Știri
Știri din categoria Externe
Reluarea atacurilor cu rachete și drone după armistițiul de Paște crește presiunea operațională pe apărarea antiaeriană a Ucrainei și menține riscul de incidente la granița României, după ce Rusia a lansat în noaptea de luni spre marți patru rachete și peste 100 de drone către mai multe regiuni ucrainene, potrivit Antena 3, care citează un comunicat al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Conform datelor preliminare comunicate luni dimineață, apărarea antiaeriană ucraineană a doborât sau neutralizat o rachetă din cele patru și 114 drone inamice în nordul, sudul și estul țării. În total, atacul ar fi inclus 129 de drone de tip Shahed, Gerbera, Itamas și alte tipuri de UAV (vehicule aeriene fără pilot), lansate din mai multe direcții, inclusiv din Federația Rusă, din Donețk ocupat și din Crimeea ocupată.
Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, aflat la aproximativ 30 km de granița cu Rusia, a fost vizat de bombardamente, iar o dronă a lovit un bloc de locuințe. Ukrainska Pravda a informat că o femeie de 44 de ani a fost rănită și a primit îngrijiri medicale.
Separat, publicația The Kyiv Independent a relatat că forțele ucrainene au ripostat, iar dronele ar fi lovit ținte din regiunea Zaporojie ocupată și din Crimeea. Potrivit aceleiași surse, o substație electrică din Melitopol ar fi fost lovită, izbucnind un incendiu care a lăsat părți ale orașului fără curent electric. În Crimeea, ar fi fost auzite explozii în Simferopol, Feodosia și Kerci, într-un atac care ar fi durat mai multe ore.
În contextul bombardamentelor dintre Rusia și Ucraina, locuitorii din Tulcea au primit un nou mesaj RO-Alert, iar două aeronave F-16 Fighting Falcon au monitorizat dronele din apropierea spațiului aerian românesc, mai notează Antena 3.
Recomandate
Ucraina vrea să intre în arhitectura de apărare aeriană a UE printr-un „scut” comun , iar președintele Volodimir Zelenski spune că Kievul se pregătește chiar din această săptămână pentru discuții cu partenerii europeni pe tema unui sistem integrat, potrivit Kyiv Post . Miza, în lectura sa, este una de securitate continentală: Europa ar trebui să aleagă între „securitate comună” și riscul de a ajunge sub influența „lumii ruse”. Zelenski a afirmat că negocierile cu europenii privind crearea unui sistem comun de apărare aeriană sunt iminente și a insistat că integrarea Ucrainei în arhitectura de securitate a Europei este o opțiune strategică. „Sunt sigur: fie Ucraina va deveni o parte integrantă a sistemului european de securitate, fie unii din Europa riscă să devină parte a «lumii ruse».” Ce ar aduce Ucraina într-un scut aerian comun Președintele ucrainean a susținut că Ucraina are deja experiență relevantă în contracararea amenințărilor aeriene, inclusiv a dronelor kamikaze, și că este pregătită să își împărtășească expertiza. El a enumerat componentele pe care Ucraina spune că le poate acoperi operațional: „câmpul radar” (rețeaua de supraveghere și detectare); sisteme de război electronic (bruiaj și contramăsuri); comunicații între componentele apărării aeriene; interceptarea propriu-zisă. Dimensiunea economică: acorduri de securitate și acces la armament Zelenski a legat cooperarea în domeniul apărării și de o dimensiune economică, afirmând că acordurile de securitate pe termen lung din Orientul Mijlociu aduc anual fonduri statului ucrainean și pot funcționa ca „combustibil” pentru Ucraina în condiții de instabilitate globală. Totodată, el a sugerat că astfel de parteneriate pot facilita accesul Ucrainei la tipuri de armament aflate în deficit în dotarea sa, dar disponibile la parteneri. Unde spune Kievul că este deja folosită expertiza ucraineană Zelenski a afirmat că soluții de apărare dezvoltate de Ucraina sunt folosite și în afara Europei, în special în Orientul Mijlociu și zona Golfului Persic. Potrivit lui, interceptori ucraineni operează în cooperare cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, iar expertiza ucraineană ar ajuta la detectarea și contracararea dronelor de tip Shahed „la scară”. El a adăugat că și alte state, inclusiv Turcia, Kuweit și Oman, și-au arătat interesul pentru experiența Ucrainei. Context industrial: producție de drone și muniție, plus operațiuni fără infanterie În același cadru, Zelenski a spus că industria de apărare a Ucrainei s-a dezvoltat rapid și produce, între altele, drone FPV (drone controlate de la distanță prin transmisie video), rachete cu rază lungă, interceptori, proiectile de artilerie și sisteme robotice folosite pe câmpul de luptă. El a afirmat că „capacitățile” industriei ucrainene se ridică la „milioane” de drone FPV pe an. Președintele a mai declarat că, pentru prima dată în război, forțele ucrainene ar fi capturat o poziție rusească folosind doar sisteme fără pilot, susținând că ocupanții s-au predat, iar operațiunea ar fi fost realizată fără implicarea infanteriei și fără pierderi de partea ucraineană. Ce urmează, conform declarațiilor sale, sunt discuțiile anunțate „în această săptămână” cu partenerii europeni despre un scut aerian comun, în care Ucraina încearcă să se poziționeze ca furnizor de capabilități și experiență, nu doar ca beneficiar de protecție. [...]
Rusia și China își coordonează pozițiile pe dosare regionale, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu , în contextul în care ministrul rus de externe Serghei Lavrov a început marți o vizită de două zile la Beijing, potrivit Agerpres . Ministerul rus de Externe a publicat fotografii cu Lavrov la sosirea în China, fără a oferi detalii suplimentare despre agenda întâlnirilor. Miza: aliniere diplomatică într-un moment de tensiune regională Vizita are loc pe fondul unei „intense activități diplomatice”, amplificată de criza din Orientul Mijlociu. În acest context, China și Rusia sunt prezentate drept parteneri ai Iranului și rivali ai Statelor Unite. Agerpres notează că Lavrov a discutat luni, la telefon, cu omologul său iranian, Abbas Araghchi, potrivit biroului ministrului rus. Tot marți, Beijingul găzduiește mai mulți lideri străini preocupați de consecințele evoluțiilor din Orientul Mijlociu: prințul moștenitor al Abu Dhabi, Khaled bin Mohammed bin Zayed Al Nahyan, premierul spaniol Pedro Sanchez și președintele vietnamez To Lam. Ce spune Beijingul despre discuțiile cu Lavrov Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun, a declarat că ministrul chinez de externe Wang Yi și Serghei Lavrov își vor coordona pozițiile pe: dezvoltarea relațiilor bilaterale; cooperarea în diverse domenii; probleme internaționale și regionale de interes comun. În același timp, premierul chinez Li Qiang i-a transmis luni prințului moștenitor al Abu Dhabi că Beijingul este pregătit „să continue să joace un rol constructiv” pentru „restabilirea păcii și liniștii” în regiunea Golfului, potrivit agenției de știri Xinhua, citată de Agerpres. Agerpres mai menționează că, deși diplomația chineză păstrează un nivel ridicat de discreție privind detaliile acțiunilor sale, i-a fost atribuit un rol important în actualul armistițiu și în organizarea negocierilor eșuate dintre Iran și Statele Unite. [...]
Viitorul premier al Ungariei, Péter Magyar , își semnalează o repoziționare diplomatică față de Rusia , spunând că nu l-ar contacta el pe Vladimir Putin, dar ar răspunde dacă liderul de la Kremlin l-ar suna și i-ar cere să încheie războiul din Ucraina, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul contează pentru mediul de afaceri prin potențialul de a reduce incertitudinea geopolitică asociată Ungariei în UE și NATO, după schimbarea de putere de la Budapesta. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă de trei ore, organizată duminică, după succesul electoral al partidului său, Tisza. Magyar a spus că nu crede că Putin îl va suna, dar că, în ipoteza unui apel, ar folosi discuția pentru a cere oprirea „uciderilor” și încheierea războiului. „Dacă Vladimir Putin sună, voi răspunde la telefon.” „Nu cred că se va întâmpla, dar dacă am vorbi, i-aș spune să pună capăt, vă rog, după patru ani, uciderilor și să încheie acest război.” Ce semnal transmite Budapesta și de ce e relevant Magyar a câștigat alegerile parlamentare și a pus capăt celor 16 ani de guvernare neîntreruptă a lui Viktor Orbán . În acest context, poziționarea față de Rusia devine un indicator timpuriu al direcției de politică externă, mai ales că Putin a fost descris în material ca „partener apropiat” al lui Orbán. Moscova a transmis că „respectă” victoria lui Magyar și că se așteaptă la relații „pragmatice” cu Budapesta, potrivit articolului. Relația cu SUA: aceeași logică, alt interlocutor Magyar a afirmat că nici pe Donald Trump nu l-ar suna, însă ar răspunde dacă ar fi contactat. Într-un astfel de scenariu, ar invoca statutul de „aliați puternici în NATO” și l-ar invita pe Trump la aniversarea a 70 de ani de la revolta maghiară împotriva ocupației sovietice, în octombrie anul viitor. În material se mai arată că Orbán a fost un aliat important al lui Trump, care l-a susținut înaintea alegerilor, iar vicepreședintele JD Vance a făcut o vizită de campanie de două zile săptămâna trecută. Context politic intern: majoritate de două treimi Potrivit rezultatelor oficiale parțiale citate, după numărarea a aproape 99% din voturi, Tisza ar fi obținut 138 din cele 199 de locuri din Parlament, iar Fidesz 55. Prezența la vot ar fi fost de 79,50%. Cu o majoritate de două treimi, Tisza ar urma să aibă capacitatea de a anula reformele adoptate de Orbán în ultimii ani. Materialul notează și că Péter Magyar nu a fost un „outsider” clasic: până în februarie 2024 a făcut parte din cercul de putere al Fidesz, a lucrat în diplomație (inclusiv la reprezentanța Ungariei pe lângă UE) și a ocupat funcții în companii de stat; informațiile sunt atribuite BBC în articolul citat. [...]
Înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán îi reduce Rusiei spațiul de manevră în relația cu UE , iar Moscova încearcă să limiteze impactul politic al pierderii celui mai util aliat european, potrivit Le Figaro . Reacția oficială a Kremlinului a fost una reținută. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, a spus că „ungurii au făcut alegerea”, că Rusia „respectă această alegere” și că speră să continue „contacte pragmatice” cu noii lideri de la Budapesta. Dincolo de mesajul public, articolul notează că Orbán nu era un interlocutor marginal pentru Putin. Cei doi s-au întâlnit de cel puțin 16 ori în timpul mandatelor premierului ungar, iar Orbán a fost la Moscova și la începutul lunii precedente. Întâlnirile au fost prezentate ca fiind calde, iar liderul ungar – singur pe această linie în UE, alături de omologul său slovac – a susținut în mod repetat poziții favorabile Rusiei. De ce contează: un canal politic spre UE se îngustează Pentru Rusia, pierderea unui aliat european cu influență în interiorul Uniunii Europene înseamnă o marjă mai mică de negociere și de blocaj în raport cu Bruxelles-ul, în condițiile în care Budapesta a fost, în ultimii ani, una dintre vocile care au ieșit din consensul european pe dosarele legate de Moscova. Le Figaro precizează că analiza completă este limitată de faptul că articolul este disponibil doar parțial (conținut rezervat abonaților), astfel că nu sunt vizibile toate argumentele și detaliile din materialul integral. [...]
Barentsburg funcționează ca un avanpost rusesc în Svalbard, testând limitele Tratatului care interzice militarizarea arhipelagului , într-un context în care Moscova își extinde prezența în Arctica, potrivit Digi24 . Așezarea minieră, controlată de compania de stat rusă Trust Arktikugol , rămâne activă chiar dacă exploatarea cărbunelui „nu mai este rentabilă”, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile cu autoritățile norvegiene. Miza: un teritoriu norvegian cu reguli speciale, folosit ca punct de presiune Barentsburg se află în arhipelagul norvegian Svalbard, în Cercul Arctic, iar regimul juridic al zonei este stabilit prin Tratatul de la Svalbard (1920), care „poate interzice înființarea de baze militare”. În practică, notează materialul citând o analiză din The Times, puțini dintre cei din zonă se îndoiesc că arhipelagul a devenit un spațiu de confruntare geopolitică. Un cercetător de la Institutul Clingendael , Bart van der Wal, spune că Rusia „contestă din ce în ce mai mult autoritatea norvegiană” și împinge limitele a ceea ce este permis legal pe insule, inclusiv prin gesturi simbolice și acțiuni care alimentează percepția de militarizare. Semnale de escaladare și presiune: parade, simboluri și „testarea” tratatului În ultimii ani, potrivit aceluiași cercetător, au existat episoade care au amplificat tensiunile, între care: aducerea în așezare, în septembrie, a unui vehicul care „arăta ca o mașină de poliție rusă”; parade de Ziua Victoriei (mai 2023, 2024 și 2025) care au inclus simboluri paramilitare; elicoptere care au zburat la joasă altitudine. În paralel, turismul a fost afectat: Visit Svalbard a scos Barentsburg de pe traseul turistic, invocând legăturile Arktikugol cu Kremlinul, cu Vladimir Putin și contextul războiului din Ucraina. Logistica și accesul: rute directe care ocolesc viza norvegiană Materialul descrie și o dimensiune operațională cu implicații de reglementare: Kremlinul ar facilita accesul rușilor în zonă prin rute maritime directe. Luna trecută, nava de pasageri „Professor Molchanov” a acostat în Barentsburg după o călătorie pe Marea Barents din Murmansk, iar pentru acest an sunt programate zece astfel de călătorii. Prin navigarea directă din Murmansk, pasagerii nu au fost nevoiți să tranziteze prin Oslo sau Tromso, evitând astfel necesitatea obținerii unei vize norvegiene, potrivit relatărilor rusești citate în articol. O comunitate dependentă de Rusia, cu penurii și reguli „arhaice” Dincolo de geopolitică, articolul descrie condiții de trai dificile: penurie de alimente, combustibil și chiar hârtie igienică. O muziciană sud-africană care lucrează ca promotor turistic pentru Arktikugol, Martinique du Toit, spune că administrarea orașului este „arhaică” și că, fără un loc de muncă la companie, este „aproape imposibil” să te descurci, inclusiv din cauza dependenței de un cont bancar rusesc pentru procesarea plăților. Ea afirmă și că penuriile din magazinul alimentar au început în 2024, în timp ce o reprezentantă oficială a Arktikugol, Darya Slyunyaeva, susține că turiștii încă ajung în Barentsburg și că a observat o schimbare față de iarna 2024. De ce contează Cazul Barentsburg indică felul în care Rusia poate folosi un regim juridic special, într-un teritoriu aflat sub suveranitate norvegiană, pentru a-și menține o prezență persistentă în Arctica și pentru a împinge, gradual, limitele impuse de tratate. În același timp, izolarea turistică și dependența logistică descrise în material arată costurile practice ale acestei tensiuni pentru comunitatea locală și pentru administrarea norvegiană a arhipelagului. [...]
Amenințarea Iranului de a bloca Strâmtoarea Hormuz este „terorism economic” și poate declanșa o escaladare cu efecte globale asupra transportului și energiei , în condițiile în care SUA au instituit o blocadă a porturilor iraniene și avertizează că „doi pot juca acest joc”, potrivit news.ro . Vicepreședintele SUA, JD Vance , a spus că reluarea discuțiilor directe depinde de Iran și că Washingtonul urmărește „angajamentul lor ferm” de a nu dezvolta o armă nucleară. În același timp, el a legat miza negocierilor de riscul unor perturbări în Strâmtoarea Hormuz, un punct critic pentru navigația comercială. Negocierile: condiția SUA și blocajul de la masa tratativelor Vance a afirmat că „mingea se află” la Teheran în privința oricăror negocieri viitoare și că o înțelegere ar putea fi „foarte, foarte bună” pentru ambele țări dacă Iranul acceptă condițiile cerute de SUA privind arma nucleară. El a mai susținut că echipa iraniană prezentă în Pakistan nu avea mandatul necesar pentru a încheia un acord, motiv pentru care partea americană a părăsit negocierile după 21 de ore. Potrivit lui Vance, au existat progrese, însă „insuficiente” în privința eliminării uraniului îmbogățit și a garanțiilor că Iranul nu poate obține o armă nucleară. Strâmtoarea Hormuz: risc de escaladare și răspuns „în oglindă” Pe componenta cu impact economic, Vance a acuzat Iranul de „terorism economic” prin „închiderea de facto” a Strâmtorii Hormuz și a spus că Teheranul ar fi amenințat „orice navă” care tranzitează zona. Totodată, el a apărat blocada porturilor iraniene impusă de SUA ca răspuns și a avertizat că, dacă Iranul încearcă să blocheze navigația, „nici navele iraniene nu vor ieși”. Blocada navală a început luni la ora 10:00 ET (17:00, ora României), după ce negocierile din weekend din Pakistan s-au încheiat fără un rezultat decisiv. Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a promis represalii, iar oficiali iranieni au avertizat asupra unor efecte în lanț asupra economiei globale, inclusiv asupra consumatorilor americani. [...]
