Știri
Știri din categoria Externe
Zelenski spune că nu va ceda Donbasul, chiar dacă acceptă „înghețarea” frontului ca pas tactic potrivit HotNews, care relatează declarațiile liderului ucrainean despre un mesaj transmis către Kremlin prin miliardarul rus Roman Abramovici.
Zelenski a afirmat duminică, într-un interviu pentru Sky News, că Abramovici s-a întâlnit cu el la Kiev și s-a oferit să ducă un mesaj direct către președintele rus Vladimir Putin, cu condiția ca demersul să rămână „în secret”, fără declarații publice. Este prima recunoaștere a lui Zelenski că Abramovici a călătorit la Kiev și că a fost implicat, într-o anumită măsură, în negocieri, notează Reuters.
Mesajul central transmis, potrivit lui Zelenski, a vizat Donbasul: Ucraina nu va părăsi teritoriul său și nu va renunța la regiune pentru a obține o încetare a luptelor.
„I-am spus despre Donbas și acesta a fost mesajul cheie. I-am spus că nu vom pleca de pe teritoriul nostru.”
În același context, Zelenski a spus că ar accepta oprirea luptelor pe liniile frontului existente ca fiind cea mai rapidă cale de a continua discuțiile, însă a insistat că acest lucru nu înseamnă renunțarea la teritoriu. Liderul ucrainean a prezentat „înghețarea” ca un pas de tranziție către un cadru diplomatic, nu ca o soluție finală.
„Nu este vorba doar de a îngheța (luptele), ci cea mai rapidă cale este să le înghețăm și să le transferăm într-un cadru diplomatic.”
Abramovici, fost proprietar al clubului Chelsea, se află pe lista de sancțiuni a Regatului Unit și a Uniunii Europene, după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, fiind acuzat de „legături clare” cu regimul lui Putin. Potrivit materialului, el a avut un rol în negocierile eșuate din primele săptămâni ale invaziei și într-un acord privind transporturile de cereale din Marea Neagră, dar ulterior a fost mai puțin vizibil.
Putin a condiționat oprirea luptelor de abandonarea de către Kiev a Donbasului (Donețk și Lugansk). Zelenski a reiterat că nu va accepta această condiție și a exclus din nou o întâlnire cu Putin în Rusia sau Belarus.
Recomandate
Schimbarea rutei de deplasare a lui Volodimir Zelenski mută o piesă din logistica regională a vizitelor externe , după ce președintele Ucrainei a folosit pentru prima dată aeroportul din Chișinău ca punct de plecare, în locul hubului polonez Rzeszów-Jasionka , potrivit Adevărul . Informația se bazează pe datele platformei de monitorizare a zborurilor FlightAware și a fost relatată de European Pravda. Conform datelor disponibile, aeronava folosită de liderul ucrainean a decolat în dimineața de 7 iunie de la Rzeszów, a aterizat la Chișinău pentru o scurtă escală, apoi a continuat către Londra. De ce contează: Rzeszów era principalul punct de sprijin pentru deplasările Kievului Mutarea atrage atenția deoarece aeroportul Rzeszów-Jasionka a funcționat, de la începutul invaziei ruse la scară largă, ca principal centru logistic și de transport pentru vizitele externe ale lui Zelenski și ale delegațiilor oficiale ucrainene. În ultimii ani, majoritatea turneelor internaționale ale președintelui ucrainean au început și s-au încheiat în Polonia, prin acest aeroport aflat lângă granița cu Ucraina. Până acum, autoritățile de la Kiev nu au oferit explicații oficiale pentru utilizarea aeroportului din Chișinău în locul celui din Rzeszów. Context politic: tensiuni Ucraina–Polonia, fără o legătură confirmată Schimbarea vine într-un moment de tensiuni sporite între Ucraina și Polonia. Relațiile au fost afectate recent de decizia lui Zelenski de a acorda unei unități a Forțelor pentru Operațiuni Speciale denumirea „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurecțională Ucraineană, subiect sensibil în memoria istorică poloneză. În acest context, noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, a spus că va cere retragerea Ordinului Vulturul Alb , cea mai înaltă distincție a statului polonez, acordată anterior lui Zelenski. La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a avertizat că deteriorarea relațiilor dintre Kiev și Varșovia nu servește intereselor niciuneia dintre părți. Deocamdată, nu există indicii oficiale că schimbarea aeroportului are legătură directă cu aceste divergențe, însă momentul în care a avut loc alimentează speculațiile privind o posibilă conexiune. [...]
Marea Britanie, Franța și Germania împing negocierile Ucraina–Rusia într-un format cu SUA și Europa la masă , într-o mișcare care ar putea influența direct arhitectura de securitate a regiunii și, implicit, riscurile geopolitice care apasă asupra economiilor europene, potrivit Mediafax . Poziția comună a fost exprimată duminică, la Londra, după o reuniune la reședința premierului britanic Keir Starmer , la care au participat președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Mediafax notează că informațiile sunt transmise de Euronews . În declarația comună de la finalul întâlnirii, cei patru lideri au spus că susțin „un dialog direct între Ucraina și Rusia, cu participarea activă a Statelor Unite și a Europei”, pe care îl consideră cea mai realistă cale către o încetare a focului și către negocieri mai ample privind viitorul conflictului. De ce contează: formatul negocierilor și rolul SUA Mesajul central al liderilor europeni este că o relansare a discuțiilor de pace ar trebui să includă explicit SUA și Europa, nu doar un canal bilateral Kiev–Moscova. În același timp, documentul semnat la Londra indică drept punct de plecare al negocierilor actuala linie a frontului și reiterează principiul că granițele internaționale nu pot fi modificate prin forță. Context: Zelenski a propus o întâlnire directă cu Putin, Kremlinul a respins Demersul vine după ce Zelenski i-a adresat lui Vladimir Putin o invitație publică pentru o întâlnire față în față, într-o scrisoare deschisă publicată săptămâna trecută. Kremlinul a respins ideea, iar Putin a spus că nu vede utilitatea unei astfel de întâlniri înainte ca părțile să ajungă la un acord preliminar privind condițiile unui eventual tratat de pace. În paralel: discuții despre sprijin militar și apărare antiaeriană Pe lângă inițiativa diplomatică, liderii europeni au discutat sprijinul militar pentru Ucraina și au condamnat atacurile rusești cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene, inclusiv utilizarea repetată a rachetelor balistice Oreshnik, despre care Kievul afirmă că au provocat victime civile și distrugeri importante. Participanții au convenit asupra necesității: accelerării producției de interceptori pentru apărarea antiaeriană; dezvoltării unor capabilități comune de apărare împotriva rachetelor balistice. În acest context, Ucraina solicită de luni de zile muniții suplimentare și sisteme moderne de apărare aeriană, pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii și centrelor urbane. Ce urmează Întâlnirea de la Londra sugerează că principalele puteri europene încearcă să mențină deschisă calea negocierilor, în timp ce continuă sprijinul militar pentru Kiev. Sursa nu oferă un calendar pentru eventuale discuții directe Ucraina–Rusia și nici detalii despre un format concret de negociere acceptat de Moscova. [...]
Liderii europeni au condiționat pacea de menținerea activelor rusești blocate , o poziție care prelungește presiunea financiară asupra Moscovei și leagă explicit ridicarea sancțiunilor de despăgubirea Ucrainei, potrivit Libertatea . Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz s-au întâlnit la Londra cu Volodimir Zelenski pentru a discuta „o pace justă și durabilă” în războiul declanșat de Rusia. În declarația comună de după reuniune, cei patru au reafirmat sprijinul pentru Kiev și au susținut inițiativa lui Zelenski privind lansarea unui dialog direct între Ucraina și Rusia, cu implicarea partenerilor occidentali, menționând că „linia de contact actuală” ar trebui să fie punctul de plecare al negocierilor și că „frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță”. Condiția cu impact financiar: activele rusești rămân blocate Una dintre cele cinci condiții prezentate la Londra vizează direct arhitectura de sancțiuni și activele rusești înghețate în Occident. Liderii au stabilit că acestea „vor rămâne blocate” până când Rusia își încetează „războiul de agresiune” și „va despăgubi Ucraina pentru daunele cauzate de război”. Prin această formulare, presiunea economică este legată de două praguri: oprirea războiului și asumarea unor compensații, ceea ce ridică miza negocierilor și complică perspectiva unei relaxări rapide a regimului de sancțiuni. Cele cinci principii pentru un acord de pace În declarația comună, Macron, Starmer, Merz și Zelenski au enumerat cinci principii care ar trebui să stea la baza oricărui acord de pace între Ucraina și Rusia: Armistițiu imediat și complet , cu solicitarea ca președintele Vladimir Putin să accepte încetarea luptelor. Linia actuală a frontului ca punct de plecare pentru negocieri; frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță, iar Ucraina își păstrează dreptul de a-și alege aranjamentele de securitate și alianțele. Garanții de securitate pentru Ucraina , descrise ca „solide și obligatorii din punct de vedere juridic” după intrarea în vigoare a încetării focului, pe baza angajamentelor de la Berlin (decembrie 2025) și Paris (ianuarie 2026), inclusiv desfășurarea „Forței multinaționale – Ucraina”. Menținerea activelor rusești blocate până la încetarea războiului și despăgubirea Ucrainei. Protejarea intereselor de securitate ale Europei ; elementele negocierilor legate de UE și NATO ar necesita consimțământul UE și al statelor membre, respectiv al aliaților NATO. Context: condamnarea atacurilor și pregătirea următoarelor reuniuni Liderii au condamnat atacurile rusești cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene și au menționat incursiuni ale dronelor rusești pe teritoriul NATO. Totodată, au discutat coordonarea sprijinului pentru Ucraina înaintea unor reuniuni internaționale viitoare, inclusiv summitul G7 de la Evian, reuniunea Coaliției Voinței și summitul NATO . În declarație este invocată și necesitatea creșterii presiunii asupra „economiei de război” a Rusiei, alături de consolidarea sprijinului militar pentru Kiev, inclusiv prin intensificarea producției de interceptori și dezvoltarea comună a unor capabilități de rachete antibalistice și de lovitură la adâncime, precum și prin cooperare industrială pe termen lung cu Ucraina. [...]
Acuzația IRGC că Israelul a lovit „de pe teritoriul nostru” ridică miza unei escaladări regionale și amplifică riscul de extindere a conflictului dincolo de schimbul direct de rachete, potrivit Mediafax . Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) susține că Israelul a atacat ținte folosind „rachete balistice lansate din aer”. Declarația IRGC a fost transmisă de agenția iraniană IRNA și preluată de Al Jazeera. În paralel, pe rețelele sociale apar tot mai multe relatări ale iranienilor care spun că au auzit explozii în Teheran și în alte orașe. Un utilizator din Teheran, Mohamed Vall, a scris pe X că a auzit explozii în capitală și că presa locală ar fi raportat explozii și în Isfahan și Tabriz. Contextul imediat: ripostă și amenințări de continuare a loviturilor Informațiile prezentate indică faptul că Israelul și-ar fi început răspunsul la atacurile iraniene din timpul nopții. În același timp, iranienii avertizaseră că, dacă Israelul va răspunde, vor continua loviturile împotriva Israelului. Potrivit relatării, Iranul lansase zece rachete balistice asupra nordului Israelului, iar evoluția următoare rămâne incertă: nu este clar dacă un nou val ar include mai multe rachete sau armament mai puternic. De ce contează: riscul de extindere a conflictului și rolul Libanului Materialul plasează Libanul în centrul tensiunilor. Iranul ar fi prezentat atacurile din timpul nopții drept răspuns la ceea ce a numit continuarea agresiunii israeliene asupra Libanului, în special asupra suburbiei sudice Dahiyeh din Beirut. În același timp, sunt menționate informații potrivit cărora SUA ar fi făcut presiuni pentru reținere, iar Donald Trump ar fi încercat, într-o convorbire telefonică cu Benjamin Netanyahu , să împiedice Israelul să răspundă. Concluzia relatării este că acest lucru nu s-a întâmplat, iar escaladarea ar putea continua în următoarele ore, fără ca direcția exactă să fie, deocamdată, previzibilă. [...]
Descoperirea unei rețele de tuneluri sub fortăreața Beaufort ridică miza operațională a ofensivei Israelului în sudul Libanului , după ce armata israeliană a prezentat complexul subteran drept un „centru principal” al Hezbollah în zonă, potrivit Agerpres . Armata israeliană susține că tunelurile, aflate sub fortăreața Beaufort – cucerită la sfârșitul lunii mai – au fost construite „în mijlocul unei zone civile” și ar fi permis ascunderea simultană a „mai multor sute” de combatanți. Conform comunicatului citat, rețeaua includea zone de stocare a armelor și spații de locuit, precum bucătării și cabine de duș, iar imaginile difuzate arată un tunel îngust, paturi și rezerve de hrană. Un element relevant pentru dimensiunea infrastructurii este că armata israeliană nu a indicat lungimea totală a rețelei, menționând doar că unul dintre tuneluri avea un kilometru. De ce contează: infrastructura subterană schimbă costurile și ritmul operațiunilor Din perspectivă operațională, existența unui astfel de complex subteran sugerează o capacitate de susținere logistică și de protecție a forțelor Hezbollah în proximitatea frontierei. Rețeaua este situată la circa șase kilometri de orașul israelian Metula, ceea ce, în interpretarea armatei israeliene, indică o amenințare apropiată de teritoriul Israelului. Fortăreața Beaufort este descrisă drept o poziție strategică, construită de cruciați în secolul al XII-lea, care domină sudul Libanului și o parte din nordul Israelului. În trecut, a servit drept bază pentru forțele israeliene în timpul ocupației sudului Libanului, încheiate în 2000. Context: armistițiu anunțat, dar violențele continuă Potrivit informațiilor din aceeași relatare, războiul a reînceput în Liban pe 2 martie, când Hezbollah a lansat tiruri asupra teritoriului israelian, în contextul unei ofensive americano-israeliene care vizează Iranul. Săptămâna trecută a fost anunțat un nou acord de încetare a focului, după patru sesiuni de negocieri între Liban și Israel la Washington, în condițiile în care armistițiul precedent, anunțat pe 17 aprilie, „nu a fost niciodată respectat”. Acordul, respins de Hezbollah, condiționează încetarea focului de „oprirea completă” a tirurilor grupării șiite, dar permite în acest stadiu continuarea tirurilor și operațiunilor armatei israeliene în sudul Libanului. În pofida acordului, ciclul violențelor continuă: Israelul a efectuat duminică lovituri asupra periferiei sudice a Beirutului, bastion al Hezbollah, afirmând că a ripostat la tiruri care au vizat teritoriul său. [...]
Un radar a adus unei comune italiene peste 2 milioane de euro în patru ani , un nivel de încasări care reaprinde discuția despre folosirea aparatelor de măsurare a vitezei ca instrument de siguranță rutieră sau, mai degrabă, ca mecanism de alimentare a bugetelor locale, potrivit Antena 3 . Colle Santa Lucia , un sat din Dolomiții italieni (zona Belluno, regiunea Veneto), cu aproximativ 300 de locuitori, a încasat peste 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei) între 2021 și 2025 cu ajutorul unui singur radar. Raportat la populație, suma echivalează cu 5.989 de euro (aprox. 29.900 lei) pentru fiecare locuitor. De ce contează: amenzile din radare rămân o linie majoră de venit pentru localități mici Cazul este prezentat ca exemplu al felului în care comunități mici pot obține venituri foarte mari din sancțiuni rutiere, în timp ce, la nivelul marilor orașe, tendința poate fi diferită. Datele transmise de municipalități către Ministerul de Interne și analizate de organizația pentru protecția consumatorilor Codacons indică faptul că veniturile din radare au scăzut în cele mai mari 20 de orașe ale Italiei, dar localitățile mici continuă să încaseze sume importante, inclusiv de ordinul milioanelor de euro. În acest context, mai mulți șoferi acuză autoritățile locale că folosesc radarele mai ales ca sursă de venit, nu doar pentru siguranța rutieră, notează Antena 3, care citează publicația germană hna.de. Efecte neuniforme după schimbarea regulilor: scăderi puternice în unele orașe, creșteri în altele Subiectul a ajuns și pe agenda politică: ministrul italian al Transporturilor, Matteo Salvini, a criticat folosirea „excesivă” a radarelor, iar noile reguli introduse după intervențiile sale au produs efecte diferite în funcție de zonă. Exemplele din datele Codacons menționate în material: la Bolzano, veniturile din amenzi au scăzut în 2025 cu 84,2%; la Trieste, încasările s-au redus cu 94,4%; la Ancona, veniturile au crescut cu 116%, până la 1,8 milioane de euro (aprox. 9 milioane lei); la Genova, creșterea a fost de 54%; la Cagliari, creșterea a fost de 42%. Per total, veniturile din radare ale celor mai mari 20 de orașe italiene au scăzut în 2025 cu 8,9%, dar au rămas la 56,5 milioane de euro (aprox. 282,5 milioane lei). Alte exemple: localități care depășesc orașe mari la încasări Colle Santa Lucia nu este un caz izolat. În Galatina (aprox. 26.000 de locuitori, regiunea Lecce), autoritățile au încasat 5,3 milioane de euro (aprox. 26,5 milioane lei) doar în 2025, folosind mai multe radare, o sumă care, potrivit materialului, depășește încasările unor orașe mari din același tip de amenzi. Separat, cinci comune de pe șoseaua de stat Telesina (care leagă Campania și Molise) au încasat împreună 2,8 milioane de euro (aprox. 14 milioane lei) din amenzi aplicate cu ajutorul radarelor. Concluzia Codacons, citată de Antena 3, este că noile reguli introduse de guvernul condus de Giorgia Meloni nu au oprit „furtuna amenzilor” pentru șoferi, iar în multe localități mici radarele continuă să fie o sursă importantă de bani pentru administrațiile locale. [...]
