Știri
Știri din categoria Externe
Kievul a fost ținta unui atac „masiv” cu rachete rusești în noaptea de miercuri spre joi, iar explozii au fost auzite în mai multe zone ale orașului, potrivit HotNews.ro, care citează Reuters. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a transmis pe Telegram că atacul era „încă în desfășurare” în timpul nopții.
Conform relatărilor oficialilor ucraineni, au fost lovite clădiri rezidențiale și nerezidențiale de pe ambele maluri ale râului Nipru, care traversează capitala. Într-un cartier, fragmente au căzut în apropierea a două clădiri rezidențiale, însă nu a izbucnit incendiu și nu au fost raportate victime; în zonă au fost trimise echipe medicale de urgență.
Timur Tkacenko, șeful administrației militare a capitalei, a declarat că a fost înregistrat cel puțin un impact într-o suburbie din est. Martori ai Reuters au auzit explozii în oraș, pe fondul alertelor aeriene care au rămas în vigoare mult după miezul nopții.
Atacul nu a vizat doar Kievul. Orașul Dnipro, din sud-estul Ucrainei, a fost de asemenea atacat, iar guvernatorul regional Oleksandr Ganzha a spus pe Telegram că unele case și mașini au fost avariate, fără indicii privind victime. Alertele de raid aerian au continuat atât în Kiev, cât și în Dnipro.
Elementele-cheie raportate de autoritățile ucrainene și consemnate de Reuters includ:
Atacul are loc în contextul discuțiilor despre o posibilă relansare a negocierilor de pace, menționate în aceeași relatare. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat miercuri că Statele Unite ar trebui să crească presiunea asupra Rusiei dacă obiectivul este încheierea războiului până în vară și a spus că nu este clar dacă Moscova va participa la discuțiile mediate de SUA de săptămâna viitoare. Kremlinul a transmis marți că nu a fost stabilită o dată pentru următoarea rundă, dar că discuțiile ar putea avea loc „în curând”, potrivit Reuters.
Recomandate
Atacatorul avea o armă înregistrată legal și își reînnoise permisul în 2025 , un detaliu care pune presiune pe modul în care Ucraina verifică și monitorizează deținerea de arme după un atac soldat cu șase morți la Kiev, potrivit Al Jazeera . Incidentul a avut loc sâmbătă, în districtul Holosiivskyi din capitală, unde bărbatul a deschis focul asupra civililor pe stradă, după care s-a baricadat într-un supermarket și a luat ostatici, a transmis primarul Kievului, Vitali Kliciko , pe Telegram. Intervenția poliției: negocieri eșuate și „neutralizarea” atacatorului Ministrul de Interne, Ihor Klimenko, a spus că unități tactice speciale au luat cu asalt supermarketul după aproximativ 40 de minute de negocieri fără rezultat. În timpul confruntării, atacatorul a tras și asupra polițiștilor. Klimenko a declarat pentru agenția The Associated Press că autoritățile au încercat să-l convingă să se predea, inclusiv oferindu-se să aducă garouri pentru a opri o sângerare, presupunând că în interior era o persoană rănită, însă bărbatul nu a răspuns. În final, a fost dat ordinul de „neutralizare” a atacatorului, care a fost împușcat mortal. Bilanț și identitatea suspectului Președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat că cel puțin 10 persoane au fost spitalizate, inclusiv un copil, iar patru ostatici au fost salvați. Procurorul general Ruslan Kravcenko a precizat că atacatorul era un bărbat de 58 de ani, născut la Moscova. Potrivit lui Klimenko, acesta avea asupra lui o armă înregistrată legal și se adresase autorităților de licențiere chiar în decembrie 2025 pentru reînnoirea permisului, depunând atunci un certificat medical valabil. Ce urmează: verificarea certificatului medical și ancheta Ministrul de Interne a spus că anchetatorii vor stabili ce instituție medicală a emis certificatul depus la reînnoirea permisului. Zelenski a transmis condoleanțe familiilor victimelor și a afirmat că a cerut ca toate informațiile verificate să fie făcute publice, adăugând că autoritățile „se așteaptă la o investigație rapidă”. Motivul atacului nu a fost stabilit, conform informațiilor disponibile în acest moment. [...]
Autoritățile ucrainene tratează incidentul armat din Kiev drept „act terorist”, o încadrare care mută cazul în zona de securitate națională și poate accelera coordonarea între servicii și procurori , potrivit Agerpres . Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) spune că atacul s-a soldat cu șase morți și 15 răniți, dintre care șapte sunt încă internați. SBU a anunțat că anchetatorii au calificat „atacul armat asupra civililor și luarea de ostatici” din cartierul Holosiiv drept act terorist. Instituția precizează că autorul ar fi un bărbat născut în 1968, care ar fi folosit o armă înregistrată. Ce s-a întâmplat, potrivit autorităților În timpul incidentului, bărbatul ar fi declanșat un incendiu într-un apartament din Kiev – „se pare, propriul apartament” – după care a tras asupra trecătorilor pe stradă și într-un supermarket, unde a luat ostatici. Atacatorul a fost ulterior doborât de agenții forțelor speciale ale poliției. SBU a transmis că, împreună cu Poliția Națională și Parchetul, ia „măsuri exhaustive” pentru a stabili toate circumstanțele, inclusiv posibilele motive. Detalii despre autor și intervenția poliției Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a afirmat că atacatorul s-a născut în Rusia, însă autoritățile nu au confirmat că acesta ar fi cetățean rus. Ministrul de Interne, Igor Klimenko, a declarat că trăgătorul avea asupra sa o armă deținută legal și că, odată ajuns în supermarket, nu a formulat nicio cerere negociatorilor. Potrivit relatării agenției ucrainene Ukrinform, după aproximativ 40 de minute de discuții, autoritățile au decis neutralizarea atacatorului, după ce acesta a tras asupra unui ostatic. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a spus că a șasea victimă a murit ulterior, din cauza rănilor suferite. [...]
Declarațiile lui Serghei Lavrov sugerează o linie de politică externă prin care Rusia încearcă să contracareze influența NATO în vecinătatea sa, invocând acorduri economice și de securitate regionale , potrivit news.ro , care citează agenția TASS. Ministrul rus de externe a spus, la Forumul Diplomatic de la Antalya, că „NATO nu este în cea mai bună formă a sa” și a adăugat că Moscova „nu se amestecă în treburile interne ale NATO”. Lavrov a susținut că Rusia nu „imită” blocul occidental, acuzând emisari ai acestuia că ar fi îndemnat alte țări să rupă relațiile cu Moscova. În același registru, el a afirmat că Occidentul, SUA și europenii ar acționa de „mult timp” în țările vecine Rusiei, inclusiv în state care au făcut parte din Uniunea Sovietică și care ar fi aliate ale Rusiei printr-o serie de acorduri. Miza: competiția pentru influență în spațiul ex-sovietic În intervenția sa, șeful diplomației ruse a invocat explicit existența unor aranjamente de cooperare cu aliați ai Rusiei în domenii precum economia, apărarea, securitatea, aplicarea legii și vămile. Totodată, el a afirmat că reprezentanți americani, ai Bruxelles-ului și ai altor capitale ar fi vizitat Asia Centrală, prezentând proiecte care „contravin” schemelor și normelor existente în organizații regionale precum Uniunea Economică Eurasiatică și Comunitatea Statelor Independente. Declarațiile vin în contextul în care Moscova încearcă să își consolideze poziția în vecinătatea sa, iar mesajul lui Lavrov pune accent pe delimitarea față de acțiunile Occidentului și pe apărarea cadrului de cooperare regională pe care Rusia îl consideră favorabil intereselor sale. [...]
Mexic, Spania și Brazilia promit ajutor suplimentar pentru Cuba și cer respectarea suveranității insulei , pe fondul intensificării presiunilor Washingtonului, potrivit Al Jazeera . Mesajul comun ridică miza diplomatică într-un moment în care administrația Trump a înăsprit măsurile care afectează direct aprovizionarea cu energie a Cubei, cu efecte economice și sociale vizibile. Declarația a fost publicată sâmbătă, în timp ce lideri de stânga din mai multe țări s-au reunit la Barcelona. Mexicul, Spania și Brazilia au invocat „marea îngrijorare” față de „criza umanitară gravă” prin care trece populația Cubei și au anunțat că își vor coordona un răspuns umanitar mai amplu pentru a reduce suferința. Presiunea SUA: energie, sancțiuni și risc de escaladare Contextul imediat este înăsprirea presiunii americane asupra guvernului comunist de la Havana. SUA mențin un embargo comercial asupra Cubei încă din anii 1960, însă Al Jazeera notează că administrația Trump a intensificat recent măsurile, într-un demers prezentat ca încercare de a forța o schimbare de conducere. Începând din ianuarie, Donald Trump a interzis importul de petrol din Venezuela și a amenințat alte state cu sancțiuni dacă livrează petrol către Cuba, ceea ce a contribuit la penurii de combustibil și întreruperi de energie electrică. Tot în această săptămână, Trump a sugerat din nou că SUA ar putea recurge la forță militară împotriva Cubei, afirmând că atenția sa s-ar putea îndrepta către insulă după încheierea războiului SUA–Israel cu Iranul. Ce cer cele trei guverne: drept internațional și „soluție decisă de cubanezi” În declarația comună, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum , premierul Spaniei, Pedro Sanchez, și președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, avertizează împotriva oricăror acțiuni „contrare dreptului internațional”. Textul nu menționează direct SUA, dar cere respectarea principiilor din Carta ONU, inclusiv: integritatea teritorială; egalitatea suverană; soluționarea pașnică a disputelor. Cele trei state mai susțin că orice soluție pentru Cuba trebuie să asigure că „poporul cubanez însuși își decide viitorul în deplină libertate”. Reacții politice: Diaz-Canel se declară pregătit, Trump atacă Spania Președintele Cubei, Miguel Diaz-Canel, a adoptat un ton sfidător într-un discurs ținut joi, la un eveniment care a marcat 65 de ani de la declarația lui Fidel Castro privind caracterul socialist al Revoluției cubaneze. „Momentul este extrem de dificil și ne cheamă încă o dată, ca la 16 aprilie 1961, să fim pregătiți să confruntăm amenințări serioase, inclusiv agresiune militară.” „Nu ne-o dorim, dar este datoria noastră să ne pregătim pentru a o evita și, dacă devine inevitabilă, să o învingem.” În paralel, reuniunea de la Barcelona a fost prezentată de participanți ca un semnal de susținere pentru multilateralism, în opoziție cu pozițiile lui Trump. Pedro Sanchez, critic vocal al președintelui american, a atacat populismul de dreapta fără a-l numi direct pe Trump, însă acesta a răspuns pe Truth Social cu un mesaj la adresa Spaniei, criticând situația financiară a țării și contribuția la NATO, precum și refuzul de a pune baze militare la dispoziția SUA în războiul cu Iranul. [...]
Riscul de escaladare în Strâmtoarea Hormuz rămâne ridicat , după ce Iranul spune că negocierile cu SUA au înregistrat „progrese”, dar sunt încă „departe” de un acord, pe fondul unor restricții reimpuse asupra rutei maritime prin care tranzitează, în mod normal, circa 20% din petrolul comercializat la nivel global, potrivit Al Jazeera . Mohammad Bagher Ghalibaf , președintele parlamentului iranian și negociator-șef, a declarat într-un discurs televizat că, deși există „progres” în discuțiile cu Washingtonul, „multe diferențe și câteva puncte fundamentale rămân” și că părțile sunt „încă departe de discuția finală”. Mesajul vine în contextul în care armistițiul ar urma să expire miercuri, alimentând temerile privind o posibilă revenire la confruntări. Hormuz, folosit ca pârghie în negocieri Impulsul de tensiune a crescut după ce Gardienii Revoluției (IRGC) au reimpus restricții în Strâmtoarea Hormuz la mai puțin de 24 de ore de la redeschidere, invocând continuarea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene. Ghalibaf a numit blocada „ignorantă” și „prostească” și a avertizat că Teheranul nu va permite altora să tranziteze strâmtoarea dacă navele sale sunt blocate. Corespondentul Al Jazeera la Teheran, Tohid Asadi, notează că oficialii iranieni folosesc strâmtoarea drept „punct de presiune” în negocieri, descriind-o drept posibil „cel mai important atu de negociere”, având în vedere ponderea sa în comerțul global cu petrol. Miza: programul nuclear și controlul rutei maritime Președintele iranian Masoud Pezeshkian a susținut că Donald Trump nu poate justifica privarea Teheranului de ceea ce el a numit „drepturile nucleare” ale Iranului. Potrivit aceleiași surse, viitorul programului nuclear iranian și Strâmtoarea Hormuz sunt puncte-cheie de blocaj în negocieri. Ce se știe despre următoarea rundă de discuții Mediatorii au încercat să obțină o a doua rundă de discuții, după ce prima rundă, desfășurată la Islamabad, s-a încheiat pe 12 aprilie fără acord. Casa Albă indicase că o nouă rundă ar putea avea loc tot la Islamabad, însă adjunctul ministrului iranian de externe a spus sâmbătă că nu poate fi stabilită o dată înainte ca cele două părți să cadă de acord asupra unui „cadru de înțelegere”, acuzând Washingtonul de o poziție „maximalistă”. Din Washington, corespondentul Al Jazeera John Holman spune că Trump ar încerca să prezinte impasul din Hormuz drept „o denivelare pe drum, nu ceva definitiv”, dar că lipsește, deocamdată, confirmarea unei a doua runde de negocieri, așa cum se credea „în urmă cu o zi sau două”. Amenințări și presiune: armistițiul expiră miercuri Donald Trump a avut sâmbătă declarații amestecate: pe de o parte, a spus că Iranul „s-a făcut puțin obraznic” în privința Strâmtorii Hormuz și că SUA nu vor fi „șantajate”; pe de altă parte, a afirmat că oficiali americani și iranieni sunt în contact și că negocierile „merg foarte bine”. Tot sâmbătă, el a avertizat că SUA „vor trebui să înceapă să arunce din nou bombe” dacă nu se ajunge la un acord până miercuri, când expiră armistițiul. În paralel, Ghalibaf a spus că forțele iraniene sunt „pe deplin pregătite” pentru reluarea ostilităților „în orice moment”. Abbas Aslani, cercetător la Centre for Middle East Strategic Studies din Teheran, descrie situația drept o abordare „pe două piste”: negocieri, dar și presiune americană prin blocadă navală, sancțiuni și intensificarea prezenței militare. El a adăugat că nu există semne privind prelungirea înțelegerilor existente și că „nimeni nu vorbește” despre extinderea armistițiului. [...]
Autoritățile siriene susțin că au destructurat o celulă asociată Hezbollah , după arestarea a încă cinci suspecți și confiscarea unui arsenal, într-un caz care indică riscuri de securitate persistente în Damasc și presiune suplimentară asupra controlului operațional al zonei , potrivit The Jerusalem Post . Ministerul sirian de Interne și relatări din presa locală au anunțat că cei cinci ar fi fost implicați în planificarea unui atac în cartierul Bab Touma. Ținta ar fi fost rabinul Michael Khoury, conform unor relatări din presa israeliană și Radio Free Syria, însă presa de stat siriană a vorbit doar despre intenția de a viza „o figură religioasă” în apropierea Bisericii Maronite din Bab Touma, la 11 aprilie. Pe lângă arestări, autoritățile au comunicat confiscarea unui depozit de arme, descris ca fiind „pregătit pentru utilizare” în atacuri planificate menite să submineze securitatea în zonă. Potrivit informațiilor publicate, captura ar include: arme de foc, grenade, muniție, materiale explozive, detonatori. Hezbollah a negat anterior orice legătură cu celula, afirmând că nu are activitate, afiliere sau relație cu vreo parte în Siria și că nu are prezență pe teritoriul sirian. Relevanța operațională: securitatea locală și infrastructura, în prim-plan Joe Jajati, fondator al Syrian Mosaic Foundation și evreu siriano-american, a declarat pentru publicație că tentativa nu îl surprinde, invocând retorica facțiunilor radicale și riscurile pe care acestea le generează. El a spus că este recunoscător vecinilor care au alertat autoritățile și intervenției care ar fi prevenit atacul. În același mesaj, Jajati a indicat că, dincolo de reacția imediată a forțelor de ordine, comunitatea ar urmări „soluții practice” împreună cu rezidenții și autoritățile locale pentru modernizarea infrastructurii din cartier, menționând iluminatul stradal, electricitatea și sistemele de securitate. [...]
