Externe24 apr. 2026
China publică un atlas al mineralelor de pe fundul oceanului - Experții avertizează că informațiile pot fi folosite atât în scopuri științifice, cât și militare
China își consolidează poziția pe lanțul global al mineralelor critice după ce a publicat un atlas detaliat al zăcămintelor de pe fundul oceanului, rezultat al unor cercetări derulate timp de două decenii în peste 10.000 de locații, potrivit Antena 3 . Demersul adaugă presiune asupra țărilor care încearcă să-și reducă dependența de Beijing pentru pământuri rare și alte minerale critice, într-un moment în care aceste resurse sunt tot mai legate de industrie, tehnologie și apărare. Atlasul, realizat de China Geological Survey , acoperă Marea Chinei de Est și Marea Galbenă – zone disputate cu Japonia – și cartografiază locațiile și concentrațiile a zeci de resurse. Sedimentele oceanice sunt prezentate ca fiind bogate în cobalt, nichel și mangan, materiale folosite pe scară largă în industrie. De ce contează economic: resursele din adâncuri intră în strategia națională China controlează deja „cea mai mare parte” a aprovizionării mondiale cu metale critice și pământuri rare, descrise în material ca ingrediente esențiale pentru armament și tehnologii moderne. În plus, guvernul chinez a aprobat recent un plan cincinal care include dezvoltarea mineralelor din adâncuri ca prioritate națională. În același timp, articolul notează că Beijingul și-a folosit această dominanță și ca instrument politic, inclusiv prin restricționarea exporturilor către Statele Unite și Japonia în perioade de tensiuni. Reacții și mișcări paralele: Japonia și SUA accelerează Japonia își dezvoltă propriul program de minerit submarin, cu obiectivul explicit de a reduce dependența de aprovizionările chineze. În februarie, guvernul japonez a anunțat că a extras cu succes nămol bogat în pământuri rare de la adâncimi de peste 6.000 de metri, descris drept o premieră mondială, potrivit declarațiilor citate în material. Statele Unite, la rândul lor, au făcut din mineritul submarin o prioritate: administrația Trump intenționează să emită licențe de exploatare în apropierea unor teritorii americane din Pacific (precum Samoa Americană ) și plănuiește să autorizeze mineritul comercial în afara apelor teritoriale ale SUA fără aprobare internațională, conform articolului. Miza de reglementare: revendicări maritime și „zona economică exclusivă” Materialul plasează atlasul și în contextul regulilor de drept internațional privind granițele maritime. Convenția ONU privind dreptul mării stabilește limita de 200 de mile nautice față de linia de coastă ca „zonă economică exclusivă”, unde statul are drepturi speciale asupra resurselor. Totuși, o țară poate revendica mai mult din fundul marin dacă dovedește că platoul continental se extinde dincolo de această zonă. În acest context, articolul amintește că în 2023 Statele Unite au publicat hărți prin care revendicau aproximativ 980.000 de kilometri pătrați de platou continental extins, iar China a prezentat la ONU propuneri pentru extinderea propriilor revendicări, pe baza dovezilor geologice cartografice, granițe contestate de Japonia. O industrie contestată: riscurile de mediu rămân în prim-plan Mineritul submarin este descris ca un subiect controversat. Criticii invocă lipsa de cunoaștere a mediilor din adâncuri pentru o exploatare „în condiții de siguranță”, iar cercetările citate indică scăderea abundenței animalelor din adâncuri și refacerea lentă a ecosistemelor. În consecință, mai multe țări și organizații de mediu au cerut un moratoriu sau o interdicție totală a industriei. [...]