Știri
Știri din categoria Externe
Kievul a fost ținta unui atac „masiv” cu rachete rusești în noaptea de miercuri spre joi, iar explozii au fost auzite în mai multe zone ale orașului, potrivit HotNews.ro, care citează Reuters. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a transmis pe Telegram că atacul era „încă în desfășurare” în timpul nopții.
Conform relatărilor oficialilor ucraineni, au fost lovite clădiri rezidențiale și nerezidențiale de pe ambele maluri ale râului Nipru, care traversează capitala. Într-un cartier, fragmente au căzut în apropierea a două clădiri rezidențiale, însă nu a izbucnit incendiu și nu au fost raportate victime; în zonă au fost trimise echipe medicale de urgență.
Timur Tkacenko, șeful administrației militare a capitalei, a declarat că a fost înregistrat cel puțin un impact într-o suburbie din est. Martori ai Reuters au auzit explozii în oraș, pe fondul alertelor aeriene care au rămas în vigoare mult după miezul nopții.
Atacul nu a vizat doar Kievul. Orașul Dnipro, din sud-estul Ucrainei, a fost de asemenea atacat, iar guvernatorul regional Oleksandr Ganzha a spus pe Telegram că unele case și mașini au fost avariate, fără indicii privind victime. Alertele de raid aerian au continuat atât în Kiev, cât și în Dnipro.
Elementele-cheie raportate de autoritățile ucrainene și consemnate de Reuters includ:
Atacul are loc în contextul discuțiilor despre o posibilă relansare a negocierilor de pace, menționate în aceeași relatare. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat miercuri că Statele Unite ar trebui să crească presiunea asupra Rusiei dacă obiectivul este încheierea războiului până în vară și a spus că nu este clar dacă Moscova va participa la discuțiile mediate de SUA de săptămâna viitoare. Kremlinul a transmis marți că nu a fost stabilită o dată pentru următoarea rundă, dar că discuțiile ar putea avea loc „în curând”, potrivit Reuters.
Recomandate
Ucraina avertizează că Rusia ar putea lovi din nou masiv cu rachete în 48 de ore , pe fondul unor semnale că Moscova pregătește pentru toamnă un nou val de mobilizare, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski citate de news . Miza imediată este una operațională: autoritățile de la Kiev cer populației să respecte alertele aeriene, în timp ce armata își calibrează apărarea și loviturile „preventive”. În discursul video către națiune, Zelenski a spus că a primit „informații clare” de la serviciile de informații ucrainene și de la parteneri că Rusia „a pregătit rachete” pentru un nou atac masiv. Potrivit lui, datele preliminare indică o fereastră de până la 48 de ore pentru producerea loviturii. „Vă rog să aveţi grijă de voi şi să acordaţi atenţie semnalelor de alarmă aeriană.” Mobilizare „semnificativă” în toamnă: semnal despre prelungirea războiului Pe lângă riscul imediat al unui atac cu rachete, Zelenski a avertizat că Rusia ar pregăti „ un val de mobilizare ” în această toamnă, descris ca fiind „destul de semnificativ”. În interpretarea liderului ucrainean, acesta ar fi un indiciu că Moscova nu este dispusă să intre în negocieri, mai ales în condițiile în care, susține el, nu este avantajată de situația de pe front și nu a mai reușit să avanseze semnificativ. Zelenski a argumentat că Rusia ar avea nevoie de mai mulți oameni pentru a continua asalturile, afirmând că „rușii pierd pe front mai mulți soldați decât recrutează”, iar președintele Vladimir Putin ar intenționa să intensifice atacurile și să extindă războiul. Răspunsul Kievului: apărare „la toate nivelurile”, inclusiv lovituri în adâncime În fața acestor riscuri, Zelenski a cerut o apărare „preventivă” pe mai multe planuri, de la front la diplomație. El a inclus explicit continuarea atacurilor ucrainene „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, precum și lovituri asupra sectorului energetic și eforturi diplomatice. Declarațiile vin după „o nouă zi de atacuri ruse asupra Ucrainei”, despre care Zelenski a spus că s-au soldat cu „cel puțin 15 morți”, conform aceleiași surse. Context: precedentul mobilizării din 2022 și recrutările ulterioare În material este reamintit că, la finalul lui septembrie 2022, Rusia a lansat un val de mobilizare care a dus la înrolarea a aproximativ 300.000 de rezerviști și a contribuit la stabilizarea frontului, în timp ce „sute de mii” de ruși ar fi părăsit țara pentru a evita mobilizarea. Ulterior, autoritățile ruse ar fi recrutat zeci de mii de soldați pe bază de voluntariat, promițând salarii mari și beneficii sociale. Separat, este menționat că, în ultimele luni, Kievul ar fi încetinit înaintarea trupelor ruse și ar fi intensificat atacurile asupra obiectivelor industriale din Rusia și asupra logisticii armatei ruse. [...]
Ucraina a lovit ținte industriale și energetice în Rusia, la peste 1.200 km de frontieră , într-o escaladare operațională care vizează direct lanțul de aprovizionare al armatei ruse și infrastructura de combustibili, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că atacurile din cursul nopții au vizat inclusiv nave din Marea Caspică . Zelenski a încadrat acțiunile în strategia de răspuns prin „sancțiuni cu rază lungă de acțiune” la bombardamentele rusești asupra populației civile. Ținte cu relevanță industrială și energetică Conform declarațiilor liderului de la Kiev, printre obiectivele lovite se numără: o uzină din regiunea Kirov, situată la aproximativ 1.200 de kilometri de frontiera Ucrainei, despre care Zelenski afirmă că furnizează componente pentru armamentul rusesc; o rafinărie de petrol din Tiumen; un centru logistic în Ekaterinburg; un depozit de combustibil din regiunea Rostov-pe-Don. Marea Caspică: lovituri asupra transporturilor militare Zelenski a mai afirmat că, în Marea Caspică, au fost lovite nave folosite pentru transportul de încărcături militare „în relația cu Iranul”, precum și o navă de război rusă. Detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau confirmări independente nu sunt prezentate în informațiile citate. Context: atac aerian rusesc cu drone și rachete Replica ucraineană vine după un nou atac aerian rusesc de amploare, lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă, în care au fost folosite 157 de drone și două rachete ghidate, potrivit aceleiași surse. [...]
Acuzațiile Iran–Ucraina mută presiunea pe coridorul logistic Rusia–Iran din Marea Caspică , după ce Teheranul susține că o navă comercială iraniană a fost atacată și un marinar a murit, într-un episod care ar indica extinderea operațiunilor ucrainene către rute de transport folosite pentru încărcături militare, potrivit Mediafax . Ministerul iranian de Externe a condamnat atacul, pe care l-a descris drept un „act de agresiune”, afirmând că Iranul își va apăra interesele și securitatea națională. Teheranul acuză Ucraina că încearcă să extindă războiul cu Rusia în regiunea Mării Caspice. Conform relatării, explozia ar fi provocat moartea unui membru al echipajului și rănirea altuia. Ce spune Kievul: lovituri asupra navelor și infrastructurii legate de transporturi militare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat „rezultate foarte bune” în urma unor atacuri cu rază lungă de acțiune în Marea Caspică, indicând că țintele au inclus nave folosite pentru transportarea unor încărcături militare în care era implicat Iranul, precum și o navă de război rusească. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a susținut că dronele sale au lovit: cargourile Port Olya 2 și Begey ; o vedetă purtătoare de rachete din proiectul rusesc 12418 „Molniya”; platforma petrolieră Filanovsky din Marea Caspică. Potrivit părții ucrainene, atât Port Olya 2, cât și Begey navighează sub pavilion rusesc. Unde apare ruptura de versiuni și ce nu poate fi verificat Nu este clar dacă una dintre navele menționate de Ucraina este aceeași cu „nava comercială iraniană” invocată de Teheran sau dacă Iranul se referă la o altă ambarcațiune. Informațiile privind loviturile, pagubele și victimele „nu au putut fi verificate în mod independent”, notează publicația. Context: Marea Caspică, parte a lanțului logistic Rusia–Iran Baza de date a serviciilor militare ucrainene arată că Port Olya 2 ar fi deținută de compania rusă MG-Flot , aflată sub sancțiuni, și ar fi fost implicată în transporturi de mărfuri militare din Iran către Rusia, inclusiv pe rute între porturi rusești și porturi iraniene precum Bandar Anzali, Amirabad și Bandar Nowshahr . În cazul cargoului Begey , serviciile ucrainene susțin că ar fi transportat muniție, proiectile de artilerie, veste antiglonț și căști din Iran către Rusia și că, în timpul unor călătorii, echipajul ar fi oprit sistemul automat de identificare AIS (sistem de urmărire a navelor) pentru a ascunde traseul. Kievul consideră infrastructura maritimă din Marea Caspică o componentă importantă a lanțului logistic prin care Rusia primește echipamente și componente militare iraniene. Atacul descris de Mediafax este prezentat ca o nouă extindere a campaniei ucrainene împotriva infrastructurii militare și logistice rusești la mare distanță de linia frontului. Separat, Rusia a anunțat că a interceptat 328 de drone ucrainene în noaptea de 24 spre 25 iulie, fără să precizeze câte au ajuns la ținte. [...]
Președintele Kazahstanului i-a cerut direct lui Putin să oprească războiul din Ucraina , într-un gest care tensionează echilibrul diplomatic al unui aliat apropiat al Rusiei, potrivit Focus . Kassym-Șomart Tokaiev a făcut apelul sâmbătă, la un summit ruso-kazah desfășurat în orașul siberian Omsk. Kazahstanul nu a semnalat până acum sprijin pentru ofensiva rusă, deși rămâne un partener apropiat al Moscovei. În acest context, intervenția lui Tokaiev – formulată chiar lângă Vladimir Putin – capătă greutate politică, pentru că arată o distanțare publică față de linia Kremlinului, fără a rupe explicit relația. Ce i-a propus Tokaiev lui Putin: „înghețarea” conflictului și revenirea la „ formula de la Istanbul ” Conform imaginilor surprinse de Associated Press, Tokaiev a pus sub semnul întrebării atacul și i-a sugerat lui Putin să „înghețe” conflictul. Liderul kazah a invocat și „formula de la Istanbul”, despre care a spus că a produs „rezultate semnificative”, și a vorbit despre reluarea demersurilor pentru pace „sub garanțiile marilor puteri, inclusiv Rusia”. Mesajul către Occident și poziționarea față de Ucraina Tokaiev a afirmat că a primit „multe semnale”, inclusiv din Europa și SUA. Totodată, a spus că nu este vorba despre un război civil și a insistat că țara sa i-a tratat „întotdeauna cu respect” pe ucraineni, cultura și limba ucraineană. În același timp, președintele kazah a admis o limitare importantă în evaluarea situației, afirmând că „natura conflictului” nu este pe deplin clară pentru mulți, „inclusiv” pentru ei. Reacția lui Putin, potrivit relatării Focus notează că Putin a ascultat declarațiile cu capul plecat, iar ulterior ar fi răspuns că îl va informa pe Tokaiev despre „situația și evoluțiile de pe frontul ucrainean”. Nu sunt menționate alte angajamente sau pași concreți rezultați din discuție. [...]
Atacul cu drone asupra unor depozite din Sankt Petersburg riscă să lovească direct lanțul de aprovizionare al comerțului online din Rusia , după ce Wildberries a anunțat suspendarea temporară a activității în două depozite din oraș, potrivit Economedia . Vineri, un atac cu drone ucrainene a lovit un depozit din Sankt Petersburg și a provocat un incendiu „de proporții”, conform autorităților locale și relatărilor din presa rusă, informații preluate de Agerpres. Guvernatorul Aleksandr Beglov a transmis pe rețelele sociale că orașul a fost atacat de „vehicule aeriene fără pilot cu utilizare militară” și a susținut că lovitura a vizat obiective de infrastructură civilă. El a mai spus că au fost mobilizate echipe pentru gestionarea consecințelor, fără alte detalii. Imagini distribuite pe rețelele sociale și informații din presa locală indică faptul că ar fi fost vizate depozite ale Wildberries, una dintre cele mai populare companii de comerț online din Rusia. Într-un comunicat publicat pe rețelele sociale, compania a precizat că două depozite din Sankt Petersburg și-au suspendat temporar activitatea, fără să explice motivul. Context: Wildberries, țintă repetată și acuzații privind componente sancționate În material se menționează că Wildberries ar mai fi fost ținta a două atacuri în ultimele zile, iar unul dintre acestea, în apropiere de Moscova, s-a soldat cu moartea a opt angajați din tura de noapte și cu incendii care au distrus aproape în totalitate instalațiile. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că Wildberries ar depozita și expedia componente aflate sub sancțiuni, destinate producției de echipamente militare. De ce contează: loviturile la distanță și efectele asupra infrastructurii economice Atacul se înscrie în intensificarea loviturilor ucrainene asupra unor orașe ruse aflate la mare distanță de frontieră, pe care Kievul le prezintă drept represalii pentru bombardamentele aproape zilnice ale Rusiei în războiul început în februarie 2022. În paralel, campania de lovituri cu rază lungă a vizat în principal infrastructura petrolieră a Rusiei și, potrivit articolului, a contribuit la apariția unei crize de carburanți. O centralizare AFP, bazată pe declarațiile autorităților locale și informațiile din presa rusă, arată că din luna iunie aproximativ 90% dintre regiunile Rusiei s-au confruntat cu raționalizarea sau deficitul de carburanți. [...]
Letonia introduce o interdicție națională asupra importurilor unor bunuri de consum din Rusia și Belarus , o măsură care merge dincolo de sancțiunile Uniunii Europene și care va afecta inclusiv produse culturale precum cărți, ziare și jocuri video, potrivit Mediafax . Decizia are un pronunțat impact de reglementare: restricțiile se aplică și mărfurilor aduse prin țări terțe, dacă originea este Rusia sau Belarus. Parlamentul Letoniei a aprobat modificări legislative care restricționează importul unei game largi de bunuri, potrivit Euronews, citat de Mediafax. Importurile vizate nu erau acoperite până acum de sancțiunile UE, iar autoritățile de la Riga spun că obiectivul este reducerea legăturilor economice cu Moscova și limitarea răspândirii propagandei Kremlinului. Ce produse intră sub interdicție Interdicția vizează bunuri despre care parlamentarii susțin că pot fi folosite pentru propagandă și dezinformare, dar lista include și articole de consum uzuale: cărți și ziare; jocuri video; articole sportive; jucării; îmbrăcăminte, încălțăminte; echipamente sportive. În textul legii este invocată securitatea societății letone și sprijinul pentru Ucraina: „Pentru a asigura securitatea societății letone… și pentru a oferi sprijin general societății ucrainene, importul anumitor bunuri industriale în Republica Letonia din Federația Rusă și Republica Belarus este interzis”. Dimensiunea economică: sume mici, semnal politic puternic Importurile bunurilor nou vizate din Rusia și Belarus au totalizat 12,5 milioane euro (aprox. 63,5 milioane lei) în 2025. Potrivit sursei, acestea reprezintă 6,5% din importurile rămase ale Letoniei din cele două țări, dar doar 0,05% din importurile totale ale Letoniei. Ministrul Economiei, Viktors Valainis , a declarat la finalul lunii mai că Letonia „a redus deja semnificativ legăturile economice cu Rusia” și că obiectivul ar trebui să fie „o politică completă de refuz” față de bunurile „statului agresor”. Când intră în vigoare și cât durează Lista finală a produselor va fi adoptată de Cabinetul de Miniștri. Legea urmează să intre în vigoare a doua zi după promulgare, iar restricțiile sunt prevăzute să rămână în vigoare până la 1 iulie 2027. Ministrul de externe Baiba Braže a susținut, potrivit aceleiași surse, că Letonia ar trebui să încheie legăturile economice rămase cu Rusia până la finalul lui 2026 și a cerut altor state UE să adopte măsuri similare. [...]
