Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile nocturne rusești au lovit infrastructură urbană în mai multe orașe, cu întreruperi de curent și incendii, un tip de impact operațional care poate afecta rapid funcționarea serviciilor esențiale, pe fondul intensificării loviturilor la nivel național, potrivit news.ro.
Cel puțin cinci persoane au fost ucise și zeci au fost rănite după un atac rusesc „de amploare” lansat în timpul nopții. La Dnipro, patru persoane au murit și 16 au fost rănite, iar la Kiev o persoană a fost ucisă și cel puțin 20 au fost rănite, relatează BBC, citată de news.ro.
În capitală, mii de oameni s-au adăpostit, în timp ce din centrul orașului se ridicau coloane mari de fum. Alerte de raid aerian au fost emise în cea mai mare parte a Ucrainei.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a cerut populației să rămână în adăposturi, iar șeful Administrației Militare a orașului, Tymur Tkachenko, a indicat folosirea rachetelor balistice:
„Inamicul loveşte cu rachete balistice.”
Kliciko a mai spus că două blocuri de apartamente au fost lovite și că există temeri că oameni ar putea fi prinși sub dărâmături. În timpul atacurilor din zori, au fost auzite drone și „mai mult de o duzină de explozii puternice”, iar în oraș au fost raportate întreruperi de curent și incendii; amploarea pagubelor nu era încă clară.
O instalație industrială a fost atacată și în Zaporojie, potrivit aceleiași relatări.
În ajun, președintele ucrainean Volodimir Zelenski reiterase avertismentele către populație privind posibilitatea unui atac „masiv”, citat de CNN:
„Avertismentele serviciilor de informaţii privind atacurile ruseşti rămân valabile. Este posibil un atac de amploare – l-au pregătit.”
Contextul menționat este că Rusia anunțase săptămâna trecută, potrivit presei de stat ruse, că va începe „atacuri sistematice” împotriva obiectivelor militare din Kiev, iar Ministerul rus de Externe le-a transmis cetățenilor străini, inclusiv personalului misiunilor diplomatice și al organizațiilor internaționale, să părăsească Kievul „cât mai curând posibil”. Atacurile au avut loc în condițiile în care Ucraina și-a extins loviturile asupra instalațiilor petroliere rusești.
Recomandate
Marea Britanie și Ucraina pregătesc o alternativă europeană la Patriot, pe fondul penuriei de interceptori americani , într-o mișcare care poate schimba rapid lanțul de aprovizionare pentru apărarea antiaeriană a Kievului și poate deschide comenzi pentru industria europeană de senzori și ghidaj, potrivit Mediafax . Inițiativa a fost anunțată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski după discuții recente cu premierul britanic Keir Starmer . Zelenski a spus că țările E3 – Franța, Germania și Marea Britanie – vor sprijini Ucraina cu „capacități antibalistice” și că obiectivul este dezvoltarea unui sistem antibalistic european împreună cu Marea Britanie. „Țările E3 [Franța, Germania și Marea Britanie] ne vor ajuta cu capacități antibalistice. (…) sper că vom reuși să dezvoltăm un sistem antibalistic european împreună cu Marea Britanie. Lucrăm la asta. Avem nevoie de el, iar Marea Britanie are nevoie de el.” De ce contează: stocuri critice și dependență de interceptori PAC-3 Demersul vine într-un moment în care Kievul are dificultăți tot mai mari în interceptarea rachetelor balistice rusești, iar stocurile pentru apărarea aeriană sunt la un nivel „critic”, conform articolului. În același context, Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să intensifice livrările de interceptori PAC-3 (rachete interceptoare pentru Patriot), descriși ca fiind în cantități limitate. Mediafax notează că Ucraina întâmpină probleme în asigurarea aprovizionării cu rachete de fabricație americană, pe fondul reorientării atenției președintelui american către războiul SUA împotriva Iranului. Cum ar arăta „Patriotul european”: producție în Ucraina, componente-cheie din Europa Potrivit surselor ucrainene citate de The Telegraph (menționat de Mediafax), planul Kievului este ca industria de apărare ucraineană să producă rachetele interceptoare pentru sistemul european, în timp ce firme europene ar urma să furnizeze componentele critice: sisteme radar; sisteme de urmărire; sisteme de ghidare. O sursă citată de The Telegraph susține că Ucraina ar avea rolul de a produce interceptori antibalistici și că aceștia sunt deja testați, însă ar fi nevoie de „sisteme de ghidare” de la aliați pentru a integra capabilitățile într-un „Patriot european”, descris ca „mult mai ieftin” și cu potențial de creștere a producției. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile nu rezultă un calendar, un buget sau un model industrial concret (companii implicate, capacități de producție, locații). Este însă explicită direcția: reducerea dependenței de SUA printr-o soluție europeană, cu Ucraina ca bază de producție pentru interceptori și Europa ca furnizor de tehnologie de detecție și ghidaj. [...]
Zelenski pune din nou pe masă aderarea la NATO, într-un moment în care Kievul cere garanții suplimentare de securitate , la summitul nordic-baltic de la Tallinn, potrivit Mediafax . Mesajul vine pe fondul continuării războiului declanșat de Rusia și al eforturilor Ucrainei de a se integra mai profund în structurile occidentale. Într-o conferință de presă susținută alături de președintele Estoniei, Alar Karis, Volodimir Zelenski a spus că Europa are nevoie de o Ucraină capabilă să se apere și a insistat că locul țării sale este în Alianța Nord-Atlantică . În material este menționat că informațiile sunt relatate de TVPWorld. Sprijin politic regional, dar fără decizie de aderare Alar Karis și-a exprimat susținerea pentru viitoarea aderare a Ucrainei la NATO, iar liderii statelor nordice și baltice au reafirmat, într-o declarație comună, sprijinul pentru obiectivele euro-atlantice ale Kievului. Summitul are loc într-un context în care statele nordice și baltice sunt prezentate drept unii dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei, pledând pentru menținerea ajutorului acordat Kievului și pentru intensificarea presiunilor asupra Moscovei. Ce cere Zelenski partenerilor occidentali Pe lângă tema NATO, Zelenski le-a cerut partenerilor occidentali: să mențină eforturile diplomatice; să continue asistența militară și financiară; să avanseze procesul de deschidere a tuturor capitolelor de negociere necesare aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. În ansamblu, mesajul de la Tallinn indică faptul că Ucraina încearcă să transforme sprijinul politic regional într-o perspectivă mai concretă de integrare euro-atlantică, în paralel cu continuarea sprijinului financiar și militar din partea aliaților. [...]
Atacurile ucrainene asupra rutelor și rafinăriilor rusești au început să producă blocaje logistice vizibile în Crimeea , unde alimentarea cu carburanți este restricționată, iar transportul public riscă să fie redus, potrivit Digi24 , care citează o relatare BBC. Peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, se confruntă cu penurii serioase de combustibil și cu dificultăți logistice, pe fondul atacurilor ucrainene asupra unor autostrăzi și poduri cheie care leagă Rostov (sudul Rusiei) de Crimeea prin Mariupol, oraș portuar ocupat. Un analist citat de BBC descrie drumul drept „coloana vertebrală” a ocupației rusești în sud. Efecte operaționale: raționalizare, cozi și presiune pe transport În Crimeea, consecințele sunt deja concrete la nivelul distribuției și consumului: clipuri și mesaje pe rețelele sociale indică cozi lungi la benzinării , iar localnicii spun că pot aștepta până la 10 ore pentru alimentare; la majoritatea stațiilor, localnicii pot cumpăra doar 20 de litri de combustibil, pe bază de vouchere preplătite , „dacă sunt disponibile”; turiștii ajunși înainte de declanșarea crizei au dificultăți să găsească carburant pentru plecare, iar autoritățile locale instalate de Moscova au lansat o linie telefonică specială pentru asistență. Un locuitor din Simferopol a descris situația pentru Bereg, un site independent, într-o notă de frustrare față de restricții și lipsa de predictibilitate: „Acum merg pe jos la serviciu. Desigur, este mai puțin convenabil decât să conduci, dar nu este o problemă uriașă. Tot ce mai trebuie acum este să-mi cumpăr un cal.” Pe fondul penuriei, sunt menționate și creșteri „exorbitante” ale prețurilor la benzină și motorină, fără a fi indicate niveluri sau variații exacte. De ce s-a ajuns aici: lovituri pe distribuție, nu doar pe rafinare Potrivit BBC, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra camioanelor, inclusiv cisterne, iar în paralel continuă loviturile asupra rafinăriilor și depozitelor de petrol din Rusia. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că aproape 40% din „capacitatea primară de rafinare a petrolului” a Rusiei a fost dezactivată în luna mai din cauza acestor atacuri. În plus, rutele alternative sunt limitate: transportul maritim este descris ca prea periculos după scoaterea din funcțiune a unor feriboturi, iar atacurile au restricționat traficul pe podul Kerci , legătura directă cu Rusia continentală. În două nopți (6–7 iunie și 8–9 iunie), atacurile ar fi deteriorat un pod cheie din Cionhar, iar traficul a fost suspendat. Reacția autorităților: recunoaștere oficială și servicii tăiate Șeful regional numit de Kremlin, Serghei Aksionov, a recunoscut pe 5 iunie că nu poate fi acoperită integral cererea de combustibil și a spus că sute de autobuze nu vor circula din cauza crizei. Ulterior, Ministerul Energiei din Rusia a admis pentru prima dată probleme de aprovizionare în „regiunile sudice”, invocând „dificultăți temporare” cauzate de „atacuri aeriene inamice”. În paralel, unele surse rusești susțin că loviturile asupra rutelor logistice afectează și capacitatea armatei ruse pe front, însă aceste afirmații rămân la nivel de relatări și postări, nu de evaluări independente prezentate în material. [...]
Progresele în drone și rachete ieftine reduc avantajul militar al marilor puteri , iar asta schimbă calculele de securitate și apărare, inclusiv pentru economiile care depind de rute comerciale și de stabilitatea energetică, potrivit unei analize preluate de Digi24 din The Wall Street Journal . Ideea centrală este că „puterea face dreptate” nu mai funcționează ca în războaiele convenționale: state mai mici sau de rang mediu pot bloca obiective strategice ale unor armate mult mai bine finanțate, folosind tehnologii mai accesibile (drone, rachete de precizie) și mizând pe reziliență internă. În acest context, „tipul de război” bazat pe invazie și ocupație devine tot mai greu de dus până la capăt, chiar și pentru actorii majori. Exemplele care arată limitele „forței brute” În cazul Iranului, textul arată că, deși SUA au consumat o parte importantă din muniția cu rază lungă și au eliminat o parte din conducerea iraniană, nu au obținut o victorie strategică. Teheranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz , regimul rămâne la putere și își păstrează capacitatea de a lansa rachete asupra Israelului și statelor din Golf, inclusiv printr-un schimb de salve menționat ca având loc „săptămâna aceasta”. În Ucraina, analiza notează că, deși Donald Trump a întrerupt ajutorul american „în urmă cu mai bine de un an” și a făcut presiuni asupra Kievului să cedeze Donețk, Ucraina nu s-a prăbușit: a menținut linia frontului și a intensificat loviturile asupra teritoriului rus. De ce contează: costuri mai mari, rezultate mai incerte Mesajul comun al acestor conflicte este că superioritatea bugetară și tehnologică nu se mai traduce automat în control rapid al terenului și în schimbări de regim. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, sintetizează această schimbare într-o declarație citată de publicație: „Tipul de război cu care eram obișnuiți, tipul de război pe care Rusia îl avea în vedere în Ucraina – acela de a invada și ocupa o națiune – nu mai este de conceput.” Șeful Statului Major al Apărării din Țările de Jos, generalul Onno Eichelsheim, argumentează că, dacă un obiectiv nu este atins foarte rapid, se ajunge la impas, din care ieșirea devine dificilă. În același registru, textul subliniază că SUA nici nu au încercat operațiuni terestre în Iran, tocmai din cauza costurilor umane anticipate. Efecte în lanț: Taiwan și reconfigurarea alianțelor China urmărește aceste tendințe în timp ce cântărește opțiunea Taiwanului, iar analiza include și o observație a colonelului în rezervă Zhou Bo, potrivit căreia China produce multe drone, dar nu are experiență reală de utilizare militară comparabilă cu statele care le-au folosit pe câmpul de luptă. Separat, textul indică faptul că puterile de rang mediu (Canada, state europene și democrații asiatice) au început să-și consolideze legăturile militare, economice și de securitate, inclusiv pentru a compensa dependențele față de SUA și China. În această logică, cooperarea între state „de mijloc” devine un instrument de reducere a vulnerabilităților într-o ordine internațională mai fragmentată și mai greu de controlat prin forță. [...]
Teheranul avertizează că un conflict cu SUA ar putea depăși Orientul Mijlociu , în timp ce Qatarul a trimis o delegație la Teheran pentru discuții diplomatice, pe fondul escaladării schimburilor de amenințări dintre Iran și administrația Trump, potrivit News . Mesajul de sfidare a venit după ce Donald Trump a promis că SUA vor lovi Iranul „cu toată forța”. Ebrahim Azizi, președintele Comisiei pentru securitate națională a Parlamentului iranian, a susținut într-o postare pe X că numărul victimelor americane ar fi „deja mult mai mare decât recunoaște Trump” și a avertizat că, „de data aceasta”, războiul „nu se va limita” la regiune. „Nu ne temem să ne luptăm cu învinșii. Numărul victimelor americane este deja mult mai mare decât recunoaște Trump, și va crește. De data aceasta, războiul nu se va limita la această regiune. Vom vedea ce se va întâmpla!” Ținta: infrastructura critică, în centrul retoricii Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a calificat amenințările lui Trump privind vizarea infrastructurii critice iraniene drept „un semn de disperare”, nu „o demonstrație de putere”. În același context, Fox News a relatat anterior că Trump ar fi spus într-un interviu că este pe punctul de a ordona noi atacuri împotriva centralelor electrice și podurilor iraniene. „Infrastructura critică este linia de viață a oamenilor. Amenințarea de a le viza – de la rețelele de transport la industriile de electricitate și apă – nu este o demonstrație de putere, ci un semn de disperare în fața voinței unei națiuni.” Pezeshkian a mai afirmat că Iranul va rămâne „neclintit” în fața presiunilor și amenințărilor, invocând capacitățile interne și „unitatea națională”. Qatar intră în jocul diplomatic, dar fără detalii despre mandat În paralel, o delegație din Qatar a sosit la Teheran pentru consultări privind relațiile bilaterale, evoluțiile regionale și eforturile diplomatice legate de conflictul cu Statele Unite, potrivit postului public iranian IRIB, citat de News. Televiziunea de stat a Iranului a prezentat vizita ca parte a unui proces diplomatic menit să pună capăt a ceea ce a numit „războiul impus de SUA” împotriva Iranului. IRIB nu a oferit detalii despre componența delegației, cine o conduce sau durata vizitei, ceea ce limitează evaluarea mizei concrete a discuțiilor. Contextul escaladării: armistițiu fragil și atacuri reciproce Tensiunile se suprapun peste un armistițiu convenit în aprilie între Washington și Teheran, urmat de o escaladare descrisă ca una dintre cele mai semnificative de la acel moment. Potrivit informațiilor prezentate, schimburile de atacuri au fost declanșate de prăbușirea unui elicopter american în apropierea Strâmtorii Hormuz , incident pus de Washington pe seama unei drone iraniene. SUA au răspuns atacând 20 de ținte iraniene din jurul strâmtorii, iar Iranul a lansat ulterior atacuri cu rachete și drone asupra bazelor americane din Iordania, Kuweit și Bahrain, fără victime sau pagube semnificative raportate la instalații. În acest cadru, Trump a declarat că Iranul „a întârziat prea mult” încheierea unui acord și că „va trebui să plătească prețul”, afirmând ulterior că SUA vor lovi Iranul „foarte dur”. Teheranul a anunțat, la rândul său, că va reevalua relațiile diplomatice cu SUA, invocând încălcări repetate ale armistițiului. [...]
Noile lovituri ale SUA în Iran cresc riscul de prelungire a crizei energetice din Golf , într-un moment în care oficiali americani avertizează deja că petrolul ar putea rămâne scump cel puțin până în iulie, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Antena 3 . Armata americană a anunțat că a lansat „atacuri suplimentare de autoapărare” împotriva mai multor ținte din Iran, la indicațiile „Comandantului Suprem”, într-o postare a Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) pe platforma X. Potrivit mesajului, loviturile au început la ora 17:15 ET (00:15, ora României) și sunt prezentate drept răspuns la „agresiunea nejustificată și continuă a Iranului”. În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că SUA vor bombarda „instalații-cheie” din Iran și a indicat că operațiunile ar putea continua și în zilele următoare, în funcție de evoluția situației și de perspectiva unui acord. Declarațiile vin după ce Donald Trump afirmase că Iranul „a întârziat prea mult negocierile” și că SUA îl vor „ataca foarte dur”. Petrolul și Strâmtoarea Ormuz: miza economică imediată În același flux de informații, este citat un avertisment al Departamentului de Energie al SUA, preluat de CNN, potrivit căruia prețurile petrolului ar urma să rămână ridicate cel puțin până în iulie, deoarece Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Administrația pentru Informații Energetice (EIA) estimează o medie de aproximativ 105 dolari/baril pentru Brent în iunie și iulie, peste nivelurile „actuale” menționate de circa 91 dolari și peste nivelul de dinainte de război, de aproximativ 70 dolari. EIA își bazează previziunile pe așteptarea că livrările de petrol „vor rămâne limitate”, iar producția și stocurile vor scădea în următoarele săptămâni. Riposta Iranului și extinderea tensiunilor în regiune Mass-media oficială iraniană a relatat lansări de rachete asupra unor ținte și baze asociate cu SUA în regiune, inclusiv o lovitură asupra bazei Al-Harir din Erbil, în nordul Irakului. Totodată, au fost raportate explozii în apropierea localităților Minab și Sirik, în sudul Iranului, în zona Strâmtorii Ormuz, potrivit CNN. Presa iraniană a mai transmis că au fost activate sisteme de apărare antiaeriană în Asaluyeh, un centru energetic important cu rafinării și complexe petrochimice, dar a adăugat că „până în prezent” nu a avut loc un atac inamic asupra acestuia. Separat, Corpul Gardienilor Revoluției (IRGC) a susținut că a lansat rachete și drone către ținte americane din regiune. În Golf, bazele americane din Kuweit, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și Qatar au fost puse în alertă maximă, conform informațiilor din material. Ce urmează, pe datele disponibile Din informațiile prezentate, escaladarea militară se suprapune peste o presiune deja vizibilă pe piața petrolului, alimentată de blocajul Strâmtorii Ormuz. În lipsa unor detalii suplimentare despre durata operațiunilor și despre stadiul negocierilor, rămâne de urmărit dacă loviturile anunțate de CENTCOM se transformă într-o campanie prelungită și dacă apar efecte directe asupra infrastructurii energetice din regiune, dincolo de alertele și activările de apărare raportate până acum. [...]
