Știri
Știri din categoria Externe
Rebelii houthi din Yemen reiau atacurile în Marea Roșie după loviturile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, potrivit informațiilor publicate de Associated Press și preluate de presa internațională. Doi oficiali houthi au declarat că gruparea susținută de Teheran a decis să reînceapă atacurile cu rachete și drone asupra rutelor maritime din Marea Roșie și asupra Israelului, primul atac putând avea loc chiar în noaptea de 28 februarie 2026, deși conducerea mișcării nu a făcut încă un anunț oficial.
Decizia marchează prăbușirea armistițiului încheiat în mai 2025 între houthi și administrația Trump, acord mediat de Oman, prin care rebelii suspendaseră atacurile asupra navelor comerciale din Marea Roșie și strâmtoarea Bab al-Mandab, iar SUA își opriseră bombardamentele din Yemen. Totodată, houthi încetaseră să mai vizeze Israelul după armistițiul din octombrie 2025 care redusese luptele din Gaza.
Reluarea ostilităților vine la câteva ore după ce Washingtonul și Ierusalimul au lansat atacuri coordonate asupra Iranului, într-o operațiune denumită de Israel „Leul Răcnitor”, iar de Pentagon „Furie Epică”. Explozii au fost raportate în Teheran și Isfahan, iar președintele Donald Trump a anunțat începutul „operațiunilor majore de luptă” împotriva Iranului.
Impact posibil asupra transportului maritim:
O nouă campanie militară în Marea Roșie ar putea afecta unul dintre cele mai importante coridoare comerciale ale lumii, într-un moment în care conflictul dintre Iran, Israel și Statele Unite riscă să se extindă regional. Houthi avertizaseră încă din ianuarie că vor reintra în conflict dacă Washingtonul va sprijini atacuri asupra Iranului, iar evoluțiile din 28 februarie 2026 par să confirme această amenințare.
Recomandate
Israelul spune că nu există, deocamdată, un plan pentru un armistițiu iminent în Liban , în pofida unui raport din presa afiliată Hezbollah care susține că încetarea focului ar urma să intre în vigoare în cursul serii, potrivit The Jerusalem Post . Un oficial israelian de rang înalt a declarat publicației că „nu există în prezent planuri” pentru un armistițiu în Liban, reacționând la informațiile difuzate de Al Mayadeen, un post afiliat Hezbollah. Al Mayadeen a citat o sursă iraniană de securitate de rang înalt care ar fi afirmat că un armistițiu va intra în vigoare miercuri seară, pe fondul presiunilor din partea Teheranului și după prima rundă de discuții între ambasadorii Israelului și Libanului la Washington. Potrivit aceluiași raport, armistițiul ar putea dura o săptămână și s-ar încheia în același timp cu încetarea temporară a focului dintre SUA și Iran. Ce ar presupune armistițiul, potrivit raportului Al Mayadeen Sursa citată de Al Mayadeen susține că SUA ar urma să fie sponsorul armistițiului și „partener” al Israelului pe durata acestuia, având și rolul de a monitoriza acțiunile Israelului pe perioada încetării focului. Separat, doi oficiali libanezi de rang înalt au declarat pentru Reuters că au fost informați despre eforturi în desfășurare pentru a ajunge la un armistițiu, dar că nu au detalii despre momentul începerii sau despre durata acestuia. Unul dintre oficiali a spus că SUA ar fi exercitat presiuni asupra Israelului pentru a lucra în direcția unui armistițiu în Liban. Miza economică invocată: Strâmtoarea Hormuz ca „pârghie” Un membru de rang înalt al Hezbollah, Ibrahim al-Moussawi, a declarat pentru Reuters că eforturile Iranului și ale altor țări din regiune ar putea duce la un armistițiu „curând”, descriind presiunea iraniană asupra SUA în termeni economici. „Dacă nu o fac, vor continua blocada Hormuz. Este cartea economică”, a spus Moussawi, potrivit Reuters. Acesta a mai afirmat că Iranul a discutat cu mai multe părți regionale și internaționale pentru atingerea acestui obiectiv, dar a refuzat să comenteze dacă Hezbollah ar respecta un eventual armistițiu. [...]
Iranul amenință să blocheze rute maritime-cheie, cu risc direct pentru comerțul regional , dacă SUA își mențin „blocada” asupra porturilor iraniene, potrivit Adevărul . Teheranul avertizează că o astfel de evoluție ar putea duce la încălcarea armistițiului aflat în vigoare din 8 aprilie. Mesajul a fost transmis miercuri de generalul Ali Abdollahi , șeful comandamentului forțelor armate iraniene, care a legat direct restricțiile maritime de o posibilă escaladare. În formularea sa, menținerea blocadei și „crearea de insecuritate” pentru navele comerciale și petroliere ale Iranului ar reprezenta „preludiul” unei încălcări a încetării focului. Ce spune Teheranul că ar putea face Într-un comunicat difuzat de televiziunea de stat, generalul a susținut că Iranul ar putea recurge la măsuri ferme în regiune, inclusiv prin împiedicarea fluxurilor comerciale pe mai multe rute: Golful Persic Marea Oman Marea Roșie Adevărul notează, totodată, că Iranul nu are ieșire directă la Marea Roșie, însă avertismentul vizează traficul din zonă. De ce contează: presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe transportul maritim Amenințarea, chiar și la nivel declarativ, ridică miza pentru transportul maritim din regiune, într-un moment în care Teheranul condiționează securitatea rutelor de accesul său la exporturi și importuri. În același timp, oficialii iranieni susțin că actualele măsuri americane pot împinge situația spre o încălcare a armistițiului din 8 aprilie, ceea ce ar amplifica incertitudinea pentru operatorii comerciali care tranzitează zona. Publicația arată că avertismentul vine pe fondul tensiunilor dintre Iran și SUA, fără a oferi detalii suplimentare despre natura „blocadei” invocate sau despre pașii concreți care ar urma să fie luați. [...]
Campania Israelului în Liban este prezentată ca o miză de politică internă pentru Netanyahu, nu ca o necesitate militară , într-un context în care premierul israelian ar căuta o „victorie” după eșecuri în raport cu Gaza și Iran, potrivit unei analize publicate de Al Jazeera . Textul descrie retorica israeliană despre războiul cu Hezbollah ca fiind „simplă” și repetitivă: Israel ar invoca o confruntare de durată (din 1982), amenințarea la adresa comunităților din nordul Israelului și obiectivul de a „curăța” sudul Libanului de infrastructura Hezbollah, punând presiune militară pe statul libanez pentru a dezarma gruparea. De ce contează: „victoria” ca obiectiv politic, după Gaza și Iran Autorul susține că aceste justificări „strategice” ar acoperi, de fapt, rațiunea principală a campaniei: nevoia urgentă a guvernului Netanyahu de a obține un rezultat care să poată fi prezentat drept victorie, pe fondul unor „eșecuri dramatice”. Analiza afirmă că guvernul nu ar fi reușit să garanteze „securitatea” cetățenilor în sensul unei victorii efective împotriva Hamas sau Iranului și că „anihilarea în masă” nu ar echivala cu triumful. În același timp, textul notează că aliatul apropiat al lui Netanyahu, președintele SUA Donald Trump, ar negocia direct cu Iranul, ceea ce ar reduce spațiul de manevră al Israelului. În paralel, discuțiile despre viitorul Palestinei ar fi blocate, iar Hamas ar continua să controleze părți din Gaza. Ce ar presupune obiectivul Israelului, potrivit analizei Analiza afirmă că Israelul ar cere „dezarmarea completă” a Hezbollah, similar cu cererea față de Hamas. Potrivit unor surse anonime din armata israeliană citate în presa israeliană (menționate de autor, fără a fi numite), acest lucru ar fi posibil doar dacă Libanul și Gaza ar fi complet ocupate. Textul insistă asupra diferenței dintre o „operațiune militară” și o ocupație, pe care o descrie ca război, cu costuri și riscuri pe termen lung. De ce Libanul ar fi o țintă „convenabilă” Autorul argumentează că Libanul ar fi un „țintă perfectă” din perspectiva sentimentelor israeliene, invocând: slăbiciunea militară a Libanului; instabilitatea aparatului de stat, pe fondul aranjamentelor de putere între comunități religioase; prezența Hezbollah la granița cu Israelul, ca adversar militar constant. În plus, analiza susține că, după evacuarea populației din nordul Israelului în urma atacurilor din 7 octombrie, ar fi circulat zvonuri despre o invazie iminentă a Hezbollah în Galileea, alimentate de discursuri din studiourile TV israeliene despre un plan de atac „din șapte fronturi” coordonat de la Teheran. Autorul afirmă că, în logica politică internă, „prevenirea” unei invazii descrise ca fictive ar fi promisiunea pe care Netanyahu ar spera să o poată livra alegătorilor. Ce urmează și care sunt limitele escaladării Spre final, analiza notează că, deși ar exista un număr necunoscut de trupe israeliene care operează în sudul Libanului, armata israeliană nu ar fi lansat încă o invazie la scară largă precum cea din 1982 (și, posibil, începută din nou în 2006). Autorul adaugă că nici SUA nu ar fi încercat o invazie terestră a teritoriului iranian, sugerând că ambele țări ar înțelege riscurile și „prețurile” imediate ale unei astfel de decizii. Materialul este un articol de opinie; punctele de vedere aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția editorială a Al Jazeera. [...]
Turcia încearcă să joace rol de mediator pentru prelungirea armistițiului dintre SUA și Iran , într-un moment în care Ankara își înăsprește simultan retorica față de Israel, ceea ce complică perspectivele de detensionare regională, potrivit The Jerusalem Post . Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat miercuri, în fața parlamentarilor, că Ankara lucrează pentru extinderea armistițiului dintre Statele Unite și Iran, pentru reducerea tensiunilor și pentru continuarea discuțiilor. Erdogan a spus că Turcia rămâne „plină de speranță” în privința negocierilor, în pofida problemelor existente între părți, și a susținut că acestea ar putea fi rezolvate dacă se pune accent pe beneficiile păcii. În același discurs, liderul turc a criticat atacurile Israelului asupra Libanului, afirmând că acestea afectează șansele de pace și că „fereastra de oportunitate” creată de armistițiu trebuie valorificată. Retorica Ankarei față de Israel, în contrast cu mesajul de detensionare Publicația notează că apelul lui Erdogan pentru menținerea armistițiului vine după o declarație recentă în care a sugerat că Ankara ar putea lua în calcul o acțiune militară împotriva Israelului. La o conferință desfășurată la începutul săptămânii la Istanbul, Erdogan a acuzat Israelul de atrocități împotriva palestinienilor și a Libanului și a sugerat posibilitatea unei invazii. „Trebuie să fim puternici pentru a împiedica Israelul să facă asta Palestinei. Așa cum am intrat în Karabah, așa cum am intrat în Libia, vom face la fel și cu ei.” Mesajul diplomației turce: Israelul „caută un nou inamic” În aceeași linie, ministrul turc de Externe, Hakan Fidan , a declarat luni că Israelul ar căuta „un nou inamic” și că, după Iran, și-ar putea îndrepta atenția către Turcia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu amplu acordat agenției de stat Anadolu, la o zi după ce Erdogan își escaladase retorica privind o posibilă acțiune militară. „După Iran, Israelul nu poate trăi fără ostilitate”, a spus Fidan. Din informațiile prezentate, Turcia încearcă să mențină deschis canalul de negociere pe axa SUA–Iran, însă mesajele dure la adresa Israelului riscă să reducă spațiul diplomatic și să alimenteze tensiunile într-o regiune deja volatilă. [...]
Seulul spune că a închis un incident diplomatic cu Israelul , după ce un înalt oficial israelian a transmis că acceptă explicațiile și scuzele oferite de autoritățile sud-coreene în legătură cu declarațiile președintelui Lee Jae Myung despre Holocaust, potrivit Mediafax . Ministrul de Externe al Coreei de Sud a declarat miercuri că mesajul de acceptare a fost transmis Seulului, iar, în consecință, episodul este considerat închis. Ce a declanșat disputa Controversa a pornit după ce președintele Lee a publicat pe platforma X un mesaj în care a comparat acțiunile militare ale Israelului împotriva palestinienilor cu Holocaustul. Autoritățile israeliene au respins paralela, descriind-o ca inacceptabilă și ofensatoare din punct de vedere istoric. Cum a încercat Seulul să limiteze efectele Pe plan intern, declarațiile au generat critici și dezbateri, inclusiv din partea opoziției și a unor segmente ale opiniei publice. Ministerul de Externe de la Seul a intervenit ulterior pentru a clarifica poziția oficială și pentru a reduce impactul diplomatic al mesajului, eforturi care, potrivit ministrului Cho Hyun, au contribuit la detensionarea relațiilor cu Israelul. [...]
Schimbarea de guvern de la Budapesta riscă să complice relația Israel–Ungaria prin dosarul Curții Penale Internaționale , deși Benjamin Netanyahu spune că a avut o discuție „caldă” cu noul premier ales, Peter Magyar , și că cei doi au convenit să continue cooperarea bilaterală, potrivit Digi24 . Convorbirea a avut loc la trei zile după ce Magyar l-a înlăturat de la putere pe Viktor Orbán, un aliat de lungă durată al lui Netanyahu, iar Biroul premierului israelian a descris discuția drept una „introductivă” și „caldă”. Informațiile sunt prezentate în contextul relatărilor The Times of Israel . Miza: jurisdicția CPI și mandatul pe numele lui Netanyahu Potrivit materialului, contextul este sensibil deoarece Peter Magyar a anunțat anterior intenția de a readuce Ungaria în jurisdicția Curții Penale Internaționale (CPI) , instituție din care guvernul Orbán s-a retras anul trecut. CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu, pe fondul acuzațiilor de crime de război în Gaza. În acest cadru, orice vizită oficială sau cooperare la nivel înalt poate deveni mai dificilă din punct de vedere diplomatic și juridic, dacă Budapesta își schimbă poziția față de CPI. Ce au discutat cei doi lideri În convorbire, Magyar i-a transmis lui Netanyahu că vrea să continue relațiile strânse dintre Ungaria și Israel și l-a invitat pe premierul israelian la o ceremonie dedicată împlinirii a 70 de ani de la Revolta Maghiară. Netanyahu ar fi salutat deschiderea omologului său și a răspuns pozitiv invitației, adresând la rândul său o invitație pentru o reuniune interguvernamentală la Ierusalim. Ce urmează, la nivel operațional Cei doi lideri au convenit ca miniștrii de externe ai celor două țări să se întâlnească „în perioada următoare” pentru a discuta continuarea cooperării bilaterale. Separat, președintele Israelului, Isaac Herzog, și ministrul de Externe, Gideon Sa’ar, l-au felicitat pe Magyar pentru victoria electorală, un semnal că Israelul urmărește menținerea unor relații stabile cu noul guvern de la Budapesta. [...]
