă să reducă riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz prin presiune diplomatică asupra Chinei , după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a cerut Beijingului să intervină pe lângă Iran pentru redeschiderea rutei maritime, potrivit Digi24 . Miza este una economică: Ormuz este o cale navigabilă strategică pentru transportul de petrol, iar orice restricție menține presiune pe prețurile energiei și pe costurile de transport. Bessent a spus că subiectul va fi discutat săptămâna viitoare, la întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată la Beijing în 14-15 mai. Într-un interviu pentru Fox News, oficialul american a cerut Chinei „să-și intensifice acțiunile diplomatice” pentru a-i determina pe iranieni „să deschidă strâmtoarea”, conform Agerpres, citată de Digi24. De ce contează: presiunea pe petrol și pe lanțurile de aprovizionare Bessent a susținut că o nouă operațiune a Marinei SUA de ghidare a transporturilor maritime prin această rută „va reduce prețurile petrolului” și a descris scumpirea combustibililor drept o „anomalie temporară”, care s-ar putea încheia „în câteva săptămâni sau luni”. Totodată, el a afirmat că piața petrolului va fi „bine aprovizionată”, recunoscând însă că scumpirea bruscă afectează consumatorii americani. Ce cere Washingtonul Beijingului Potrivit declarațiilor lui Bessent, argumentul central al SUA este legat de relația comercială China–Iran: Beijingul ar cumpăra 90% din exporturile de petrol ale Iranului, ceea ce, în viziunea oficialului american, înseamnă că „finanțează cel mai mare stat sponsor al terorismului”. În acest context, Bessent a cerut Chinei: să se alăture SUA „în această operațiune internațională” pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz (fără a detalia ce măsuri ar trebui să ia Beijingul); împreună cu Rusia, să înceteze blocarea inițiativelor la ONU, inclusiv a unei rezoluții care ar încuraja măsuri pentru protejarea transportului maritim comercial prin Ormuz. Context: discuțiile Trump–Xi și „armistițiul comercial” Bessent a mai spus că Trump și Xi au discutat deja despre situația din Iran și că vor face schimb de opinii pe tema Ormuz la summitul din 14-15 mai. El a legat stabilitatea relației SUA–China de armistițiul comercial convenit în octombrie anul trecut, la Busan (Coreea de Sud). În același timp, oficialul american a afirmat că SUA ar deține „controlul deplin” asupra Strâmtorii Ormuz prin blocada impusă transporturilor maritime iraniene. [...]
Emmanuel Macron refuză să se alăture unei operațiuni „în forță” pentru Strâmtoarea Ormuz , cerând în schimb o redeschidere „concertată” între SUA și Iran, pe fondul riscurilor de escaladare care pot afecta direct fluxurile de transport maritim din Golf, potrivit News . Președintele francez a făcut declarațiile la sosirea în Armenia, la al optulea summit al Comunității Politice Europene (CPE), unde și-a exprimat scepticismul față de „Project Freedom”, o operațiune lansată de președintele american Donald Trump pentru redeschiderea acestei rute maritime strategice. Franța cere coordonare SUA–Iran și respinge „cadrul neclar” al operațiunii Macron a spus că, dacă SUA sunt pregătite să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, „este foarte bine”, însă a precizat că Franța nu va participa la o operațiune de tip intervenție, într-un cadru pe care îl consideră „neclar”. „Dacă Statele Unite sunt pregătite să redeschidă (Strâmtoarea) Ormuz este foarte bine. Asta cerem încă de la început. Însă noi nu vom participa la nicio operaţiune în forţă, într-un cadru care mi se pare că nu este clar.” În același timp, liderul francez a cerut o redeschidere „concertată” a strâmtorii de către „Iran și Statele Unite”. Context: operațiunea anunțată de Trump și reacția Iranului Donald Trump a anunțat începerea, de luni, a unei operațiuni pentru deblocarea navelor blocate de două luni în Golful Persic. La scurt timp, un comandant militar iranian a avertizat că armata americană va fi atacată dacă încearcă să se apropie de Strâmtoarea Ormuz. Macron a reiterat și că o inițiativă lansată împreună cu premierul britanic Keir Starmer , vizând securizarea navigației în Strâmtoarea Ormuz, nu va fi pusă în aplicare atât timp cât ostilitățile dintre SUA și Iran continuă. Mesaj separat despre Liban În marja summitului, Macron a mai spus că este „esențial” ca armistițiul să fie respectat în Liban, după noi atacuri ale Israelului soldate cu un mort în sudul Libanului. [...]
Iranul pune presiune pe Washington să reducă „cerințele excesive”, într-un moment în care blocajul din Strâmtoarea Ormuz riscă să prelungească șocul pe piața energiei , potrivit TVR Info . Teheranul spune că analizează răspunsul primit de la SUA la o nouă propunere înaintată pentru depășirea impasului în negocieri. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei , a cerut ca „cealaltă parte” să adopte „o abordare rezonabilă” și să renunțe la „cerințele excesive”, susținând că prioritatea Iranului este „să pună capăt războiului”. El a invocat „lecțiile trecutului”, afirmând că Iranul a negociat de două ori pe tema nucleară și, în același timp, a fost atacat de SUA. Negocierile rămân blocate, în pofida reluării dialogului Conform informațiilor citate, Teheranul era în discuții cu Washingtonul privind programul nuclear iranian când SUA și Israelul au atacat Iranul la 28 februarie, similar cu situația din iunie 2025, în timpul războiului de 12 zile. O încetare „fragilă” a focului este în vigoare din 8 aprilie, după 40 de zile de bombardamente, însă negocierile sunt în continuare blocate. Iranienii și americanii au reluat dialogul prin intermediul Pakistanului, dar discuțiile de la Islamabad din 11 aprilie s-au încheiat fără rezultat. În acest context, Iranul a transmis o nouă propunere, iar SUA au răspuns, răspuns pe care Teheranul spune că îl examinează. Ormuz, miza cu impact direct asupra energiei și transportului maritim Un punct sensibil rămâne Strâmtoarea Ormuz, descrisă ca fiind „practic blocată” de la începutul războiului și pe unde tranzita până recent o cincime din hidrocarburile consumate la nivel mondial. Președintele american Donald Trump a declarat că SUA vor escorta navele pentru a debloca ruta. Teheranul a avertizat că armata americană va fi atacată dacă se apropie de strâmtoare, iar Baghaei a spus că „americanii trebuie să înțeleagă” că nu pot folosi „amenințări” și „limbajul forței” împotriva Iranului. Oficialul iranian a susținut, totodată, că Iranul se consideră „gardianul și protectorul” strâmtorii și a cerut ca „comunitatea internațională” să tragă la răspundere SUA și Israelul pentru insecuritatea creată pe această cale maritimă, potrivit Agerpres. [...]
Amenințarea Iranului de a ataca forțe americane ridică riscul unei noi perturbări în Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru transportul maritim global, după ce președintele SUA Donald Trump a anunțat o misiune navală pentru escortarea navelor blocate, potrivit Al Jazeera . Armata iraniană a transmis că va ataca forțele americane dacă acestea „încearcă să se apropie sau să intre” în Strâmtoarea Hormuz. Mesajul vine pe fondul tensiunilor legate de accesul și controlul asupra rutei maritime. Declarația Teheranului urmează anunțului făcut de Trump privind o operațiune navală denumită „Project Freedom”, care ar urma să ghideze navele rămase blocate în afara strâmtorii. Conform informațiilor publicate, operațiunile sunt programate să înceapă „în următoarele ore”. [...]
Ucraina și Slovacia pregătesc o reuniune comună de guvern la final de iunie , un pas care poate debloca proiecte bilaterale cu efect direct în conectivitatea regională, inclusiv pe transport, după o perioadă de tensiuni între Kiev și Bratislava, potrivit Digi24 . Întâlnirea dintre premierul slovac Robert Fico și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut loc la Erevan, în marja summitului Comunității Politice Europene (CPE). Cei doi au convenit să pregătească o reuniune comună a guvernelor de la Kiev și Bratislava, menită să consolideze relațiile bilaterale și sprijinul Slovaciei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Robert Fico a spus, într-un comunicat preluat de EFE, potrivit Agerpres, că reuniunea comună ar urma să aibă loc „la sfârșitul lunii iunie”, fie la Bratislava, fie la Kiev. Premierul slovac a susținut că formatul ar trebui să producă „rezultate concrete”, dând ca exemplu crearea de legături de transport între cele două țări. Zelenski a transmis, într-un mesaj pe rețeaua X, că Slovacia sprijină Ucraina în procesul de aderare la UE și este pregătită să o asiste „pe acest drum”. Înaintea întâlnirii de la Erevan, cei doi au avut și o discuție telefonică, după care Fico a confirmat sprijinul pentru aspirațiile Ucrainei de aderare la Uniune. Contextul tensiunilor: conducta Drujba și acuzațiile de „șantaj politic” Relațiile dintre Ucraina și Slovacia (și, separat, Ungaria) s-au deteriorat suplimentar de la sfârșitul lunii ianuarie, după oprirea tranzitului petrolului rusesc prin conducta Drujba pe teritoriul Ucrainei, în urma unui atac cu drone al Rusiei. În acest context, Zelenski a invocat durata reparațiilor, în timp ce Viktor Orban și Robert Fico au acuzat Ucraina că ar fi tergiversat lucrările, descriind situația drept o formă de presiune politică, pe fondul disputelor legate de sprijinul pentru Ucraina și de perspectiva aderării la UE. Potrivit informațiilor citate, după ce Orban a pierdut alegerile din 12 aprilie, Ucraina a finalizat reparațiile, iar Zelenski a anunțat pe 21 aprilie repunerea conductei în funcțiune. Ce urmează Dacă reuniunea comună de guvern va avea loc la final de iunie, aceasta ar putea deveni primul cadru formal pentru relansarea cooperării practice dintre cele două state, cu accent pe proiecte de transport și pe coordonarea politică legată de parcursul european al Ucrainei. În acest stadiu, sursa nu oferă detalii despre agenda exactă sau despre proiecte concrete deja agreate. [...]
