Știri
Știri din categoria Apărare
MApN a emis un mesaj RO-Alert în nordul județului Tulcea după atacuri rusești cu drone în Ucraina, în apropierea frontierei cu România, relatează News.ro.
Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN), două ținte aeriene au fost detectate în apropierea graniței, însă „nu au intrat în spațiul aerian național”.
„În primele ore ale zilei de marţi, 7 aprilie, forţele Federaţiei Ruse au executat o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile şi de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei, în zona de nord a judeţului Tulcea.”
MApN precizează că Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea.
Mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 00.58, în contextul atacurilor din proximitatea frontierei, conform informațiilor comunicate de MApN.
Recomandate
ISW susține că loviturile ucrainene la distanță afectează exporturile rusești de petrol , potrivit Kyiv Post , care rezumă evaluarea din 6 aprilie 2026 a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) privind evoluțiile de pe front și din spatele liniilor. Conform ISW, campania Ucrainei de lovituri cu rază lungă împotriva infrastructurii petroliere ruse exploatează faptul că apărarea antiaeriană a Rusiei este suprasolicitată și produce pagube semnificative capacităților ruse de export de petrol. În același timp, bloggeri militari ruși au continuat să critice ineficiența sistemelor ruse de apărare antiaeriană și să evidențieze efectele acestor lovituri. Evaluarea mai notează că armata rusă se confruntă cu probleme de personal și nu reușește să recruteze suficienți militari pe bază de contract pentru a înlocui pierderile de pe linia frontului. Ministerul rus al Apărării ar încerca să obțină personal suplimentar din alte surse, indiferent de costurile financiare și sociale. ISW indică și o dificultate tot mai mare a Rusiei de a atrage noi recruți, pe fondul scăderii numărului de persoane dispuse să semneze contracte, în pofida eforturilor Kremlinului de a crește primele de semnare și de a apela la surse suplimentare de personal. În paralel, partenerii occidentali ai Ucrainei continuă să furnizeze ajutor pentru apărarea antiaeriană. Pe teren, ISW consemnează că forțele ucrainene au avansat recent în nordul regiunii Harkiv și în direcția Velykyi Burluk. Totodată, forțele ruse au lansat 141 de drone împotriva Ucrainei, potrivit aceleiași evaluări. [...]
Statele Unite cer europenilor să-și asume mai mult din apărarea continentului , potrivit Le Figaro , într-o repoziționare prezentată ca noua „ecuație” impusă de Washington în interiorul NATO. Publicația scrie că, fără a lua „ad litteram” fiecare declarație a lui Donald Trump, militari americani și europeni din Alianță își derulează planurile și se adaptează. Mesajul de fond atribuit Statelor Unite este că forțele americane rămân un element esențial, dar responsabilitatea apărării Europei trebuie să se sprijine tot mai mult pe statele europene. În limbaj diplomatic, această orientare este descrisă ca o „europenizare” a Alianței, iar în termeni militari ar însemna o evoluție a strategiei și a modului de instruire. Contextul invocat este dublu: patru ani de la începutul războiului din Ucraina și faptul că Statele Unite sunt absorbite de evoluțiile din Orientul Mijlociu. În acest cadru, europenii sunt împinși să gândească o nouă modalitate de descurajare a Rusiei în următorii ani, ținând cont de prioritățile globale de securitate ale Washingtonului, notează sursa. Ideea centrală este dezvoltarea capacităților proprii de apărare ale Europei, fără ca articolul să indice un plan de retragere a trupelor americane. Le Figaro mai menționează că exercițiile aliate „Defender” ar urma să fie înlocuite de o nouă serie, „Sword”, iar schimbarea de denumire ar reflecta o schimbare de abordare. Articolul integral este însă disponibil doar abonaților, astfel că detaliile despre conținutul noilor exerciții nu sunt accesibile din fragmentul publicat. [...]
Rusia a prezentat un robot de luptă cu mortieră automată de 82 mm , potrivit Daily Mail , care susține că sistemul poate încărca și trage fără intervenție umană directă, fiind operat de la distanță și posibil destinat frontului din Ucraina. Mașina experimentală, denumită „Kurier ground robotic system”, a fost filmată pentru prima dată în teste cu muniție reală, folosind un modul de mortieră nou dezvăluit, „Bagulnik-82”. În imagini, robotul pe șenile își rotește turela într-un câmp acoperit de zăpadă și lansează o serie de lovituri către o țintă de instrucție aflată la distanță. Ce se vede în testele cu muniție reală și ce poate face sistemul După fiecare tragere, un braț mecanic automat introduce rapid o nouă lovitură în țeava mortierei. Publicația notează că ciclul de reîncărcare ar dura în jur de cinci secunde, fără ca soldați să fie nevoiți să se apropie de armă. „[Sistemul este] capabil de «încărcarea și tragerea loviturilor fără nicio intervenție umană».” Din descrierea materialului video, conceptul urmărește să reducă expunerea directă a personalului în apropierea unei arme de sprijin cu foc indirect (mortieră), păstrând controlul la distanță. Daily Mail afirmă că sistemul „ar putea fi” desfășurat în Ucraina, fără a indica un calendar sau o confirmare oficială. Modulul Bagulnik-82 și ipotezele analiștilor militari „Bagulnik-82” nu ar fi fost prezentat public înainte de apariția acestor imagini, mai scrie sursa. Analiști militari citați de publicație consideră că modulul ar putea avea la bază mortiera 2B24 de 82 mm, însă nivelul de automatizare ar putea indica și o adaptare sau o construcție dedicată utilizării pe platforme robotizate. Elementele descrise în articol ca definitorii pentru sistem sunt: platformă terestră pe șenile, cu turelă rotativă; mortieră de 82 mm integrat într-un modul numit „Bagulnik-82”; reîncărcare automată cu braț mecanic; operare de la distanță, fără personal lângă armă în timpul tragerii. În lipsa unor date tehnice oficiale (autonomie, rază de control, ritm de foc susținut, protecție), rămâne neclar dacă este vorba despre un demonstrator tehnologic sau despre un sistem pregătit pentru utilizare operațională. Contextul militar mai larg: atacuri cu drone și lovituri asupra infrastructurii Materialul Daily Mail plasează prezentarea robotului în contextul intensificării atacurilor cu drone și al loviturilor asupra infrastructurii. Publicația relatează că un atac cu drone asupra orașului-port Odesa ar fi ucis două femei și un copil mic, iar autoritățile ucrainene au raportat răniți și pagube la clădiri rezidențiale. Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, este citat cu date despre amploarea atacurilor recente, inclusiv drone, bombe planate și rachete, precum și despre lovituri asupra infrastructurii energetice în mai multe regiuni. Tot el a cerut întărirea apărării antiaeriene, în special pentru creșterea ratei de interceptare a dronelor și rachetelor. Lovituri ucrainene în adâncime și reacția Rusiei Articolul menționează și utilizarea de către Ucraina a dronelor cu rază lungă, capabile să lovească ținte la mare distanță în interiorul Rusiei, inclusiv instalații petroliere. În același timp, Ministerul rus al Apărării ar fi anunțat doborârea a 50 de drone ucrainene peste noapte. În regiunea Krasnodar, guvernatorul Veniamin Kondratyev a declarat că atacuri cu drone asupra portului Novorossiysk au rănit opt persoane și au avariat clădiri. Publicația amintește și „rapoarte media neconfirmate” privind o posibilă țintire a terminalului petrolier Sheskharis, precum și lovituri anterioare asupra unor facilități din Golful Finlandei. [...]
Industria națională de apărare cere definirea și implementarea unui proiect de relansare , potrivit AGERPRES , inițiativă pe care Organizația Patronală Industria de Apărare (OPIA) o leagă de noile realități de securitate din regiune și de nevoia de a crește capacitățile de producție din România. Anunțul a fost făcut luni, la București, în cadrul evenimentului „NATO Day 2026”, organizat de OPIA, în prezența reprezentanților autorităților, ai corpului diplomatic și ai companiilor din domeniu. „România are astăzi nu doar nevoie, ci și responsabilitatea urgentă de a-și reconstrui industria de apărare ca pilon strategic al securității naționale și al economiei. În contextul conflictelor globale, devine clar că nu mai putem depinde doar de alții pentru securitate, ci trebuie să ne consolidăm propriile capabilități. Vorbim despre un proiect de țară care presupune viziune, investiții și parteneriate solide. În cadrul NATO, nu mai este suficient să fim doar consumatori de securitate, ci trebuie să devenim și furnizori de capabilități”, a declarat Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA. Proiectul propus de industrie vizează repornirea și modernizarea capacităților existente, dezvoltarea producției locale de echipamente militare, atragerea de investiții și parteneriate strategice, precum și integrarea companiilor românești în lanțurile de producție ale NATO și ale Uniunii Europene. Inițiativa include și stimularea cercetării și inovării, plus formarea unei forțe de muncă specializate pentru susținerea dezvoltării pe termen lung. În dezbateri, participanții au discutat și despre consolidarea industriei prin creșterea exporturilor, atragerea de investiții și dezvoltarea de parteneriate internaționale, alături de integrarea firmelor românești în lanțurile europene de producție. Oficialii prezenți au insistat asupra unei colaborări mai strânse între sectorul public și cel privat, inclusiv prin misiuni economice externe, participare extinsă la târguri internaționale și valorificarea programelor europene. Un punct sensibil semnalat de companii a fost accesul la finanțare și eliminarea blocajelor sistemice, în special în relația cu sistemul bancar, pe fondul dificultăților legate de servicii bancare de bază, predictibilitatea finanțărilor și cerințele de conformitate. În acest context, participanții au convenit asupra nevoii unui cadru legislativ și financiar adaptat specificului industriei de apărare, astfel încât investițiile să poată fi susținute eficient și cu impact economic la nivel național. OPIA arată că relansarea industriei de apărare ar trebui tratată ca prioritate strategică națională, în linie cu angajamentele României în NATO și UE, dar și ca oportunitate de dezvoltare economică prin locuri de muncă și consolidarea unui sector industrial competitiv regional. Organizația reunește peste 80 de companii din domeniu, între care Compania Națională ROMARM și cele 15 filiale, Lunox, TOP Metrology, Șantierul Naval Mangalia, Compa Sibiu, Grampet Defence, Societatea Națională de Radiocomunicații și Optoelectronica. [...]
Elbit Systems spune că se pregătește să înceapă livrările de drone către România , potrivit G4Media , care citează Reuters. Compania israeliană indică faptul că livrările vizează dronele Watchkeeper X, în baza unui contract de 1,89 miliarde lei (428,75 milioane de dolari), după ce ministrul Apărării, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor. Acordul pentru șapte sisteme de aeronave fără pilot a fost semnat în 2022, iar livrările erau programate să înceapă în 2025. În contextul întârzierilor, Elbit Systems a transmis un răspuns către Reuters, în care invocă impactul situației de securitate din Israel asupra derulării proiectelor. „În ciuda provocărilor generate de situaţia excepţională de securitate din Israel, care a fost recunoscută drept eveniment de forţă majoră de către clienţii companiei din întreaga lume, proiectului i s-a acordat prioritate ridicată”, a precizat Elbit Systems într-un răspuns trimis prin e-mail la solicitarea Reuters. Compania mai afirmă că „sistemele sunt gata să fie supuse testelor finale de acceptare în România spre sfârşitul lunii aprilie”, însă acest calendar rămâne condiționat „de aprobarea de către autorităţile de reglementare din România”. Elbit Systems adaugă că dronele sunt fabricate în România. Reuters reamintește și contextul de securitate regional: România, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina și a fost afectată de încălcări ale spațiului aerian de către drone, inclusiv prin căderea unor fragmente pe teritoriul său, pe fondul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în proximitatea graniței românești. [...]
Ministrul Apărării spune că nu există, acum, un risc pentru securitatea României din conflictul din Iran , potrivit Digi24 . Radu Miruță a declarat la RFI, luni, 6 aprilie 2026, că temerile privind un eventual atac al Iranului asupra României sunt „nejustificate” și că Ministerul Apărării monitorizează situația în coordonare cu aliații. În declarațiile sale, Miruță a susținut că „asupra securității României nu există riscuri în acest moment generate de acest război care a început în Iran”, dar a descris o „vigilență sporită” la nivelul structurilor Armatei Române. Oficialul a adăugat că evoluțiile din zonă sunt urmărite inclusiv prin prisma efectelor indirecte, „în zona economică”, și a posibilelor schimbări în plan internațional legate de capacitățile de apărare ale altor state. „În fiecare zi, de trei ori pe zi, Ministerul Apărării face analize, la milimetru, cu ce se întâmplă acolo.” Întrebat despre scenariul unui atac asupra României pe fondul prezenței de trupe și echipamente americane, vicepremierul a spus că răspunsul este „sigur nu” și a argumentat că evaluările MApN sunt comparate cu cele ale partenerilor, în special din NATO. Potrivit lui Miruță, „nici unul dintre indicatorii acestor analize nu arată o creștere a riscului la adresa securității naționale a României”. Pe componenta de implicare, ministrul a precizat că România „nu este în momentul de față parte din conflictul care se desfășoară în Iran”, dar că, în baza parteneriatului strategic cu SUA, a acceptat solicitarea ca pe teritoriul național să opereze, pentru moment, avioane-cisternă folosite la alimentarea în zbor a altor aeronave. În același context, Miruță a vorbit despre o eventuală contribuție „post-conflict” la eliberarea Strâmtorii Ormuz, menționând capabilități pe care România le-ar putea pune la dispoziție, precum scafandri de mare adâncime, ofițeri de stat major, vânători de mine și structuri de informații militare, subliniind însă că enumerarea nu înseamnă automat angajarea efectivă a acestor resurse. [...]
