Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu drone asupra rețelei electrice din Cernihiv a lăsat mii de consumatori fără curent, într-un episod care pune sub semnul întrebării eficiența armistițiilor anunțate unilateral și menține presiunea operațională pe sistemul energetic ucrainean, potrivit Antena 3.
Armata Rusiei a atacat, în noaptea de duminică spre luni, infrastructura energetică din regiunea Cernihiv (nordul Ucrainei), iar aproape 15.000 de abonați au rămas fără electricitate, conform relatării The Kyiv Independent preluate de publicația românească. În același context, oficiali de la Kiev au indicat că lovitura a avut loc înainte de încheierea armistițiului de Paște anunțat de președintele rus Vladimir Putin.
Potrivit sursei citate, compania regională ChernihivOblenergo a transmis pe rețelele sociale că 12.000 de abonați au rămas fără curent în urma atacurilor cu drone rusești. Autoritățile nu au oferit imediat detalii despre locul exact al loviturii sau despre amploarea pagubelor.
ChernihivOblenergo a precizat că echipele de intervenție vor începe lucrările de restabilire „de îndată ce situația de securitate o va permite”, ceea ce sugerează că ritmul remedierilor depinde direct de riscul unor noi atacuri.
Deși momentul exact al bombardamentului nu este prezentat ca fiind cert, relatările apărute târziu în noapte ar indica o încălcare a armistițiului de 32 de ore de Paștele Ortodox, valabil până la finalul zilei de 12 aprilie, potrivit The Kyiv Independent.
Statul Major General al Ucrainei a acuzat duminică forțele ruse că au încălcat de 2.299 de ori oprirea temporară a luptelor, pe întreg frontul de peste 1.200 km. Într-o postare pe Facebook, reprezentanți ai instituției au mai afirmat:
„Ieri, inamicul a folosit 7.702 drone kamikaze și a efectuat 1.202 bombardamente asupra localităților și pozițiilor trupelor noastre, dintre care 20 cu sisteme de lansare multiplă de rachete”.
Rusia lovește „în mod regulat” infrastructura energetică a Ucrainei, iar întreruperile programate de curent au devenit o realitate obișnuită, pe fondul atacurilor constante, mai notează articolul.
În ianuarie, președintele Volodimir Zelenski a declarat stare de urgență în sectorul energetic, cu accent pe Kiev, după atacuri care au lăsat locuitori fără electricitate, încălzire sau apă la temperaturi sub zero grade, potrivit aceleiași relatări.
Săptămâna trecută, Zelenski a propus Rusiei un armistițiu în domeniul energetic, prin intermediul oficialilor americani, însă Moscova nu a acceptat, mai scrie Antena 3. În schimb, Putin a impus unilateral armistițiul pentru weekendul Paștelui Ortodox, în condițiile în care, conform Statului Major General al Ucrainei, acesta ar fi fost încălcat de cel puțin 2.299 de ori.
Recomandate
Kremlinul transmite că vrea să păstreze relația „pragmatică” cu Budapesta, în ciuda schimbării de putere , după înfrângerea lui Viktor Orbán la alegerile din Ungaria, potrivit Libertatea . Mesajul sugerează că Moscova mizează pe continuitate în plan bilateral, chiar dacă pierde un aliat tradițional în interiorul UE. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că Rusia speră ca noua conducere de la Budapesta să mențină abordarea „extrem de pragmatică” din ultimii ani și să continue contactele bilaterale. „Ne aşteptăm să continuăm contactele noastre extrem de pragmatice cu noua conducere a Ungariei” În aceeași intervenție, Peskov a afirmat că Rusia este interesată de „relații bune” cu Ungaria și cu toate țările europene, dar a adăugat că nu vede „reciprocitate” din partea statelor europene, menționând totodată că Moscova rămâne „deschisă dialogului”. „Va trebui să avem răbdare”: Moscova așteaptă deciziile noii conduceri Peskov a mai declarat că Rusia respectă rezultatele alegerilor din Ungaria, deși Orbán a suferit o înfrângere categorică după 16 ani de guvernare neîntreruptă. Oficialul rus a evitat să comenteze direct despre Viktor Orbán și a indicat că Moscova va evalua pozițiile viitoarei conduceri. „Probabil va trebui să avem răbdare şi să vedem ce se va întâmpla după ce vom afla ce măsuri va lua noua conducere maghiară.” Kremlinul: schimbarea de la Budapesta nu afectează războiul din Ucraina Potrivit lui Peskov, rezultatul scrutinului din Ungaria nu ar avea legătură cu evoluția războiului ruso-ucrainean, pe care l-a descris ca un proces separat. „Nu cred că acest lucru are vreo legătură cu viitorul conflictului ruso-ucrainean.” El a adăugat că decizia UE de a aloca 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina ar urma să fie luată la Bruxelles, menționând că finanțarea pentru anii 2026 și 2027 a fost înghețată din cauza poziției premierului ungar Viktor Orbán. Context electoral: victoria Tisza și dimensiunea schimbării politice În același context, Libertatea notează că, după numărarea a 98,94% din voturi, partidul Tisza a obținut 3.103.500 de voturi (53,07%), depășind recordul anterior al Fidesz din 2022 (3.060.000), potrivit site-ului maghiar Hvg.hu. Alianța Fidesz-KDNP a avut 2.171.949 de voturi (38,43%), iar partidul Mișcarea Noastră a ajuns la 5,89%, în ușoară creștere față de 2022. Peter Magyar și partidul său, Tisza, au câștigat alegerile parlamentare de duminică, 12 aprilie 2026, ceea ce pune capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán. [...]
Dependența energetică de Rusia limitează marja de manevră a viitorului guvern de la Budapesta , chiar dacă Viktor Orban a pierdut alegerile, iar noua majoritate promite o repoziționare pro-UE și pro-NATO, potrivit Digi24 , care citează o analiză The New York Times. Miza imediată pentru regiune și pentru UE este că schimbarea politică poate reduce capacitatea Moscovei de a folosi Budapesta ca instrument de blocaj în deciziile europene, dar fără o „ruptură” rapidă pe energie. Peter Magyar , liderul partidului Tisza, a obținut o largă majoritate în Parlament, pe fondul promisiunii de a normaliza relațiile tensionate cu Uniunea Europeană și NATO. În campanie, el a criticat apropierea lui Orban de Donald Trump și Vladimir Putin și a susținut o „Ungarie liberă și europeană”, cu accent pe combaterea corupției și o abordare „lucidă” față de Moscova. De ce nu e realistă o decuplare rapidă de Rusia În pofida schimbării de putere, noul premier ar urma să preia o economie „aflată în dificultate” și o arhitectură energetică puternic dependentă de Rusia. Concret, Magyar ar moșteni o țară care importă peste 80% din gazele naturale și țițeiul din Rusia , iar el a indicat că diversificarea surselor este un obiectiv cu un orizont îndepărtat. Analistul Andras Racz, cercetător principal la Consiliul German pentru Relații Externe, anticipează că viitorul guvern ar putea începe diversificarea cu petrolul rusesc, considerat mai ușor de înlocuit, în timp ce ieșirea din dependența de gaz și de energia nucleară ar fi mai dificilă. Contracte și infrastructură care „leagă” Ungaria de Moscova Textul indică două elemente care complică o schimbare rapidă: contractul semnat în 2021 pe 15 ani pentru furnizarea de gaze naturale din Rusia, din care ar putea fi imposibil să se retragă repede; centrala de la Paks , care asigură aproape jumătate din energia electrică a țării, folosește combustibil rusesc și este extinsă de gigantul nuclear de stat al Rusiei, într-un acord descris ca dificil de anulat. Magyar a spus că, înainte de orice decizie, trebuie să înțeleagă detaliile contractelor energetice semnate de Orban cu Rusia. Impactul politic în UE: mai puțin „veto” informal pentru Kremlin, dar influență pe energie rămâne Pe termen scurt, înfrângerea lui Orban îl privează pe Vladimir Putin de unul dintre cei mai eficienți aliați în interiorul UE, în condițiile în care fostul premier a fost un critic intern vocal al blocului și a blocat inițiative europene legate de Ucraina, inclusiv un împrumut de 90 de miliarde de euro și pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, precum și deschiderea negocierilor de aderare pentru Kiev. Kremlinul a transmis deja semnale de adaptare. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Rusia „respectă” alegerea Ungariei și că se așteaptă la continuarea unor contacte „extrem de pragmatice”, insistând că Rusia este și va rămâne „unul dintre cei mai de încredere furnizori de energie din lume”. În paralel, Racz estimează schimbări mai rapide în zona influenței ruse asupra mass-media și serviciilor de securitate, inclusiv măsuri pentru ruperea legăturilor create în perioada Orban și posibila trimitere „politicoasă” a unor diplomați ruși înapoi în Rusia. Ce urmează Potrivit evaluărilor citate, Ungaria ar putea să nu mai saboteze sprijinul UE pentru Ucraina, însă politica față de Kiev ar putea rămâne prudentă, din cauza diviziunilor din electorat și a dependenței energetice. În plan energetic, direcția probabilă nu este excluderea totală a Moscovei, ci încercarea de a forța Rusia să concureze cu furnizori alternativi — pe fondul ideii că „schimbările radicale și imediate” în securitatea energetică sunt rare. [...]
Acuzațiile de încălcare masivă a armistițiului de Paște subliniază cât de fragilă rămâne orice pauză de foc în Ucraina , iar riscul operațional imediat este reluarea rapidă a atacurilor și a presiunii pe linia frontului, potrivit Digi24 . Statul Major al Ucrainei susține că Rusia a încălcat armistițiul de Paște ortodox de 10.721 de ori în 32 de ore , între 11 aprilie, ora 16:00 (ora Moscovei) și până la finalul zilei de 12 aprilie . Kievul afirmă că, doar în primele șase ore, ar fi fost consemnate 469 de încălcări . Ce s-a întâmplat în timpul armistițiului, potrivit Ucrainei Conform Statului Major General ucrainean, în intervalul de încetare a focului nu ar fi existat atacuri cu rachete, aviație sau drone cu rază lungă de acțiune, însă ar fi fost raportate: 1.567 atacuri de artilerie; 119 acțiuni de asalt; 9.035 atacuri cu drone kamikaze cu rază scurtă de acțiune. În ultima zi menționată, Ucraina mai indică 107 ciocniri de luptă de-a lungul liniei frontului, cu lupte intense în direcția Pokrovsk , unde forțele ucrainene ar fi respins 28 de asalturi . De ce contează: armistițiul, folosit ca instrument de „narațiune” În articol este citat Stephen Hall, profesor asistent la Universitatea din Bath, care spune că anunțul armistițiului ar fi avut rolul de a menține controlul asupra „narațiunii” războiului și de a-l prezenta pe Vladimir Putin drept pacificator, inclusiv în raport cu percepțiile fostului președinte american Donald Trump. „Este, de asemenea, o modalitate de a controla narațiunea, ignorându-l complet pe Zelenski.” „…iar Putin este, desigur, cel mai creștin om din lume.” Hall mai afirmă că mișcarea nu ar indica o căutare reală a păcii, ci ar fi „fum și oglinzi”, menite să păstreze controlul asupra mesajului public. Acuzații reciproce și limitări de verificare Autoritățile ruse au acuzat, la rândul lor, Ucraina că a încălcat armistițiul, susținând că drone ucrainene ar fi lovit ținte din regiunile ruse Kursk și Belgorod , rănind cinci persoane . Publicația Kyiv Independent, citată în material, precizează că nu a putut verifica independent aceste afirmații. Contextul imediat este că Vladimir Putin a anunțat armistițiul pe 9 aprilie , după ce a respins o propunere de încetare a focului prezentată de Kiev la finalul lunii martie. Ucraina a spus că va respecta armistițiul, dar va riposta dacă acesta este încălcat. [...]
Donald Trump a reluat amenințarea că SUA ar putea să nu mai apere Europa în cadrul NATO , punând sub semnul întrebării costurile suportate de Washington și anunțând că angajamentul american va fi „supus unei analize foarte serioase”, potrivit Libertatea . Mesajul are implicații directe de securitate și, indirect, de buget pentru statele europene, într-un moment în care alianța se raportează la Rusia și la tensiunile din Orientul Mijlociu. Declarațiile au fost făcute după ce Trump a coborât din Air Force One, la baza Andrews din Maryland, iar relatarea este atribuită de publicație postului Fox News , care a publicat materialul original. Presiune pe „nota de plată” a NATO și pe rolul SUA în Europa Trump a spus că este „foarte dezamăgit” de NATO și a susținut că Statele Unite ar plăti „trilioane de dolari” pentru alianță fără ca aliații să fi fost „acolo pentru noi”. În acest context, liderul american a indicat că va reevalua angajamentul financiar al SUA de a sprijini NATO, inclusiv în raport cu apărarea împotriva Rusiei. „Nu au fost acolo pentru noi. Noi plătim trilioane de dolari pentru NATO, iar ei nu au fost acolo pentru noi.” Totodată, Trump a pus sub semnul întrebării rațiunea apărării Europei „împotriva Rusiei”, afirmând că i s-a părut „de mult timp puțin ridicol” și repetând ideea unei revizuiri a poziției americane. „Mi s-a părut de mult timp puțin ridicol, dar am cheltuit trilioane de dolari pentru asta. Și cred că acest lucru va fi supus unei analize foarte serioase.” Context: tensiuni cu lideri europeni și discuții la vârful NATO Materialul notează că mesajele vin pe fondul unor tensiuni între Washington și mai multe capitale europene. În același timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a discutat recent cu Trump despre viitorul alianței, într-o întâlnire la Casa Albă, iar Trump a criticat NATO și cu acel prilej. Publicația mai menționează că președintele Finlandei, Alexander Stubb, i-ar fi spus lui Trump, într-o convorbire telefonică, că începe să prindă contur un „NATO mai european”. Într-un avertisment anterior, datat 31 martie, Trump le-a transmis statelor membre că ar trebui „să începeți să învățați cum să luptați pentru voi înșivă”, susținând că SUA „nu vor mai fi acolo să vă ajute”, așa cum „nici voi nu ați fost acolo pentru noi”. Mesajele despre Iran, în același discurs În aceeași intervenție, Trump a vorbit și despre Iran, susținând că „armata lor este distrusă” și că „întreaga lor marină este sub apă”, afirmând că „158 de nave au dispărut”. El a anunțat și intrarea în vigoare a unei „blocade” „mâine, la ora 10.00” (ora 17.00 în România), adăugând că „alte națiuni fac eforturi pentru ca Iranul să nu poată vinde petrol”. Publicația nu oferă, în textul citat, detalii suplimentare despre mecanismul blocadei sau despre reacții oficiale ale NATO ori ale statelor europene la aceste declarații. [...]
România încearcă să seteze rapid agenda bilaterală cu viitorul guvern de la Budapesta , după alegerile din Ungaria: ministra română de Externe, Oana Țoiu, a avut luni seară un prim contact oficial cu viitoarea sa omoloagă, Anita Orban, și i-a lansat invitația de a vizita România, potrivit HotNews . Țoiu spune că a sunat-o pe Anita Orban pentru a o felicita după victoria partidului Tisza la alegerile parlamentare de duminică din Ungaria. Într-o postare pe Facebook, șefa diplomației române a descris discuția drept „un prim contact oficial” cu un reprezentant al viitorului guvern ungar și a vorbit despre „un moment istoric de schimbare”. În evaluarea Oanei Țoiu, rezultatul scrutinului ar urma să ducă la pierderea guvernării de către Viktor Orban și partidul Fidesz, după 16 ani la putere. Ministra a mai relatat că Anita Orban ar fi insistat că votul a însemnat „o schimbare de regim”. Ce a fost pe agenda discuției Conform relatării ministrului român, dialogul a vizat două direcții principale: o „nouă abordare a politicii externe a Ungariei”, „bazată pe respect reciproc” și pe obiectivul de a crește calitatea vieții prin „o colaborare mai strânsă”; o trecere în revistă a „formatelor regionale prezidate de România anul acesta”, prezentate ca oportunități pentru întărirea perspectivei comune în regiune. Invitație la București și miza următoarelor luni Țoiu a spus că, la finalul conversației, i-a adresat Anitei Orban invitația de a vizita România. Din informațiile publicate nu reiese un calendar sau teme concrete pentru o eventuală vizită, însă demersul indică intenția Bucureștiului de a deschide rapid un canal politic cu viitoarea conducere a diplomației ungare, într-un moment de tranziție la Budapesta. [...]
Peter Magyar semnalizează o resetare pragmatică a relației cu Washingtonul fără gesturi personale către Trump , mizând pe canale instituționale și pe cooperarea regională, potrivit news.ro . Câștigătorul alegerilor legislative din Ungaria a spus că Statele Unite rămân „un partener foarte important” și că Budapesta trebuie să mențină relații bune cu Washingtonul, însă a precizat că el personal nu îl va suna pe Donald Trump. Contextul este unul politic: Trump l-a susținut puternic pe adversarul său, Viktor Orbán . În același timp, Magyar a transmis că viitoarea sa administrație va fi disponibilă pentru discuții „dacă Casa Albă va dori să ia legătura” cu noul guvern, indicând că dialogul ar urma să fie gestionat la nivel instituțional, nu prin inițiative personale. Priorități externe: Polonia, apoi cooperarea regională Întrebat despre Polonia, Magyar a afirmat că are o „relație specială” cu guvernul polonez și că intenționează ca Varșovia să fie prima destinație externă, o vizită pe care speră să o facă la începutul lunii mai. El a glumit că ar dori să se întâlnească și cu președintele conservator al Poloniei, Karol Nawrocki, deși acesta nu l-a felicitat pentru victorie și „a părut să susțină” realegerea lui Orbán. Magyar a fost întrebat și despre doi foști miniștri polonezi care se sustrag justiției poloneze refugiindu-se la Budapesta; i-a sfătuit în glumă „să nu cumpere prea mult mobilier de la Ikea” și să nu se simtă prea confortabil în capitală. În final, liderul maghiar a subliniat importanța cooperării regionale, inclusiv cu Austria și cu alte țări din Europa Centrală și de Est. [...]
