Știri
Știri din categoria Externe
Kievul a fost ținta unui atac „masiv” cu rachete rusești în noaptea de miercuri spre joi, iar explozii au fost auzite în mai multe zone ale orașului, potrivit HotNews.ro, care citează Reuters. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a transmis pe Telegram că atacul era „încă în desfășurare” în timpul nopții.
Conform relatărilor oficialilor ucraineni, au fost lovite clădiri rezidențiale și nerezidențiale de pe ambele maluri ale râului Nipru, care traversează capitala. Într-un cartier, fragmente au căzut în apropierea a două clădiri rezidențiale, însă nu a izbucnit incendiu și nu au fost raportate victime; în zonă au fost trimise echipe medicale de urgență.
Timur Tkacenko, șeful administrației militare a capitalei, a declarat că a fost înregistrat cel puțin un impact într-o suburbie din est. Martori ai Reuters au auzit explozii în oraș, pe fondul alertelor aeriene care au rămas în vigoare mult după miezul nopții.
Atacul nu a vizat doar Kievul. Orașul Dnipro, din sud-estul Ucrainei, a fost de asemenea atacat, iar guvernatorul regional Oleksandr Ganzha a spus pe Telegram că unele case și mașini au fost avariate, fără indicii privind victime. Alertele de raid aerian au continuat atât în Kiev, cât și în Dnipro.
Elementele-cheie raportate de autoritățile ucrainene și consemnate de Reuters includ:
Atacul are loc în contextul discuțiilor despre o posibilă relansare a negocierilor de pace, menționate în aceeași relatare. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat miercuri că Statele Unite ar trebui să crească presiunea asupra Rusiei dacă obiectivul este încheierea războiului până în vară și a spus că nu este clar dacă Moscova va participa la discuțiile mediate de SUA de săptămâna viitoare. Kremlinul a transmis marți că nu a fost stabilită o dată pentru următoarea rundă, dar că discuțiile ar putea avea loc „în curând”, potrivit Reuters.
Recomandate
Kremlinul respinge relansarea negocierilor și mizează pe câștiguri militare , semnalând că războiul din Ucraina rămâne, pe termen scurt, un factor de risc major pentru stabilitatea economică regională și pentru costurile de securitate ale Europei, potrivit Digi24 . În 8 iunie, înalți oficiali ruși au respins recentele propuneri ale Ucrainei și ale Uniunii Europene menite să relanseze negocierile pentru încetarea războiului, sugerând că Moscova rămâne concentrată mai degrabă pe evoluțiile de pe câmpul de luptă decât pe diplomație. Declarațiile au venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut reluarea discuțiilor cu Rusia, iar lideri europeni au prezentat un cadru pentru o viitoare soluționare. Zelenski l-a îndemnat pe Vladimir Putin, într-o scrisoare deschisă, să continue negocierile bilaterale și a propus o întâlnire directă între cei doi. Inițiativa a fost preluată de liderii Franței, Germaniei, Regatului Unit și Ucrainei, care au emis pe 7 iunie o declarație comună cu cinci condiții pentru o „pace justă și durabilă”, inclusiv un armistițiu imediat și negocieri bazate pe linia actuală de contact. Mesajul Moscovei: „totul depinde” de front, nu de diplomație Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , a indicat că direcția războiului va fi decisă de situația de pe front, nu de negocieri. „Nu știu cum am putea vorbi despre negocieri în acest context. În acest moment, totul depinde nu de negocieri, ci de acțiunile eroilor noștri de pe linia frontului.” În paralel, Kievul susține că înghețarea actualei linii a frontului este cea mai realistă bază pentru un armistițiu. Rusia, în schimb, cere retragerea forțelor ucrainene din anumite zone ale Donbasului ca precondiție pentru orice acord, cerere respinsă de Ucraina. „Troica europeană” și contradicția invocată de Kremlin Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a respins inițiativa europeană în briefingul din 8 iunie, argumentând că apelurile la pace sunt incompatibile cu continuarea sprijinului militar pentru Ucraina. „Aș dori să subliniez că Macron, Starmer și Merz încearcă cu toții să vorbească despre pace. În același timp, ei subliniază intenția lor de a ajuta (Ucraina) în producerea de noi tipuri de arme. Nu este aceasta o contradicție în retorica lor?” Context: blocajul eforturilor SUA și miza pentru Europa Articolul notează că eforturile de pace mediate de SUA au rămas „efectiv înghețate” din februarie, pe fondul concentrării Washingtonului pe războiul cu Iranul. În acest context, Kievul a intensificat apelurile pentru un rol european mai important în diplomație și a cerut ca Europa să fie implicată direct în orice negocieri privind viitorul Ucrainei. Moscova a indicat deschidere pentru o anumită formă de participare europeană, dar l-a propus pe fostul cancelar german Gerhard Schröder ca posibil mediator, variantă respinsă în luna mai de Kiev și de guverne europene, invocând legăturile acestuia cu Putin. Putin a respins ultima inițiativă a lui Zelenski la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din 5 iunie, afirmând că „nu vede niciun rost” într-o întâlnire cu liderul ucrainean. Ulterior, Zelenski a acuzat Rusia că nu are interes real pentru încheierea războiului. „Din păcate, partea rusă alege din nou războiul — toată lumea a auzit răspunsul astăzi.” [...]
UE condiționează împrumutul de 90 mld. euro pentru Ucraina de achiziții „cât mai europene” , într-un mecanism care urmărește simultan finanțarea efortului de război și stimularea industriei de apărare din UE, potrivit Antena 3 . Deblocarea banilor ar urma să înceapă la mijlocul lunii iunie, însă lista exactă a achizițiilor rămâne confidențială. Din totalul de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei), președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că aproximativ 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) ar urma să fie folosite pentru întărirea capacităților de apărare, iar restul ar susține bugetul de stat. Zelenski a spus că fondurile vor merge în producția de armament și în cumpărarea de arme, inclusiv de la parteneri externi dacă nu pot fi produse în Ucraina. Reguli în trei trepte: unde pot fi cheltuiți banii UE a stabilit un cadru de utilizare a fondurilor pentru apărare, cu o logică de tip „cumperi european, cu excepții”: Prioritate pentru produse fabricate în Ucraina, UE sau Spațiul Economic European/AELS . Dacă nu se poate, Ucraina poate cumpăra din 12 state cu parteneriate de securitate cu UE , inclusiv Regatul Unit și Canada . Dacă nici aceste opțiuni nu sunt suficiente, iar există „o justificare reală”, pot fi aprobate achiziții și din alte țări , a explicat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene , Balazs Ujvari. Două surse diplomatice europene citate de Euronews (menționat în material) au indicat că așteptarea este ca fondurile să fie cheltuite, pe cât posibil, pe produse europene, în limitele regulilor și derogărilor. Primele tranșe: drone acum, apoi muniție și apărare antiaeriană Prima tranșă destinată apărării, 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,5 miliarde lei), aprobată de Comisia Europeană, ar urma să fie deblocată până la finalul lunii. Oscar Luigi Guccione (German Marshall Fund) estimează că suma ar putea finanța aproximativ trei milioane de drone , la un cost mediu de circa 2.000 de euro bucata. O sursă europeană a precizat că prima comandă, depusă pe 12 martie, a inclus derogări , deoarece unele componente ale dronelor sunt produse în afara UE și a Ucrainei. Potrivit lui Luigi Scazzieri (Institutul pentru Studii de Securitate al UE), este probabil să fie vorba despre microcipuri fabricate în China . Comisia Europeană a confirmat existența unei cereri de derogare, dar a refuzat detalii suplimentare din motive de securitate. O sursă apropiată negocierilor a spus că a doua tranșă ar putea fi folosită pentru muniție, rachete și sisteme de apărare antiaeriană , însă valoarea nu este stabilită. Miza economică: sprijin pentru Ucraina, dar și pentru industria de apărare a UE În interiorul UE au existat rezerve ca banii să nu ajungă preponderent la furnizori din afara Europei. Scazzieri a explicat că Franța a fost printre susținătorii vocali ai ideii că, pentru creșterea producției în Europa, comenzile trebuie plasate companiilor europene, în timp ce alte state (Suedia, Țările de Jos, Polonia și, într-o anumită măsură, Germania) au cerut mai multă flexibilitate. Un oficial european de rang înalt a reiterat, potrivit materialului, convingerea că fondurile ar trebui să stimuleze industria europeană de apărare, descrisă ca afectată de ani de subinvestiții și fragmentare, pe fondul avertismentelor serviciilor de informații că Europa s-ar putea confrunta cu o agresiune rusă împotriva unui stat membru până la sfârșitul deceniului. Limita practică: capacitatea de producție nu acoperă nevoile Rămâne însă incert dacă fondurile pot fi cheltuite exclusiv în Europa, deoarece industria de apărare de pe continent nu poate satisface toate nevoile Ucrainei, potrivit unui oficial european citat. Materialul indică și presiuni pe piața sistemelor antiaeriene: pe măsură ce implicarea SUA în conflictele din Iran și Liban se intensifică, stocurile de rachete Patriot se reduc. Un diplomat european a afirmat că stocurile de rachete Patriot ar fi epuizate până în 2029, iar șansele ca eventuale comenzi ucrainene să fie onorate înainte de acest termen sunt reduse. Un alt oficial european a spus că nici comenzile pentru sistemele SAMP/T nu avansează, din cauza capacității insuficiente de producție. Ce urmează: primele sume ar urma să fie deblocate începând de la mijlocul lunii iunie, iar direcția concretă a cheltuielilor va depinde de aprobările pe tranșe și de derogările acceptate în funcție de urgență și de disponibilitatea echipamentelor. [...]
Evaluarea preliminară că drona explodată la Orhei ar fi ucraineană ridică miza de securitate la granița UE , într-un incident care obligă Chișinăul să gestioneze simultan relația cu Kievul și mesajul politic privind responsabilitatea Rusiei, potrivit Antena 3 . Autoritățile de la Chișinău au transmis că drona prăbușită și explodată în raionul Orhei este „cel mai probabil de proveniență ucraineană”, pe baza unor informații preliminare. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova spune că se află în discuții permanente cu autoritățile de la Kiev pe acest subiect. Incidentul a avut loc în noaptea de duminică spre luni, la ora 23:20, iar momentul exploziei a fost surprins de o cameră de supraveghere, conform relatării. Drona a explodat în extravilanul localității Lopatna (raionul Orhei), după ce un localnic a alertat autoritățile în jurul miezului nopții, anunțând observarea obiectului de zbor și, la scurt timp, deflagrația. Zona a fost izolată și securizată, iar autoritățile au precizat că nu au existat persoane rănite. Poziția Chișinăului: discuții cu Kievul, dar responsabilitate atribuită Rusiei Ministerul de Externe de la Chișinău afirmă că, indiferent de proveniența aparatului de zbor, responsabilitatea pentru dronele care ajung pe teritoriul Republicii Moldova „îi revine Rusiei”, pe motiv că aceasta a declanșat „un război ilegal” în Ucraina. „Suntem solidari cu ucrainenii care luptă şi îşi pierd viaţa pentru libertatea ţării lor, dar şi pentru pacea pe continentul european, inclusiv pentru pacea în Republica Moldova.” În același context, Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat, într-o postare pe Facebook citată în material, că au neutralizat 124 de drone rusești din 155 lansate într-un atac aerian nocturn. Versiuni diferite privind originea dronei Pe de altă parte, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga , susținuse anterior, într-o postare pe platforma X, că drona căzută pe teritoriul Republicii Moldova ar fi de proveniență rusească. Ministerul Apărării de la Chișinău a precizat că fragmentele găsite sunt analizate pentru a stabili proveniența dronei și circumstanțele producerii incidentului, iar instituțiile responsabile continuă documentarea cazului și monitorizarea situației. Evaluarea rămâne, așadar, una preliminară. [...]
Statele nucleare își cresc numărul de focoase „gata de lansare”, iar asta ridică riscul de instabilitate globală , potrivit Agerpres , care citează evaluarea Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI). Deși totalul focoaselor scade ușor, SIPRI avertizează că pericolul crește pe fondul accelerării desfășurării de noi arme și al slăbirii controlului internațional al armamentelor. SIPRI estimează că puterile nucleare dețin în total 12.187 de focoase, dintre care 9.745 sunt în stocuri pentru o potențială utilizare. Scăderea față de anul trecut este pusă pe seama faptului că, după Războiul Rece, dezafectarea focoaselor vechi a depășit, în general, ritmul desfășurării celor noi. „Vestea cea mai îngrijorătoare este că, deși numărul de arme nucleare a scăzut, nivelul pericolelor și riscurilor nucleare crește”, a declarat Karim Haggag , directorul SIPRI, pentru AFP. De ce se schimbă riscul: mai multe arme desfășurate, control mai slab Institutul anticipează că tendința descendentă a stocurilor s-ar putea inversa în următorii ani, pe măsură ce dezafectarea încetinește, iar desfășurarea de noi arme se accelerează. În paralel, SIPRI indică drept factori de risc fragilizarea sistemelor de control al armelor strategice (în special a acordurilor internaționale) și rivalitatea dintre marile puteri nucleare. Haggag atrage atenția și asupra unei schimbări operaționale: statele dotate cu arme nucleare scot tot mai multe focoase din depozite și le instalează pe vectori nucleari (platforme de lansare), ceea ce înseamnă o creștere a numărului de arme desfășurate. SUA, Rusia și China: modernizare, constrângeri și expansiune rapidă SIPRI arată că arsenalele SUA și Rusiei reprezintă circa 83% din stocurile mondiale, cu peste 5.000 de focoase fiecare. Ambele au programe de modernizare, însă cu probleme: SUA : programul avansează, dar se confruntă cu dificultăți de planificare și finanțare, care ar putea genera întârzieri și costuri mai mari. Rusia : programul a avut teste eșuate ale unor rachete balistice intercontinentale (ICBM), iar sancțiunile economice și constrângerile războiului din Ucraina par să-l fi afectat. În același timp, China își dezvoltă arsenalul mai rapid decât orice alt stat, pe fondul intensificării competiției geopolitice, potrivit directorului SIPRI. Institutul estimează că Beijingul are în prezent 620 de focoase și că, în funcție de structura forțelor, ar putea ajunge ca în 2030 să dețină la fel de multe ICBM ca Rusia sau SUA. Chiar și în scenariul de 1.000 de focoase până atunci, ar rămâne la aproximativ un sfert din stocurile americane și rusești, notează SIPRI. Europa și Asia: stocuri stabile, dar semnale de creștere În Europa, Franța și Marea Britanie și-au menținut arsenalele la 290, respectiv 255 de focoase, însă SIPRI menționează că stocul britanic ar urma să crească după revizuirea programului din 2021. În cazul Franței, președintele Emmanuel Macron a ordonat în martie o suplimentare a stocului. În Asia, SIPRI indică următoarele estimări și tendințe: India : ar fi majorat ușor arsenalul, la 190 de focoase. Pakistan : stabil la 170, dar continuă să acumuleze materiale fisibile, ceea ce sugerează o posibilă extindere în următorul deceniu. Coreea de Nord : urmărește extinderea „exponențială” a arsenalului; estimare de circa 60 de focoase. Israel : nu recunoaște deținerea de arme nucleare, dar ar fi în curs de modernizare a arsenalului, estimat la aproximativ 90 de focoase. În ansamblu, mesajul SIPRI este că reducerea numerică a focoaselor nu mai este un indicator suficient al riscului: contează tot mai mult câte arme sunt efectiv desfășurate și cât de funcționale rămân mecanismele internaționale de control și limitare a armamentelor. [...]
Zelenski spune că nu va ceda Donbasul, chiar dacă acceptă „înghețarea” frontului ca pas tactic potrivit HotNews , care relatează declarațiile liderului ucrainean despre un mesaj transmis către Kremlin prin miliardarul rus Roman Abramovici . Zelenski a afirmat duminică, într-un interviu pentru Sky News , că Abramovici s-a întâlnit cu el la Kiev și s-a oferit să ducă un mesaj direct către președintele rus Vladimir Putin, cu condiția ca demersul să rămână „în secret”, fără declarații publice. Este prima recunoaștere a lui Zelenski că Abramovici a călătorit la Kiev și că a fost implicat, într-o anumită măsură, în negocieri, notează Reuters. Mesajul central transmis, potrivit lui Zelenski, a vizat Donbasul: Ucraina nu va părăsi teritoriul său și nu va renunța la regiune pentru a obține o încetare a luptelor. „I-am spus despre Donbas și acesta a fost mesajul cheie. I-am spus că nu vom pleca de pe teritoriul nostru.” „Înghețarea” luptelor, dar fără cedări teritoriale În același context, Zelenski a spus că ar accepta oprirea luptelor pe liniile frontului existente ca fiind cea mai rapidă cale de a continua discuțiile, însă a insistat că acest lucru nu înseamnă renunțarea la teritoriu. Liderul ucrainean a prezentat „înghețarea” ca un pas de tranziție către un cadru diplomatic, nu ca o soluție finală. „Nu este vorba doar de a îngheța (luptele), ci cea mai rapidă cale este să le înghețăm și să le transferăm într-un cadru diplomatic.” Context: sancțiuni și rolul lui Abramovici în negocieri Abramovici, fost proprietar al clubului Chelsea, se află pe lista de sancțiuni a Regatului Unit și a Uniunii Europene, după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, fiind acuzat de „legături clare” cu regimul lui Putin. Potrivit materialului, el a avut un rol în negocierile eșuate din primele săptămâni ale invaziei și într-un acord privind transporturile de cereale din Marea Neagră, dar ulterior a fost mai puțin vizibil. Putin a condiționat oprirea luptelor de abandonarea de către Kiev a Donbasului (Donețk și Lugansk). Zelenski a reiterat că nu va accepta această condiție și a exclus din nou o întâlnire cu Putin în Rusia sau Belarus. [...]
Schimbarea rutei de deplasare a lui Volodimir Zelenski mută o piesă din logistica regională a vizitelor externe , după ce președintele Ucrainei a folosit pentru prima dată aeroportul din Chișinău ca punct de plecare, în locul hubului polonez Rzeszów-Jasionka , potrivit Adevărul . Informația se bazează pe datele platformei de monitorizare a zborurilor FlightAware și a fost relatată de European Pravda. Conform datelor disponibile, aeronava folosită de liderul ucrainean a decolat în dimineața de 7 iunie de la Rzeszów, a aterizat la Chișinău pentru o scurtă escală, apoi a continuat către Londra. De ce contează: Rzeszów era principalul punct de sprijin pentru deplasările Kievului Mutarea atrage atenția deoarece aeroportul Rzeszów-Jasionka a funcționat, de la începutul invaziei ruse la scară largă, ca principal centru logistic și de transport pentru vizitele externe ale lui Zelenski și ale delegațiilor oficiale ucrainene. În ultimii ani, majoritatea turneelor internaționale ale președintelui ucrainean au început și s-au încheiat în Polonia, prin acest aeroport aflat lângă granița cu Ucraina. Până acum, autoritățile de la Kiev nu au oferit explicații oficiale pentru utilizarea aeroportului din Chișinău în locul celui din Rzeszów. Context politic: tensiuni Ucraina–Polonia, fără o legătură confirmată Schimbarea vine într-un moment de tensiuni sporite între Ucraina și Polonia. Relațiile au fost afectate recent de decizia lui Zelenski de a acorda unei unități a Forțelor pentru Operațiuni Speciale denumirea „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurecțională Ucraineană, subiect sensibil în memoria istorică poloneză. În acest context, noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, a spus că va cere retragerea Ordinului Vulturul Alb , cea mai înaltă distincție a statului polonez, acordată anterior lui Zelenski. La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a avertizat că deteriorarea relațiilor dintre Kiev și Varșovia nu servește intereselor niciuneia dintre părți. Deocamdată, nu există indicii oficiale că schimbarea aeroportului are legătură directă cu aceste divergențe, însă momentul în care a avut loc alimentează speculațiile privind o posibilă conexiune. [...]
