Știri
Știri din categoria Externe
Rusia transmite SUA că va lovi „sistematic și constant” ținte din Kiev, un mesaj care ridică presiunea operațională asupra prezenței străine în capitala Ucrainei și poate accelera decizii de evacuare și reducere a activităților diplomatice, potrivit Mediafax.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a discutat telefonic cu secretarul de stat american, Marco Rubio, iar în convorbire l-a informat despre decizia Rusiei de a lansa „atacuri sistematice și consecvente” împotriva unor ținte din Kiev, conform serviciului de presă al Ministerului rus de Externe, citat de „presa internațională”.
În același context, Lavrov a spus că Moscova a recomandat și altor țări să își evacueze cetățenii din Kiev, mențiune care vizează direct comunitățile străine și personalul diplomatic și poate duce la restrângerea prezenței internaționale în oraș.
Potrivit materialului, Ministerul rus de Externe a anunțat că armata rusă se pregătește să atace:
Ministerul a cerut străinilor să părăsească orașul, descriind această solicitare drept un răspuns la un atac al Forțelor Armate Ucrainene asupra unui colegiu și a unui cămin studențesc din Starobilsk (LPR), mai notează aceeași sursă.
Lavrov a afirmat că autoritățile Ucrainei și ale unor țări europene ar submina acordurile încheiate de Vladimir Putin și Donald Trump la Anchorage, în august 2025, conform relatării din articol.
Totodată, partea rusă susține că Lavrov și Rubio și-au confirmat intenția de a normaliza condițiile de muncă ale misiunilor diplomatice ruse și americane pe teritoriul celeilalte părți. În discuție au intrat și alte dosare, inclusiv criza din Strâmtoarea Hormuz și situația din jurul Cubei.
Recomandate
Rusia își folosește pârghiile comerciale împotriva Armeniei înainte de alegeri , în timp ce Erevanul își consolidează relația cu Washingtonul, pe fondul unei vizite anunțate a secretarului de stat american Marco Rubio , potrivit Digi24 . Rubio este așteptat marți la Erevan, unde urmează să se întâlnească cu ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoian. Ministerul de Externe armean a transmis că cei doi oficiali vor semna mai multe acorduri bilaterale, potrivit EFE, preluată de Agerpres. Miza economică a tensiunilor cu Kremlinul apare în ajunul alegerilor legislative din 7 iunie: autoritățile ruse au suspendat importurile de apă minerală și flori, precum și de vin și coniac din Armenia. Conform aceleiași surse, măsurile ar putea fi urmate de sancțiuni și asupra fructelor și legumelor armene. Presiune comercială și mesaj politic înainte de scrutin Publicația notează că Rusia a mai folosit în trecut o tactică similară, inclusiv în cazul apei minerale georgiene Borjomi și al vinului din Republica Moldova. În acest context, Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate, l-a acuzat pe premierul armean Nikol Pașinian că pune relațiile cu Moscova sub o „amenințare directă”, după ce ar fi primit „dușmani respingători”, cu trimitere la președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Un anume Paşinian a ales calea ruperii de Rusia. Trebuie să recunoaştem aceasta (...) Acest lucru nu va rămâne fără răspuns nici pentru el, nici pentru poporul său, inclusiv, bineînţeles, în ceea ce priveşte parametrii cooperării economice”, a spus el. Armenia își îngheață cooperarea în OTSC și se apropie de SUA Pe plan strategic, Armenia a înghețat cooperarea cu Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și și-a consolidat relațiile cu Washingtonul, inclusiv prin exerciții militare și prin semnarea unui acord în domeniul nuclear, mai arată Digi24. Putin cere referendum: UE sau Uniunea Economică Eurasiatică Vladimir Putin a cerut Armeniei să organizeze un referendum pentru a decide dacă vrea să adere la Uniunea Europeană sau să rămână în Uniunea Economică Eurasiatică, condusă de Moscova. În același timp, Pașinian a încercat să reducă tensiunile, afirmând că legăturile cu UE nu vor împiedica dezvoltarea relațiilor cu Rusia, descrisă drept principalul partener comercial al Armeniei. [...]
Negocierile SUA–Iran pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămân fragile , iar Washingtonul transmite că va căuta „o altă cale” dacă discuțiile eșuează, pe fondul presiunii economice generate de blocarea uneia dintre cele mai importante rute energetice din lume, potrivit Reuters . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat la New Delhi că SUA vor „da diplomației toate șansele” înainte de a explora „alternative”, după ce președintele Donald Trump a spus duminică că le-a cerut reprezentanților săi să nu se grăbească în privința unui acord cu Iranul. Rubio a indicat că există „ceva destul de solid pe masă” legat de redeschiderea strâmtorii și de o negociere „reală, semnificativă, limitată în timp” pe dosarul nuclear. Miza imediată: Strâmtoarea Hormuz și costurile energiei Teheranul și Washingtonul au temperat așteptările privind un progres rapid. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a spus că s-a ajuns la concluzii pe multe teme, dar că asta nu înseamnă că părțile sunt aproape de semnarea unui acord. Potrivit lui Baghaei, un posibil memorandum de înțelegere are 14 puncte și se concentrează pe încetarea războiului și a blocadei navale americane din Strâmtoarea Hormuz, în schimbul unor pași ai Iranului pentru a asigura tranzitul sigur prin acest culoar strategic. Iranul nu va percepe taxe de trecere pentru nave, a mai spus Baghaei, însă ar urma să existe costuri pentru servicii precum navigația și măsuri de protecție a mediului, în baza unui protocol care ar urma să fie convenit cu Oman. De ce contează pentru piețe: fluxurile de petrol și volatilitatea prețurilor Strâmtoarea a fost „practic închisă” de la începutul războiului, pe 28 februarie, cu doar un număr redus de nave care au tranzitat-o, față de aproximativ 125–140 pe zi înainte de conflict, notează Reuters. Închiderea a alimentat o creștere a prețurilor petrolului și a declanșat o criză energetică, cu efecte în lanț asupra costurilor la combustibili, îngrășăminte și alimente. În același timp, petrolul a scăzut cu 5% luni, până la minimele ultimelor două săptămâni, pe fondul unui optimism că SUA și Iranul se apropie de un acord de pace. Puncte de blocaj: sancțiuni, fonduri înghețate și dosarul nuclear Trump a scris duminică pe Truth Social că blocada americană asupra navelor iraniene din Strâmtoarea Hormuz va rămâne „în vigoare, în întregime” până când un acord este „atins, certificat și semnat”. Deși discuțiile curente nu sunt, potrivit părții iraniene, despre nuclear, Baghaei a spus că subiectul ar urma să fie negociat într-o perioadă de 60 de zile dacă se ajunge la un acord-cadru. Între temele dificile rămase, Reuters enumeră: ambițiile nucleare ale Iranului și stocul de uraniu puternic îmbogățit; războiul Israelului în Liban cu Hezbollah (susținut de Iran); cererile Teheranului privind ridicarea sancțiunilor și eliberarea unor venituri din petrol de „zeci de miliarde de dolari” înghețate în bănci din străinătate. Surse iraniene au declarat pentru Reuters că, în etape viitoare, ar putea fi găsite „formule fezabile” pentru disputa privind stocul de uraniu puternic îmbogățit, inclusiv diluarea materialului sub supravegherea agenției ONU pentru energie nucleară. Context: armistițiu „fragil” și presiune politică la Washington Un armistițiu descris drept „fragil” este în vigoare de la începutul lunii aprilie. Reuters notează că Trump a promovat repetat perspectiva unui acord, pe fondul scăderii ratingului său de aprobare, afectat de impactul războiului asupra prețurilor energiei în SUA, și în condițiile unor demersuri în Congres pentru limitarea prerogativelor sale de război. În acest cadru, mesajul lui Rubio – „ori un acord bun, ori o altă cale” – indică faptul că fereastra diplomatică rămâne deschisă, dar cu un prag de toleranță limitat, în timp ce piețele reacționează la orice semnal privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz. [...]
Washingtonul avertizează că amenințările Hezbollah pot destabiliza din nou Libanul , într-un moment în care țara se află sub presiunea unui armistițiu fragil și a unor negocieri directe cu Israelul, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a condamnat declarațiile liderului Hezbollah, Naim Qassem, care a îndemnat la „răsturnarea” guvernului libanez. Rubio a acuzat mișcarea șiită pro-iraniană că desfășoară „o campanie deliberată” de destabilizare și că încearcă „în mod activ să arunce din nou Libanul în haos și distrugere”. „Statele Unite condamnă cu cea mai mare fermitate apelul iresponsabil lansat de Hezbollah pentru răsturnarea guvernului libanez ales în mod democratic.” Miza: presiune asupra guvernului și asupra negocierilor cu Israelul Declarațiile lui Qassem vin pe fondul atacurilor care vizează compania Al-Qard al-Hassan, descrisă în material ca un pilon al puterii financiare a Hezbollah. Compania, care are legături cu gruparea, este vizată de atacuri israeliene și se află, totodată, sub sancțiuni americane. În discursul său, Qassem a susținut că atacurile asupra Al-Qard al-Hassan reprezintă „un atac împotriva a sute de mii de oameni săraci și cu venituri mici” și a cerut populației să iasă în stradă pentru a răsturna guvernul, prezentând situația drept un „proiect israeliano-american”. Totodată, liderul Hezbollah a cerut din nou guvernului libanez să abandoneze negocierile directe cu Israelul. A patra sesiune a acestor discuții este programată pentru 2 și 3 iunie, la Washington, iar Qassem le-a descris drept un „câștig fără contrapartidă pentru Israel”. El a reafirmat și refuzul Hezbollah de a se dezarma. Reacția SUA și contextul de securitate Rubio a avertizat că „amenințările cu violența și răsturnarea” nu vor rămâne fără răspuns și a afirmat că „epoca în care un grup terorist ținea o întreagă țară ostatică se apropie de sfârșit”. Contextul rămâne tensionat, în pofida unui acord de încetare a focului intrat în vigoare pe 17 aprilie și prelungit recent cu câteva săptămâni: Israelul continuă să lovească ceea ce numește ținte ale Hezbollah în Liban, iar Hezbollah își continuă atacurile asupra țintelor israeliene din sudul țării. [...]
Vizita Svetlanei Tihanovskaia la Kiev aduce din nou în prim-plan riscul de securitate de la granița cu Belarus , într-un moment în care Ucraina își consolidează frontiera de nord pe fondul temerilor privind posibile atacuri rusești dinspre teritoriul belarus, potrivit Agerpres . Opozanta belarusă în exil a ajuns luni în capitala Ucrainei, în prima sa vizită în această țară de la începutul invaziei ruse la scară largă din 2022. Consilierul său, Dzianis Kutcinski, a descris deplasarea drept un „simbol de solidaritate” și a publicat fotografii cu sosirea acesteia la gara centrală din Kiev. Contextul vizitei este legat de rolul Belarusului în arhitectura militară a Rusiei: de pe teritoriul belarus, Moscova a trimis o parte din trupe în Ucraina în 2022, iar președintele belarus Aleksandr Lukașenko – aflat la putere din 1994 – este prezentat ca unul dintre cei mai apropiați aliați militari și politici ai Kremlinului. Mesajul politic: „libertatea Belarusului și libertatea Ucrainei sunt inseparabile” În debutul vizitei, Tihanovskaia a anunțat pe rețelele de socializare că a mers la mormântul Mariei Zaițeva, o tânără belarusă care a participat la protestele anti-Lukașenko din 2020 și ulterior s-a înrolat în armata ucraineană. Zaițeva a fost ucisă pe front, la 24 de ani, în apropiere de Pokrovsk, în ianuarie 2025. „Maria este un simbol pentru noua generație de belaruși. Persoane care înțeleg că libertatea Belarusului și libertatea Ucrainei sunt inseparabile.” Agerpres notează că, de la invazia rusă, zeci de belaruși s-au alăturat forțelor ucrainene. Presiune diplomatică și semnale militare În ajunul vizitei la Kiev, președintele francez Emmanuel Macron l-a avertizat pe Lukașenko împotriva oricărei implicări suplimentare în războiul dus de Moscova împotriva Ucrainei. În același timp, Rusia și Belarus au desfășurat „cu câteva zile în urmă” exerciții nucleare cu o durată de trei zile, potrivit informațiilor citate. Tihanovskaia a părăsit Belarus după alegerile prezidențiale din 2020, când Lukașenko și-a proclamat victoria în fața ei; scrutinul a fost urmat de proteste ample împotriva presupuselor fraude electorale, reprimate violent, cu mii de arestări. [...]
Avarierea biroului OMS din Kiev ridică riscuri operaționale pentru activitatea ONU în Ucraina , după ce fragmente din rachete rusești interceptate de apărarea antiaeriană ucraineană au lovit clădirea, fără victime, potrivit Agerpres . Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus , a transmis că biroul OMS a fost „lovit de fragmente”, iar geamurile de la etajul al doilea au fost sparte. În aceeași clădire funcționează și alte agenții ale ONU, iar „nicio persoană nu a fost rănită”, a precizat el. Atacul asupra Kievului a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, în contextul unor bombardamente intense asupra Ucrainei. Potrivit autorităților citate în material, cel puțin patru persoane au fost ucise și peste 100 rănite în urma loviturilor din acea noapte, care au vizat în special capitala. Dimensiunea atacului și implicațiile pentru infrastructura civilă Armata ucraineană a indicat că Rusia a atacat cu „90 de rachete și 600 de drone”, dintre care 55 de rachete și 549 de drone ar fi fost interceptate. Tedros Adhanom Ghebreyesus a cerut oprirea atacurilor asupra infrastructurii civile și sanitare și a reiterat apelul la încetarea focului: „Atacurile asupra infrastructurilor sanitare și civile trebuie să înceteze. Facem încă o dată apel la încetarea focului. Pacea este cel mai bun remediu.” ONU: pierderi materiale după distrugerea unui depozit UNHCR Separat, Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați (UNHCR) a anunțat că un depozit închiriat în Dnipro, în estul Ucrainei, a fost distrus complet de o rachetă rusească, iar rezerve în valoare de un milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei) au ars în incendiul declanșat după atac. Două persoane au fost ucise, iar atacul ar fi distrus și circa 900 de cadre de lemn destinate adăposturilor temporare, potrivit reprezentantei UNHCR în Ucraina, Bernadette Castel-Hollingworth. Aceasta a mai spus că ar fi primul atac rusesc asupra unei structuri UNHCR de la începutul invaziei la scară largă din 2022, ceea ce amplifică riscurile logistice pentru operațiunile umanitare din teren. [...]
Washingtonul transmite că are „alternative” dacă negocierile cu Teheranul se blochează , într-un moment în care miza imediată rămâne redeschiderea Strâmtorii Ormuz și, implicit, reducerea riscului de noi perturbări în transportul de energie. Potrivit Mediafax , secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a spus că Statele Unite vor încerca să obțină „un acord favorabil” cu Iranul, iar dacă acesta eșuează vor aborda problema „într-un alt mod”. Rubio a declarat reporterilor, la New Delhi, că SUA vor „acorda diplomației toate șansele de reușită” înainte de a lua în calcul „alternative”. Mesajul vine după ce președintele Donald Trump a afirmat că le-a cerut reprezentanților săi să nu se grăbească în încheierea unui acord cu Iranul, potrivit Reuters. „Există o propunere destul de solidă pe masă (...) și sperăm că vom reuși.” Strâmtoarea Ormuz, primul test operațional al unui posibil acord În paralel, un oficial american, citat sub condiția anonimatului, a declarat că Iranul ar fi acceptat „în principiu” redeschiderea Strâmtorii Ormuz în schimbul ridicării blocadei navale americane și ar fi fost de acord să elimine stocul de uraniu puternic îmbogățit al Teheranului. Aceeași sursă a adăugat că SUA ar fi înțeles că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a aprobat liniile generale ale acordului. Mediafax notează însă că nu a existat o confirmare imediată din partea Iranului și nici explicații despre ce înseamnă concret un acord „în principiu”. Calendar: 60 de zile pentru un acord final, dar fără confirmări de la Teheran Un al doilea oficial de rang înalt din administrația SUA a spus că planul propus le-ar acorda negociatorilor 60 de zile pentru a ajunge la un acord final. Potrivit Reuters, surse iraniene au indicat că, în etapele următoare, ar putea fi găsite „formule viabile” pentru disputa privind stocul de uraniu puternic îmbogățit, inclusiv diluarea materialului sub supravegherea agenției ONU de monitorizare nucleară. Pe fondul acestor discuții, Trump a scris pe Truth Social că blocada SUA asupra navelor iraniene din Strâmtoarea Ormuz va rămâne în vigoare „până când se va ajunge la un acord, acesta va fi certificat și semnat”, adăugând că „ambele părți trebuie să-și ia timpul necesar”. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim, iar orice prelungire a blocadei sau eșec al negocierilor menține un risc operațional ridicat pentru rutele comerciale și pentru fluxurile energetice din regiune. [...]
