Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile nocturne rusești au lovit infrastructură urbană în mai multe orașe, cu întreruperi de curent și incendii, un tip de impact operațional care poate afecta rapid funcționarea serviciilor esențiale, pe fondul intensificării loviturilor la nivel național, potrivit news.ro.
Cel puțin cinci persoane au fost ucise și zeci au fost rănite după un atac rusesc „de amploare” lansat în timpul nopții. La Dnipro, patru persoane au murit și 16 au fost rănite, iar la Kiev o persoană a fost ucisă și cel puțin 20 au fost rănite, relatează BBC, citată de news.ro.
În capitală, mii de oameni s-au adăpostit, în timp ce din centrul orașului se ridicau coloane mari de fum. Alerte de raid aerian au fost emise în cea mai mare parte a Ucrainei.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a cerut populației să rămână în adăposturi, iar șeful Administrației Militare a orașului, Tymur Tkachenko, a indicat folosirea rachetelor balistice:
„Inamicul loveşte cu rachete balistice.”
Kliciko a mai spus că două blocuri de apartamente au fost lovite și că există temeri că oameni ar putea fi prinși sub dărâmături. În timpul atacurilor din zori, au fost auzite drone și „mai mult de o duzină de explozii puternice”, iar în oraș au fost raportate întreruperi de curent și incendii; amploarea pagubelor nu era încă clară.
O instalație industrială a fost atacată și în Zaporojie, potrivit aceleiași relatări.
În ajun, președintele ucrainean Volodimir Zelenski reiterase avertismentele către populație privind posibilitatea unui atac „masiv”, citat de CNN:
„Avertismentele serviciilor de informaţii privind atacurile ruseşti rămân valabile. Este posibil un atac de amploare – l-au pregătit.”
Contextul menționat este că Rusia anunțase săptămâna trecută, potrivit presei de stat ruse, că va începe „atacuri sistematice” împotriva obiectivelor militare din Kiev, iar Ministerul rus de Externe le-a transmis cetățenilor străini, inclusiv personalului misiunilor diplomatice și al organizațiilor internaționale, să părăsească Kievul „cât mai curând posibil”. Atacurile au avut loc în condițiile în care Ucraina și-a extins loviturile asupra instalațiilor petroliere rusești.
Recomandate
Ucraina a lovit ținte industriale și energetice în Rusia, la peste 1.200 km de frontieră , într-o escaladare operațională care vizează direct lanțul de aprovizionare al armatei ruse și infrastructura de combustibili, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că atacurile din cursul nopții au vizat inclusiv nave din Marea Caspică . Zelenski a încadrat acțiunile în strategia de răspuns prin „sancțiuni cu rază lungă de acțiune” la bombardamentele rusești asupra populației civile. Ținte cu relevanță industrială și energetică Conform declarațiilor liderului de la Kiev, printre obiectivele lovite se numără: o uzină din regiunea Kirov, situată la aproximativ 1.200 de kilometri de frontiera Ucrainei, despre care Zelenski afirmă că furnizează componente pentru armamentul rusesc; o rafinărie de petrol din Tiumen; un centru logistic în Ekaterinburg; un depozit de combustibil din regiunea Rostov-pe-Don. Marea Caspică: lovituri asupra transporturilor militare Zelenski a mai afirmat că, în Marea Caspică, au fost lovite nave folosite pentru transportul de încărcături militare „în relația cu Iranul”, precum și o navă de război rusă. Detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau confirmări independente nu sunt prezentate în informațiile citate. Context: atac aerian rusesc cu drone și rachete Replica ucraineană vine după un nou atac aerian rusesc de amploare, lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă, în care au fost folosite 157 de drone și două rachete ghidate, potrivit aceleiași surse. [...]
Ucraina avertizează că Rusia ar putea lovi din nou masiv cu rachete în 48 de ore , pe fondul unor semnale că Moscova pregătește pentru toamnă un nou val de mobilizare, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski citate de news . Miza imediată este una operațională: autoritățile de la Kiev cer populației să respecte alertele aeriene, în timp ce armata își calibrează apărarea și loviturile „preventive”. În discursul video către națiune, Zelenski a spus că a primit „informații clare” de la serviciile de informații ucrainene și de la parteneri că Rusia „a pregătit rachete” pentru un nou atac masiv. Potrivit lui, datele preliminare indică o fereastră de până la 48 de ore pentru producerea loviturii. „Vă rog să aveţi grijă de voi şi să acordaţi atenţie semnalelor de alarmă aeriană.” Mobilizare „semnificativă” în toamnă: semnal despre prelungirea războiului Pe lângă riscul imediat al unui atac cu rachete, Zelenski a avertizat că Rusia ar pregăti „ un val de mobilizare ” în această toamnă, descris ca fiind „destul de semnificativ”. În interpretarea liderului ucrainean, acesta ar fi un indiciu că Moscova nu este dispusă să intre în negocieri, mai ales în condițiile în care, susține el, nu este avantajată de situația de pe front și nu a mai reușit să avanseze semnificativ. Zelenski a argumentat că Rusia ar avea nevoie de mai mulți oameni pentru a continua asalturile, afirmând că „rușii pierd pe front mai mulți soldați decât recrutează”, iar președintele Vladimir Putin ar intenționa să intensifice atacurile și să extindă războiul. Răspunsul Kievului: apărare „la toate nivelurile”, inclusiv lovituri în adâncime În fața acestor riscuri, Zelenski a cerut o apărare „preventivă” pe mai multe planuri, de la front la diplomație. El a inclus explicit continuarea atacurilor ucrainene „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, precum și lovituri asupra sectorului energetic și eforturi diplomatice. Declarațiile vin după „o nouă zi de atacuri ruse asupra Ucrainei”, despre care Zelenski a spus că s-au soldat cu „cel puțin 15 morți”, conform aceleiași surse. Context: precedentul mobilizării din 2022 și recrutările ulterioare În material este reamintit că, la finalul lui septembrie 2022, Rusia a lansat un val de mobilizare care a dus la înrolarea a aproximativ 300.000 de rezerviști și a contribuit la stabilizarea frontului, în timp ce „sute de mii” de ruși ar fi părăsit țara pentru a evita mobilizarea. Ulterior, autoritățile ruse ar fi recrutat zeci de mii de soldați pe bază de voluntariat, promițând salarii mari și beneficii sociale. Separat, este menționat că, în ultimele luni, Kievul ar fi încetinit înaintarea trupelor ruse și ar fi intensificat atacurile asupra obiectivelor industriale din Rusia și asupra logisticii armatei ruse. [...]
Acuzațiile Iran–Ucraina mută presiunea pe coridorul logistic Rusia–Iran din Marea Caspică , după ce Teheranul susține că o navă comercială iraniană a fost atacată și un marinar a murit, într-un episod care ar indica extinderea operațiunilor ucrainene către rute de transport folosite pentru încărcături militare, potrivit Mediafax . Ministerul iranian de Externe a condamnat atacul, pe care l-a descris drept un „act de agresiune”, afirmând că Iranul își va apăra interesele și securitatea națională. Teheranul acuză Ucraina că încearcă să extindă războiul cu Rusia în regiunea Mării Caspice. Conform relatării, explozia ar fi provocat moartea unui membru al echipajului și rănirea altuia. Ce spune Kievul: lovituri asupra navelor și infrastructurii legate de transporturi militare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat „rezultate foarte bune” în urma unor atacuri cu rază lungă de acțiune în Marea Caspică, indicând că țintele au inclus nave folosite pentru transportarea unor încărcături militare în care era implicat Iranul, precum și o navă de război rusească. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a susținut că dronele sale au lovit: cargourile Port Olya 2 și Begey ; o vedetă purtătoare de rachete din proiectul rusesc 12418 „Molniya”; platforma petrolieră Filanovsky din Marea Caspică. Potrivit părții ucrainene, atât Port Olya 2, cât și Begey navighează sub pavilion rusesc. Unde apare ruptura de versiuni și ce nu poate fi verificat Nu este clar dacă una dintre navele menționate de Ucraina este aceeași cu „nava comercială iraniană” invocată de Teheran sau dacă Iranul se referă la o altă ambarcațiune. Informațiile privind loviturile, pagubele și victimele „nu au putut fi verificate în mod independent”, notează publicația. Context: Marea Caspică, parte a lanțului logistic Rusia–Iran Baza de date a serviciilor militare ucrainene arată că Port Olya 2 ar fi deținută de compania rusă MG-Flot , aflată sub sancțiuni, și ar fi fost implicată în transporturi de mărfuri militare din Iran către Rusia, inclusiv pe rute între porturi rusești și porturi iraniene precum Bandar Anzali, Amirabad și Bandar Nowshahr . În cazul cargoului Begey , serviciile ucrainene susțin că ar fi transportat muniție, proiectile de artilerie, veste antiglonț și căști din Iran către Rusia și că, în timpul unor călătorii, echipajul ar fi oprit sistemul automat de identificare AIS (sistem de urmărire a navelor) pentru a ascunde traseul. Kievul consideră infrastructura maritimă din Marea Caspică o componentă importantă a lanțului logistic prin care Rusia primește echipamente și componente militare iraniene. Atacul descris de Mediafax este prezentat ca o nouă extindere a campaniei ucrainene împotriva infrastructurii militare și logistice rusești la mare distanță de linia frontului. Separat, Rusia a anunțat că a interceptat 328 de drone ucrainene în noaptea de 24 spre 25 iulie, fără să precizeze câte au ajuns la ținte. [...]
O unitate ucraineană spune că a neutralizat 696 de drone rusești în 19 zile prin război electronic , o capacitate care reduce presiunea asupra apărării antiaeriene și poate schimba modul în care sunt protejate zonele de pe linia frontului, potrivit Antena 3 . Conform informațiilor citate de publicație din Euromaidan Press, operatorii de război electronic din Regimentul 413 „Raid ” au anunțat că au neutralizat, în decurs de 19 zile, 696 de drone rusești fără a trage focuri asupra lor: 646 de drone FPV și 50 de drone Molniya. FPV (first-person view) sunt drone controlate de la distanță, cu imagine în timp real pentru operator. De ce contează: dronele „ieftine” și greu de prins pot forța o cursă tehnologică Materialul indică faptul că neutralizarea dronelor Molniya este importantă nu doar prin volum, ci prin dificultatea interceptării. Serhii „Flash” Beskrestnov , prezentat ca expert în războiul dronelor, a afirmat anterior că Rusia își reduce utilizarea dronelor de atac costisitoare în favoarea unor sisteme mai ieftine, precum Molniya. Potrivit lui Beskrestnov, problema principală este vizibilitatea redusă pe radar: dronele Molniya zboară la altitudini foarte joase și sunt construite din materiale care le fac mai greu de detectat, ceea ce le face mai dificil de interceptat de sistemele antidronă. În acest context, Ucraina ar avea nevoie să își îmbunătățească permanent capacitățile de război electronic (adică bruiaj și alte metode de perturbare a controlului/semnalului). Context operațional: Regimentul 413 „Raid” și rolul dronelor în luptă Batalionul independent „Raid” a fost înființat în 2024 și, într-un interval scurt, a fost extins și transformat în regiment, fiind descris ca una dintre principalele unități care desfășoară misiuni pe linia frontului. În prezent, regimentul folosește tehnologii avansate pentru drone pentru: obținerea de informații, corectarea focului artileriei, identificarea pozițiilor inamice, sprijinirea trupelor ucrainene pe câmpul de luptă. Legătura cu protecția civililor Articolul mai notează că neutralizarea dronelor FPV prin mijloace de război electronic este deosebit de importantă deoarece poate împiedica atacuri țintite în timp real. Ucraina ar fi documentat peste 11.000 de atacuri rusești cu drone FPV asupra civililor, inclusiv atacuri repetate în aceeași zonă după sosirea echipajelor de intervenție. Totodată, în mai 2025, Comisia internațională independentă de anchetă privind Ucraina ar fi concluzionat că atacurile cu drone FPV din regiunea Herson reprezintă crime împotriva umanității, iar autoritățile ucrainene ar continua să documenteze atacuri similare și în alte regiuni, inclusiv Donețk. [...]
Ucraina își mută o parte din achizițiile militare într-o platformă digitală, scurtând aprovizionarea de la luni la circa o săptămână , printr-un sistem care permite unităților din teren să comande direct drone și echipamente, potrivit Mediafax , care citează publicația italiană Il Post. Platforma se numește Brave1 și funcționează ca un „magazin online” dedicat armatei, unde unitățile pot alege din sute de modele de drone și echipamente dezvoltate de companii și startup-uri aprobate de autoritățile ucrainene. Diferența față de sistemul clasic este că nu mai există o achiziție uniformă pentru toate unitățile: fiecare brigadă își selectează produsele în funcție de misiunile pe care le desfășoară. Ce se poate comanda și cum se schimbă logistica din teren În oferta platformei intră, între altele, drone de recunoaștere, drone de atac, modele controlate prin fibră optică, aparate cu camere termice pentru operațiuni de noapte și alte sisteme robotizate folosite pe câmpul de luptă. Comandanții pot verifica disponibilitatea în timp real și pot plasa comenzi direct în platformă, iar livrările ajung „în multe cazuri” în aproximativ o săptămână, conform aceleiași surse. Mecanism de „puncte” și bugete directe pentru brigăzi Brave1 include și un mecanism de recompensare: brigăzile primesc puncte în funcție de rezultatele obținute în operațiuni, iar acestea pot fi transformate în resurse pentru achiziții suplimentare. În paralel, unitățile beneficiază și de bugete directe alocate de stat, pe care le pot cheltui prin intermediul platformei. Autoritățile ucrainene susțin că astfel resursele ajung mai repede acolo unde sunt necesare. De ce a apărut platforma și care sunt criticile Un motiv central pentru introducerea Brave1 este ritmul rapid de evoluție al tehnologiei dronelor: în Ucraina, sute de startup-uri și companii lansează constant modele noi, iar procedurile clasice de achiziții nu reușeau să țină pasul, ceea ce ducea la întârzieri de luni din cauza aprobărilor birocratice. Modelul are și critici: unii specialiști consideră că folosirea unui sistem de recompense inspirat din jocurile video poate contribui la banalizarea războiului și la transformarea acțiunilor militare într-o competiție bazată pe punctaje. În același timp, relatările citate indică faptul că militarii apreciază în special viteza de livrare și adaptarea echipamentelor la nevoile din teren. Brave1 a fost lansată în 2023 ca program pentru dezvoltarea tehnologiilor militare și a devenit, din 2025, principala platformă digitală pentru achiziția de drone și sisteme robotizate, iar autoritățile de la Kiev ar urma să extindă modelul și către alte categorii de echipamente, inclusiv pentru a reduce birocrația și riscul de corupție în aprovizionare. Oficialii ucraineni admit însă că digitalizarea nu elimină problema de fond: nevoia permanentă de finanțare și resurse pentru susținerea operațiunilor militare. [...]
Atacul cu drone asupra unor depozite din Sankt Petersburg riscă să lovească direct lanțul de aprovizionare al comerțului online din Rusia , după ce Wildberries a anunțat suspendarea temporară a activității în două depozite din oraș, potrivit Economedia . Vineri, un atac cu drone ucrainene a lovit un depozit din Sankt Petersburg și a provocat un incendiu „de proporții”, conform autorităților locale și relatărilor din presa rusă, informații preluate de Agerpres. Guvernatorul Aleksandr Beglov a transmis pe rețelele sociale că orașul a fost atacat de „vehicule aeriene fără pilot cu utilizare militară” și a susținut că lovitura a vizat obiective de infrastructură civilă. El a mai spus că au fost mobilizate echipe pentru gestionarea consecințelor, fără alte detalii. Imagini distribuite pe rețelele sociale și informații din presa locală indică faptul că ar fi fost vizate depozite ale Wildberries, una dintre cele mai populare companii de comerț online din Rusia. Într-un comunicat publicat pe rețelele sociale, compania a precizat că două depozite din Sankt Petersburg și-au suspendat temporar activitatea, fără să explice motivul. Context: Wildberries, țintă repetată și acuzații privind componente sancționate În material se menționează că Wildberries ar mai fi fost ținta a două atacuri în ultimele zile, iar unul dintre acestea, în apropiere de Moscova, s-a soldat cu moartea a opt angajați din tura de noapte și cu incendii care au distrus aproape în totalitate instalațiile. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că Wildberries ar depozita și expedia componente aflate sub sancțiuni, destinate producției de echipamente militare. De ce contează: loviturile la distanță și efectele asupra infrastructurii economice Atacul se înscrie în intensificarea loviturilor ucrainene asupra unor orașe ruse aflate la mare distanță de frontieră, pe care Kievul le prezintă drept represalii pentru bombardamentele aproape zilnice ale Rusiei în războiul început în februarie 2022. În paralel, campania de lovituri cu rază lungă a vizat în principal infrastructura petrolieră a Rusiei și, potrivit articolului, a contribuit la apariția unei crize de carburanți. O centralizare AFP, bazată pe declarațiile autorităților locale și informațiile din presa rusă, arată că din luna iunie aproximativ 90% dintre regiunile Rusiei s-au confruntat cu raționalizarea sau deficitul de carburanți. [...]
