Știri
Știri din categoria Externe
Serghei Lavrov a calificat drept „inacceptabilă” presiunea SUA asupra Cubei, potrivit HotNews.ro, într-o reacție a Moscovei la măsurile anunțate de administrația Trump, inclusiv amenințarea cu tarife suplimentare pentru țările care vând petrol Havanei.
Declarațiile vin după ce, săptămâna trecută, președintele american Donald Trump a semnat un decret prezidențial care vizează descurajarea livrărilor de petrol către Cuba, aflată într-o criză economică severă. Președintele cubanez Miguel Diaz-Canel a denunțat măsura, susținând că urmărește să „sufoce” economia țării.
Reacția Rusiei a fost formulată în termeni expliciți, cu accent pe componenta energetică și pe efectele economice. Potrivit unui comunicat transmis după o convorbire telefonică între Lavrov și omologul său cubanez, Bruno Rodriguez, șeful diplomației ruse a avertizat că întreruperea aprovizionării cu energie ar putea adânci problemele interne ale insulei.
Lavrov a reafirmat luni că este „inacceptabilă presiunea economică și militară asupra Cubei, inclusiv întreruperea aprovizionării cu energie a insulei”.
Moscova a legat direct aceste riscuri de deteriorarea situației sociale, susținând că măsurile americane „amenință să agraveze grav situația economică și umanitară din țară”. În același timp, Lavrov a reiterat „angajamentul ferm” al Rusiei de a continua sprijinul „politic și material” pentru Cuba, semnalând că relația bilaterală rămâne un punct de sprijin în răspunsul Rusiei la presiunea exercitată de Washington asupra aliaților săi.
Contextul imediat al escaladării include, potrivit relatării AFP preluate de HotNews.ro, creșterea tensiunilor dintre SUA și Cuba după capturarea de către administrația Trump a președintelui venezuelean Nicolas Maduro, Venezuela fiind descrisă drept o sursă crucială pentru exporturile de petrol către Cuba. La Havana, reporterii AFP au observat cozi lungi la benzinării după anunțul SUA privind tarifele, pe fondul unor întreruperi repetate de electricitate și al celei mai grave crize economice de la prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991.
Recomandate
Mesajul a fost rostit luni, la Casa Albă , în fața jurnaliștilor, iar președintele american a descris Cuba drept „o națiune foarte slăbită în acest moment”, afirmând că ar putea „prelua” țara și că poate face „ce vrea” cu ea. Declarațiile marchează o escaladare a retoricii și sunt prezentate ca un semnal direct către conducerea de la Havana, în contextul în care Trump vorbește despre o posibilă intervenție americană. „Cred că voi avea… onoarea de a lua Cuba. Fie că o eliberez, fie că o iau – cred că aș putea face orice vreau cu ea.” Conform aceleiași surse, avertismentul vine pe fondul unei crize economice severe în Cuba și al unei pene de curent la nivel național, care afectează milioane de oameni. Situația ar fi fost agravată după ce SUA au blocat livrările de petrol din Venezuela, principala sursă de combustibil pentru Cuba, ceea ce a amplificat dificultățile economice ale insulei. Trump a indicat că intervenția americană în Venezuela a contribuit la agravarea crizei și a prezentat evoluțiile actuale drept un rezultat al acestei politici. Biziday mai notează că Trump a invocat și presiuni din partea activiștilor de origine cubaneză, care ar fi încurajat Casa Albă să intensifice măsurile împotriva regimului comunist pentru a produce schimbări politice. În același timp, comentariile sale vin după ce, vineri, sugerase că o „preluare prietenoasă” a Cubei ar putea fi posibilă, ceea ce indică o schimbare de ton. În ianuarie, SUA ar fi intensificat presiunea asupra Cubei după capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro, episod despre care POLITICO scrie că a declanșat cea mai gravă criză economică de la prăbușirea Uniunii Sovietice. [...]
Donald Trump a spus că nu va desfășura trupe terestre în războiul împotriva Iranului , potrivit Agerpres , care citează agențiile Reuters și AFP. Declarația vine la aproape trei săptămâni de la începutul campaniei de bombardamente americano-israeliene asupra Iranului. În fața presei, la Casa Albă, Trump a afirmat că nu trimite trupe „nicăieri”, în timpul întâlnirii cu șefa guvernului japonez, Sanae Takaichi. El a adăugat că, dacă ar fi făcut-o, nu ar fi anunțat public acest lucru. Agerpres consemnează că președintele american a mai abordat subiectul, însă pozițiile sale au variat. Pe 2 martie, la două zile după declanșarea războiului, Trump declara că nu ar ezita să trimită militari americani pe teren în Iran „dacă va fi necesar”. Marți, întrebat dacă se teme de un „nou Vietnam” în eventualitatea unor operațiuni terestre, el a răspuns că „nu se teme de nimic”. Între timp, Reuters a relatat miercuri că administrația Trump analizează desfășurarea a mii de militari americani pentru a consolida operațiunile împotriva Iranului, citând trei oficiali americani familiarizați cu discuțiile. Pe fondul bombardamentelor care au afectat conducerea politică și militară a Iranului, regimul de la Teheran continuă represaliile cu drone și rachete asupra Israelului și a intereselor americane din regiune, fără semne că ar pierde controlul. În acest context, perspectiva unei încheieri rapide a conflictului rămâne incertă, iar ideea unei intervenții terestre este discutată tot mai des, inclusiv sub forma unei operațiuni limitate pentru securizarea Strâmtorii Ormuz. [...]
Donald Trump a provocat un moment stânjenitor în relația cu Japonia după o glumă despre Pearl Harbor , potrivit Yahoo News , în timpul unei întâlniri oficiale cu premierul japonez Sanae Takaichi, desfășurată la Casa Albă pe 19 martie 2026. Episodul a avut loc în contextul unei întrebări privind lipsa informării aliaților înaintea operațiunilor militare comune SUA–Israel împotriva Iranului. Președintele american a justificat decizia prin necesitatea elementului surpriză, afirmând că SUA „nu au informat pe nimeni”. Apoi, adresându-se liderului japonez, a spus: „Cine știe mai bine despre surpriză decât Japonia? De ce nu mi-ați spus despre Pearl Harbor?”. Replica a fost urmată de râsete reținute din partea unor oficiali americani, dar și de o tăcere vizibilă în sală. Momentul este considerat neobișnuit în context diplomatic, întrucât liderii americani evită de decenii referirile directe la atacul din 1941 în prezența oficialilor japonezi, ca parte a echilibrului relației postbelice dintre cele două state. De altfel, fostul premier Shinzo Abe a exprimat în 2016 condoleanțe oficiale la memorialul Pearl Harbor, marcând reconcilierea dintre cele două țări. Întâlnirea dintre Trump și Takaichi avea deja o miză ridicată, fiind prima întrevedere directă cu un aliat major după escaladarea conflictului cu Iranul. Japonia depinde în proporție de aproximativ 90% de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, zonă afectată de tensiuni, iar Washingtonul a cerut aliaților să contribuie militar la securizarea transporturilor. Pe agenda discuțiilor s-au aflat și teme strategice: un acord de aproximativ 40 de miliarde de dolari pentru reactoare nucleare redislocarea unor trupe americane din Japonia către Orientul Mijlociu creșterea activității militare a Chinei în jurul Taiwanului Premierul Sanae Takaichi nu a reacționat public la remarca lui Trump în timpul întâlnirii, însă episodul a umbrit o reuniune considerată crucială pentru securitatea regională și relația bilaterală. [...]
Administrația Trump ia în calcul trimiterea a mii de militari în Orientul Mijlociu potrivit Digi24 , care citează Reuters, ca opțiune pentru operațiuni terestre împotriva Iranului. Sursele Reuters afirmă că unul dintre scenariile discutate vizează securizarea trecerii tancurilor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, inclusiv prin ocuparea unor poziții pe coasta iraniană de-a lungul rutei maritime. O altă variantă ar include trimiterea de unități terestre pe insula Kharg, un punct important pentru exporturile de petrol ale Iranului. Unul dintre interlocutorii agenției a descris o astfel de operațiune drept „foarte riscantă”, invocând posibilitatea ca forțele iraniene să lovească insula cu drone și rachete. În paralel, se discută și o operațiune de capturare a rezervelor de uraniu puternic îmbogățit deținute de Iran. „În acest moment, nu s-a luat o decizie privind trimiterea trupelor terestre, dar președintele Trump analizează cu înțelepciune toate opțiunile”, a declarat un reprezentant al Casei Albe. Reuters mai amintește că Washingtonul planificase deja trimiterea în Orientul Mijlociu a unui grup de intervenție rapidă de peste 2.000 de pușcași marini, iar efectivele americane din regiune ar fi de aproximativ 50.000 de militari, conform aceleiași relatări. În context, Trump a spus că, de la 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat operațiunea militară „Furia epică” împotriva Iranului, armata americană a lovit peste 7.000 de obiective în țară, susținând că au fost vizate în principal ținte militare. Potrivit materialului, președintele a justificat loviturile prin obiectivul de a împiedica Iranul să obțină arme nucleare și de a distruge industria de rachete și flota navală, iar administrația s-ar pregăti acum pentru un conflict mai îndelungat decât estimările inițiale. [...]
Aliații NATO discută redeschiderea strâmtorii Ormuz , după ce Iranul a blocat ruta în urma atacurilor americano-israeliene, potrivit HotNews.ro . Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că există un acord de principiu între aliați că strâmtoarea „trebuie redeschisă” și că se caută „cea mai bună modalitate” de a face acest lucru. Rutte, aflat în nordul Norvegiei pentru exercițiul Cold Response, a afirmat că aliații „colaborează și discută” pașii următori și că NATO lucrează pentru „a găsi o soluție”. Declarațiile vin pe fondul unei crize care depășește rapid zona militară și intră în miezul securității energetice, în condițiile în care, înainte de război, prin Ormuz tranzitau aproape 20% din petrolul brut mondial și din gazul natural lichefiat. Miza politică pentru Alianță este însă și mai sensibilă: președintele american Donald Trump a criticat în ultimele zile refuzul unor aliați-cheie ai Washingtonului din NATO, inclusiv Franța și Marea Britanie, de a sprijini SUA în demersul de redeschidere a strâmtorii, relatează News.ro citând CNN . Trump a cerut luni asistența marilor puteri pentru a garanta securitatea strâmtorii, iar marți a numit refuzul multor țări NATO „o greșeală cu adevărat stupidă”, susținând totodată că, în final, ajutorul lor nu este necesar. În paralel, escaladarea militară continuă: armata americană a lovit cu bombe anti-buncăr depozite iraniene de rachete din apropierea strâmtorii Ormuz. În plan economic, blocajul aproape total al rutei strategice a împins prețurile petrolului în sus în ultimele două săptămâni, amplificând presiunea asupra guvernelor occidentale și accentuând tensiunile dintre SUA și o parte dintre aliații NATO privind împărțirea riscurilor și a costurilor unei intervenții. [...]
Primarul Londrei, Sadiq Khan , cere ca laburiștii să promită revenirea în UE . Edilul, membru al Partidului Laburist, a declarat că formațiunea ar trebui să intre în alegerile generale din 2029 cu un angajament explicit privind reintegrarea Regatului Unit în Uniunea Europeană. Khan a făcut afirmațiile într-un interviu acordat ziarului italian La Repubblica , preluat de presa britanică. El susține că Brexitul „a făcut rău” țării și că actualul context internațional, inclusiv politicile tarifare ale președintelui american Donald Trump, a adus „incertitudine economică”, diferită de situația de dinaintea referendumului din 2016. În argumentația sa, primarul Londrei afirmă că ieșirea din UE a însemnat „mai puține investiții” în Regatul Unit și „mai puține exporturi” către Uniune. Khan spune că partidul ar trebui să fie „fără echivoc” în privința beneficiilor apartenenței la UE, invocând efectele economice ale perioadei post-Brexit. Sadiq Khan propune și o succesiune de pași pentru o eventuală revenire: refacerea relațiilor cu UE - proces pe care, în opinia sa, guvernul laburist condus de Keir Starmer l-ar fi început deja - urmată de reintrarea în Uniunea Vamală și în piața unică în timpul actualei legislaturi. Uniunea Vamală presupune reguli comune pentru tarifele aplicate importurilor, iar piața unică se referă la libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor. Primarul, aflat în funcție din mai 2016, a spus că „i-a frânt inima” să vadă cum Brexitul a determinat mulți europeni să părăsească Londra, cu efecte asupra economiei și societății. În plan politic intern, Partidul Laburist - la guvernare din iulie 2024 - urmează să treacă printr-un test electoral la scrutinurile locale și regionale din 7 mai, în timp ce formațiunea populistă de dreapta Reform UK, condusă de Nigel Farage , este creditată cu 25% în intențiile de vot pentru alegerile generale din 2029, notează sursa, care citează Agerpres. [...]
