Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu drone asupra Kievului a declanșat intervenții de urgență și a menținut apărarea aeriană în alertă, într-un episod care prelungește presiunea operațională asupra infrastructurii urbane și a serviciilor publice din capitala Ucrainei, potrivit Mediafax.
Forțele Aeriene ucrainene au început să avertizeze că roiuri de drone rusești se îndreptau spre Kiev cu puțin înainte de ora 22:00, ora locală, sâmbătă seară. La circa o oră după, jurnaliștii de la Kyiv Independent aflați la fața locului au raportat că sistemele de apărare aeriană erau active deasupra orașului.
Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a semnalat explozii și i-a îndemnat pe locuitori să se adăpostească. Atacurile erau în curs de desfășurare la momentul publicării, iar informațiile despre victime și pagube nu fuseseră încă raportate.
Grupuri de monitorizare au indicat că până la 30 de drone zburau spre Kiev, însă aceste raportări nu au putut fi verificate la momentul publicării.
Serviciul de Urgență al Statului a raportat că pompierii au stins incendii în trei case și într-o clădire rezidențială cu două etaje, flăcările extinzându-se la două clădiri adiacente. Nu au fost raportate victime în urma acestor incendii.
Atacul asupra Kievului a venit la o zi după un atac masiv cu drone desfășurat în timpul zilei pe teritoriul Ucrainei, vineri, când au fost rănite cel puțin 12 persoane în Ternopil, în vestul țării, oraș aflat la aproximativ 130 de kilometri de granița cu Polonia. Autoritățile au spus că zeci de drone de tip Shahed au provocat pagube întreprinderilor locale și infrastructurii.
În același context, sursa notează că Rusia a intensificat atacurile aeriene în masă împotriva orașelor ucrainene în 2026, ceea ce a dus la creșterea numărului de victime civile. Ministrul de externe Andrii Sibiha a declarat pe 18 aprilie că Rusia intenționează să efectueze șapte atacuri cu drone și rachete la scară largă împotriva Ucrainei pe lună.
Recomandate
Atacurile rusești cu drone asupra Ucrainei au atins în aprilie un nivel record și se mută tot mai mult în timpul zilei, ceea ce crește riscul de blocaj economic în orele de lucru , potrivit Digi24 , care citează o analiză AFP bazată pe datele forțelor aeriene ucrainene. În aprilie, Moscova a lansat 6.583 de drone cu rază lungă de acțiune, cu 2% mai mult decât în martie, pe fondul multiplicării atacurilor desfășurate ziua. În paralel, numărul rachetelor lansate a ajuns la 141, tot cu 2% peste luna precedentă, însă sub vârful de 288 consemnat în februarie. Conform datelor Forțelor Aeriene Ucrainene, 88% dintre drone și rachete au fost interceptate în cursul lunii. Impact operațional: lovituri în programul de lucru, activitate „paralizată” Schimbarea de tactică are o componentă directă de perturbare a activității curente, nu doar una militară. Pavlo Palissa , șef adjunct al administrației prezidențiale ucrainene, a spus că atacurile din timpul zilei urmăresc să „terorizeze civilii”, după loviturile asupra infrastructurii energetice din iarnă, care au lăsat sute de mii de gospodării fără apă, electricitate și încălzire. Tot el a indicat explicit efectul economic al raidurilor în timpul zilei: „Există şi un aspect economic. Atacurile masive în plină zi de lucru paralizează în mare măsură activitatea.” De ce contează: risc mai mare pentru civili și infrastructură Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a evaluat în aprilie că tactica de a combina un atac nocturn de amploare cu unul similar în timpul zilei „va duce probabil la o creștere a numărului de victime civile”. În aceeași analiză, ISW sugerează că Rusia ar putea urmări să lovească mai intens civilii și infrastructurile civile, inclusiv în zone publice și deschise, pe măsură ce temperaturile cresc și numărul persoanelor rămase fără adăpost se menține ridicat. Rusia afirmă în mod constant că vizează doar ținte legate de armata ucraineană. Context: negocieri în impas Materialul notează că negocierile dintre Kiev și Moscova, mediate de Statele Unite, sunt în impas, după ce Washingtonul s-a implicat în războiul din Orientul Mijlociu declanșat de atacurile israeliano-americane împotriva Iranului din 28 februarie. Pe partea ucraineană, Kievul susține că și-a extins semnificativ capabilitățile cu drone de la începutul războiului și invocă eficiența dronelor sale de interceptare. [...]
Atacurile repetate asupra portului Odesa cresc riscul de blocaje logistice în Marea Neagră , într-un moment în care infrastructura portuară rămâne esențială pentru fluxurile comerciale ale Ucrainei, potrivit G4Media . Rusia a lovit duminică dimineață devreme infrastructura civilă și portuară din regiunea Odesa, iar bilanțul raportat este de doi morți și cinci răniți. Dronele ruse au lovit trei clădiri rezidențiale din Odesa și au avariat alte două, conform unui mesaj publicat pe Telegram de șeful Administrației Militare Regionale Odesa, Oleg Kiper. Serviciul de Urgență de Stat (DSNS) a transmis că, în zona rezidențială, o persoană a murit și alte trei au fost rănite. În paralel, infrastructura portuară a fost vizată, iar atacul a provocat un incendiu, stins ulterior de echipele de intervenție. DSNS a mai raportat un deces în zona portuară și doi răniți. Relevanța operațională: presiune pe infrastructura portuară Lovirea repetată a infrastructurii portuare din Odesa menține un risc operațional ridicat pentru activitățile logistice și pentru funcționarea portului, inclusiv prin avarii și întreruperi cauzate de incendii și intervenții de urgență. În același timp, potrivit lui Kiper, forțele de ordine „documentează noi crime de război” comise împotriva populației civile din regiune. Context: atacuri și contraatacuri asupra infrastructurii petroliere și portuare Într-un alt anunț, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele ucrainene au atacat două petroliere din „flota fantomă” rusă la intrarea în portul rusesc Novorossiisk, la Marea Neagră, relatează Reuters. „Aceste petroliere au fost folosite în mod activ pentru transportul de petrol, dar gata, s-a terminat.” Tot duminică, drone ucrainene au atacat portul rusesc Primorsk de la Marea Baltică, provocând un incendiu, potrivit guvernatorului local Aleksandr Drozdenko. Acesta a mai spus că peste 60 de drone au fost doborâte în noaptea de sâmbătă spre duminică deasupra regiunii Leningrad și că nu a existat deversare de petrol, iar incendiul a fost stins. [...]
Peru tratează ca dosar de trafic de persoane acuzațiile că peruvieni ar fi fost recrutați fraudulos și trimiși să lupte în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, într-o mișcare care poate duce la măsuri mai dure de prevenție și la acțiuni de repatriere, potrivit Mediafax . Parchetul specializat în infracțiuni de trafic de persoane din Peru a anunțat deschiderea unei anchete după ce a primit plângeri conform cărora cetățeni peruvieni ar fi fost recrutați „în mod fraudulos” pentru a ajunge pe front, a transmis guvernul. Ce investighează autoritățile și cum ar fi funcționat recrutarea Rudele unor persoane despre care se presupune că au fost victime ale traficului au declarat că acestea ar fi primit oferte de muncă înșelătoare pentru posturi precum agenți de pază sau alte funcții în Rusia, cu promisiuni de recompense financiare, potrivit The Kyiv Independent . Odată ajunși în Rusia, recruții ar fi fost forțați să participe la operațiuni de luptă în cadrul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei. Autoritățile din Lima au precizat că ancheta preliminară vizează „presupusa infracțiune împotriva demnității umane”, sub forma traficului de persoane și a traficului de persoane agravat. Coordonare interinstituțională și avertisment public Procurorul principal Rocio Gala Galvez urmează să conducă și un grup de lucru format din înalți funcționari guvernamentali și reprezentanți ai forțelor de ordine, pentru coordonarea acțiunilor care să reducă riscurile ce îi afectează pe peruvieni aflați în Rusia. Parchetul a îndemnat populația să rămână vigilentă în fața ofertelor de muncă ce pot ascunde exploatare și a anunțat că își continuă eforturile pentru repatrierea eventualelor victime. Context: recrutarea de străini pentru armata rusă În context mai larg, Rusia recrutează luptători străini din țări în curs de dezvoltare încă de la începutul invaziei pe scară largă din 2022, atrăgând recruți cu promisiuni de salarii mari, beneficii și cetățenie rusă, mai notează materialul. Au fost documentate și rapoarte privind constrângerea și presiuni în procesul de recrutare. Agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) a raportat pe 28 aprilie că Moscova s-ar pregăti să recruteze cel puțin 18.500 de străini în Forțele Armate ale Rusiei în 2026. Potrivit Centrului de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război, Ucraina a identificat 27.407 cetățeni străini care luptă pentru Rusia la 30 martie, față de peste 18.000 în noiembrie, recrutați din cel puțin 135 de țări; nord-coreenii ar reprezenta cel mai mare contingent, conform aceleiași surse. [...]
Taiwan a folosit o vizită „surpriză” în Eswatini pentru a ocoli presiunile Chinei asupra deplasărilor externe ale președintelui Lai Ching-te , într-un nou episod care arată cât de ușor pot fi blocate, pe cale diplomatică, rutele și permisiunile de survol pentru liderii de la Taipei, potrivit Reuters . Lai i-a spus regelui Mswati III că Taiwanul „are dreptul să se implice în lume” și că „nicio țară” nu ar trebui să încerce să împiedice insula „să contribuie la lume”, conform declarațiilor furnizate de biroul prezidențial. Vizita în Eswatini – una dintre puținele țări care mai au relații diplomatice formale cu Taipei – nu a fost anunțată în prealabil de niciuna dintre părți. „Sosește, apoi anunță”: soluție operațională la riscul de interferență Președintele Taiwanului a ajuns sâmbătă în Eswatini (fostul Swaziland), într-o deplasare descrisă drept „surpriză”, folosind o aeronavă a guvernului din Eswatini. Un oficial taiwanez din domeniul securității, citat de Reuters sub protecția anonimatului, a explicat că modelul „arrive then announce” („sosește, apoi anunță”) este folosit în diplomația la nivel înalt pentru a reduce „riscurile incerte” de interferență din partea „forțelor externe”. Contextul imediat este un incident din luna precedentă, când Taiwanul a acuzat China că a forțat trei țări din Oceanul Indian să retragă permisiunea de survol pentru aeronava lui Lai, ceea ce ar fi dus la anularea planurilor de călătorie către Eswatini. Escaladare de limbaj între Beijing și Taipei Beijingul consideră Taiwanul parte a teritoriului său și respinge relațiile „stat-la-stat” ale insulei, poziție contestată ferm de guvernul taiwanez. Într-o reacție de sâmbătă seara, Biroul pentru Afaceri cu Taiwanul din China l-a atacat pe Lai într-un comunicat, folosind un limbaj insultător și numindu-l „șobolan”. De cealaltă parte, Consiliul pentru Afaceri Continentale din Taiwan a transmis că Lai nu are nevoie de permisiunea Beijingului pentru a călători și a calificat declarațiile instituției chineze drept „vorbărie de mahala”. Reacții internaționale după episodul anterior Anularea planurilor de călătorie de luna trecută, pe fondul problemei de survol, a atras critici la adresa Chinei din partea SUA și a stârnit îngrijorări în Uniunea Europeană, precum și în Marea Britanie, Franța și Germania, notează Reuters. Eswatini este una dintre cele 12 țări care mai au relații diplomatice formale cu Taipei, într-un context în care Taiwanul încearcă să-și mențină spațiul de manevră extern, iar China presează statele să limiteze contactele cu insula. [...]
Atacul cu drone a forțat restricții temporare în mai multe aeroporturi rusești , după ce apărarea antiaeriană a raportat interceptări pe scară largă în noaptea de 3 mai, potrivit Meduza . Autoritățile ruse susțin că au fost doborâte 334 de drone ucrainene deasupra a 15 regiuni și a Crimeei anexate. Ministerul Apărării de la Moscova a indicat că dronele au fost „neutralizate” deasupra regiunii Moscova și a regiunii Leningrad, precum și în regiunile Belgorod, Briansk, Voronej, Kaluga, Kursk, Nijni Novgorod, Novgorod, Orel, Pskov, Riazan, Smolensk, Tver și Tula. Restricții în aeroporturi, în timpul nopții În contextul atacului, Rosaviația a introdus temporar restricții de operare în aeroporturile: Șeremetievo și Vnukovo (Moscova), Pulkovo (Sankt Petersburg), Pskov, Kostroma și Penza. Sursa nu detaliază durata restricțiilor sau amploarea întârzierilor, dar măsura indică un impact operațional imediat asupra transportului aerian. Victimă raportată în regiunea Moscovei Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov , a declarat că șase drone au fost doborâte în zona localităților Istra, Odințovo, Cehov, Solnecinogorsk, Volokolamsk și Kolomna. În satul Cernevo din districtul Volokolamsk, un localnic în vârstă de 77 de ani a murit în urma atacului cu drone, conform aceleiași relatări. Ce au mai raportat autoritățile regionale Șeful regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a spus că în cursul nopții au fost doborâte 59 de drone. În regiunea Briansk, guvernatorul Aleksandr Bogomaz a afirmat că au fost interceptate 143 de drone. Potrivit informațiilor citate, autoritățile nu au raportat alte consecințe ale atacurilor în aceste regiuni. [...]
Cu șase luni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului , riscul politic pentru agenda lui Donald Trump crește , pe fondul unei majorități republicane „fragile” în Congres și al unor sondaje care indică niveluri record de nemulțumire față de președinte, potrivit News . Miza este controlul legislativ care poate accelera sau bloca programul Casei Albe în a doua parte a mandatului. În noiembrie, toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților vor fi puse în joc, iar 33 din cele 100 de locuri din Senat vor fi reînnoite. În prezent, republicanii controlează ambele camere cu o majoritate redusă, în timp ce democrații speră să recâștige Camera Reprezentanților și chiar Senatul. Ce înseamnă un Congres pierdut pentru Casa Albă În tabăra republicană, Donald Trump, în vârstă de 79 de ani, urmărește păstrarea majorității pentru a-și promova restul programului legislativ. În scenariul în care democrații ar prelua controlul, articolul notează că aceștia ar putea iniția rapid o procedură de destituire, ar putea bloca numiri, ar lansa anchete și ar îngreuna semnificativ implementarea politicilor administrației. Nemulțumirea economică și costul politic al deciziilor recente Potrivit Juliei Azari, profesoară de științe politice la Universitatea Marquette, impopularitatea președintelui este, de regulă, un indicator relevant pentru rezultatul partidului aflat la putere la alegerile de la jumătatea mandatului. În același timp, mulți americani consideră că Trump nu le-a îmbunătățit situația economică, deși a fost ales parțial pe baza acestei promisiuni. Articolul menționează și alte surse de nemulțumire: războiul declanșat împotriva Iranului, descris ca extrem de nepopular, precum și creșterea prețurilor la benzină pe care ar fi provocat-o. Trump este criticat și pentru o politică „extrem de represivă” față de migranți, în contextul acuzațiilor de autoritarism formulate de democrați după revenirea sa la Casa Albă. „Haos electoral” și bătălia pentru redesenarea circumscripțiilor Un alt front cu potențial impact asupra rezultatului este delimitarea circumscripțiilor electorale (practică numită „ gerrymandering ”, adică redesenarea hărților electorale pentru avantaj politic). În 2025, Trump a cerut mai multor state conduse de republicani să redeseneze circumscripțiile pentru a dilua votul democrat, în speranța câștigării unor locuri suplimentare în Congres, inclusiv în Texas și Carolina de Nord. Democrații au răspuns prin redesenări în state pe care le controlează, precum California și Virginia. În plus, o decizie recentă a Curții Supreme, cu majoritate conservatoare, de a restricționa delimitările care favorizează minoritățile a schimbat și mai mult datele problemei, iar mai mulți guvernatori republicani din sud (Louisiana, Alabama) și-au anunțat intenția de a redesena circumscripțiile pentru a elimina locuri ocupate de democrați. Impactul acestor modificări rămâne de stabilit, însă contribuie la un „haos electoral” care amplifică incertitudinea înaintea scrutinului, potrivit Juliei Azari. [...]
