Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile repetate asupra portului Odesa cresc riscul de blocaje logistice în Marea Neagră, într-un moment în care infrastructura portuară rămâne esențială pentru fluxurile comerciale ale Ucrainei, potrivit G4Media. Rusia a lovit duminică dimineață devreme infrastructura civilă și portuară din regiunea Odesa, iar bilanțul raportat este de doi morți și cinci răniți.
Dronele ruse au lovit trei clădiri rezidențiale din Odesa și au avariat alte două, conform unui mesaj publicat pe Telegram de șeful Administrației Militare Regionale Odesa, Oleg Kiper. Serviciul de Urgență de Stat (DSNS) a transmis că, în zona rezidențială, o persoană a murit și alte trei au fost rănite.
În paralel, infrastructura portuară a fost vizată, iar atacul a provocat un incendiu, stins ulterior de echipele de intervenție. DSNS a mai raportat un deces în zona portuară și doi răniți.
Lovirea repetată a infrastructurii portuare din Odesa menține un risc operațional ridicat pentru activitățile logistice și pentru funcționarea portului, inclusiv prin avarii și întreruperi cauzate de incendii și intervenții de urgență. În același timp, potrivit lui Kiper, forțele de ordine „documentează noi crime de război” comise împotriva populației civile din regiune.
Într-un alt anunț, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele ucrainene au atacat două petroliere din „flota fantomă” rusă la intrarea în portul rusesc Novorossiisk, la Marea Neagră, relatează Reuters.
„Aceste petroliere au fost folosite în mod activ pentru transportul de petrol, dar gata, s-a terminat.”
Tot duminică, drone ucrainene au atacat portul rusesc Primorsk de la Marea Baltică, provocând un incendiu, potrivit guvernatorului local Aleksandr Drozdenko. Acesta a mai spus că peste 60 de drone au fost doborâte în noaptea de sâmbătă spre duminică deasupra regiunii Leningrad și că nu a existat deversare de petrol, iar incendiul a fost stins.
Recomandate
Atacurile rusești cu drone asupra Ucrainei au atins în aprilie un nivel record și se mută tot mai mult în timpul zilei, ceea ce crește riscul de blocaj economic în orele de lucru , potrivit Digi24 , care citează o analiză AFP bazată pe datele forțelor aeriene ucrainene. În aprilie, Moscova a lansat 6.583 de drone cu rază lungă de acțiune, cu 2% mai mult decât în martie, pe fondul multiplicării atacurilor desfășurate ziua. În paralel, numărul rachetelor lansate a ajuns la 141, tot cu 2% peste luna precedentă, însă sub vârful de 288 consemnat în februarie. Conform datelor Forțelor Aeriene Ucrainene, 88% dintre drone și rachete au fost interceptate în cursul lunii. Impact operațional: lovituri în programul de lucru, activitate „paralizată” Schimbarea de tactică are o componentă directă de perturbare a activității curente, nu doar una militară. Pavlo Palissa , șef adjunct al administrației prezidențiale ucrainene, a spus că atacurile din timpul zilei urmăresc să „terorizeze civilii”, după loviturile asupra infrastructurii energetice din iarnă, care au lăsat sute de mii de gospodării fără apă, electricitate și încălzire. Tot el a indicat explicit efectul economic al raidurilor în timpul zilei: „Există şi un aspect economic. Atacurile masive în plină zi de lucru paralizează în mare măsură activitatea.” De ce contează: risc mai mare pentru civili și infrastructură Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a evaluat în aprilie că tactica de a combina un atac nocturn de amploare cu unul similar în timpul zilei „va duce probabil la o creștere a numărului de victime civile”. În aceeași analiză, ISW sugerează că Rusia ar putea urmări să lovească mai intens civilii și infrastructurile civile, inclusiv în zone publice și deschise, pe măsură ce temperaturile cresc și numărul persoanelor rămase fără adăpost se menține ridicat. Rusia afirmă în mod constant că vizează doar ținte legate de armata ucraineană. Context: negocieri în impas Materialul notează că negocierile dintre Kiev și Moscova, mediate de Statele Unite, sunt în impas, după ce Washingtonul s-a implicat în războiul din Orientul Mijlociu declanșat de atacurile israeliano-americane împotriva Iranului din 28 februarie. Pe partea ucraineană, Kievul susține că și-a extins semnificativ capabilitățile cu drone de la începutul războiului și invocă eficiența dronelor sale de interceptare. [...]
Atacul cu drone asupra Kievului a declanșat intervenții de urgență și a menținut apărarea aeriană în alertă , într-un episod care prelungește presiunea operațională asupra infrastructurii urbane și a serviciilor publice din capitala Ucrainei, potrivit Mediafax . Forțele Aeriene ucrainene au început să avertizeze că roiuri de drone rusești se îndreptau spre Kiev cu puțin înainte de ora 22:00, ora locală, sâmbătă seară. La circa o oră după, jurnaliștii de la Kyiv Independent aflați la fața locului au raportat că sistemele de apărare aeriană erau active deasupra orașului. Primarul Kievului, Vitali Klitschko , a semnalat explozii și i-a îndemnat pe locuitori să se adăpostească. Atacurile erau în curs de desfășurare la momentul publicării, iar informațiile despre victime și pagube nu fuseseră încă raportate. Ce se știe despre amploarea atacului și efectele imediate Grupuri de monitorizare au indicat că până la 30 de drone zburau spre Kiev, însă aceste raportări nu au putut fi verificate la momentul publicării. Serviciul de Urgență al Statului a raportat că pompierii au stins incendii în trei case și într-o clădire rezidențială cu două etaje, flăcările extinzându-se la două clădiri adiacente. Nu au fost raportate victime în urma acestor incendii. Context: intensificarea atacurilor aeriene în 2026 Atacul asupra Kievului a venit la o zi după un atac masiv cu drone desfășurat în timpul zilei pe teritoriul Ucrainei, vineri, când au fost rănite cel puțin 12 persoane în Ternopil, în vestul țării, oraș aflat la aproximativ 130 de kilometri de granița cu Polonia. Autoritățile au spus că zeci de drone de tip Shahed au provocat pagube întreprinderilor locale și infrastructurii. În același context, sursa notează că Rusia a intensificat atacurile aeriene în masă împotriva orașelor ucrainene în 2026, ceea ce a dus la creșterea numărului de victime civile. Ministrul de externe Andrii Sibiha a declarat pe 18 aprilie că Rusia intenționează să efectueze șapte atacuri cu drone și rachete la scară largă împotriva Ucrainei pe lună. [...]
Peru tratează ca dosar de trafic de persoane acuzațiile că peruvieni ar fi fost recrutați fraudulos și trimiși să lupte în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, într-o mișcare care poate duce la măsuri mai dure de prevenție și la acțiuni de repatriere, potrivit Mediafax . Parchetul specializat în infracțiuni de trafic de persoane din Peru a anunțat deschiderea unei anchete după ce a primit plângeri conform cărora cetățeni peruvieni ar fi fost recrutați „în mod fraudulos” pentru a ajunge pe front, a transmis guvernul. Ce investighează autoritățile și cum ar fi funcționat recrutarea Rudele unor persoane despre care se presupune că au fost victime ale traficului au declarat că acestea ar fi primit oferte de muncă înșelătoare pentru posturi precum agenți de pază sau alte funcții în Rusia, cu promisiuni de recompense financiare, potrivit The Kyiv Independent . Odată ajunși în Rusia, recruții ar fi fost forțați să participe la operațiuni de luptă în cadrul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei. Autoritățile din Lima au precizat că ancheta preliminară vizează „presupusa infracțiune împotriva demnității umane”, sub forma traficului de persoane și a traficului de persoane agravat. Coordonare interinstituțională și avertisment public Procurorul principal Rocio Gala Galvez urmează să conducă și un grup de lucru format din înalți funcționari guvernamentali și reprezentanți ai forțelor de ordine, pentru coordonarea acțiunilor care să reducă riscurile ce îi afectează pe peruvieni aflați în Rusia. Parchetul a îndemnat populația să rămână vigilentă în fața ofertelor de muncă ce pot ascunde exploatare și a anunțat că își continuă eforturile pentru repatrierea eventualelor victime. Context: recrutarea de străini pentru armata rusă În context mai larg, Rusia recrutează luptători străini din țări în curs de dezvoltare încă de la începutul invaziei pe scară largă din 2022, atrăgând recruți cu promisiuni de salarii mari, beneficii și cetățenie rusă, mai notează materialul. Au fost documentate și rapoarte privind constrângerea și presiuni în procesul de recrutare. Agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) a raportat pe 28 aprilie că Moscova s-ar pregăti să recruteze cel puțin 18.500 de străini în Forțele Armate ale Rusiei în 2026. Potrivit Centrului de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război, Ucraina a identificat 27.407 cetățeni străini care luptă pentru Rusia la 30 martie, față de peste 18.000 în noiembrie, recrutați din cel puțin 135 de țări; nord-coreenii ar reprezenta cel mai mare contingent, conform aceleiași surse. [...]
Mutarea atenției Casei Albe spre Iran riscă să accelereze decuplarea de securitate a Europei de SUA , pe fondul percepției că sprijinul american pentru Ucraina devine tot mai incert, potrivit unei analize citate de Libertatea . În acest context, oficiali europeni vorbesc despre „urgența” creșterii autonomiei strategice, inclusiv prin ideea unei Uniuni Europene de Apărare. De peste două luni, războiul din Iran captează atenția Statelor Unite, iar conflictul din Ucraina a coborât ca prioritate la Casa Albă. Un oficial european anonim spune că „lucrurile par să fie blocate și au nevoie de un nou impuls”, însă „ultimele 24 de ore” ar fi arătat că speranțele pentru o schimbare rapidă sunt nerealiste. Semnale de distanțare: Ucraina, pe plan secund, Europa își face calculele În material sunt enumerate mai multe acțiuni recente ale lui Donald Trump: criticarea cancelarului Germaniei pe rețelele sociale, surprinderea Pentagonului cu o amenințare privind reducerea prezenței trupelor americane în trei țări europene (inclusiv Germania) și o discuție telefonică extinsă cu Vladimir Putin. În urma convorbirii, cei doi ar fi convenit asupra unui armistițiu temporar fără consultarea Ucrainei. În paralel, liderii europeni par să se adapteze la perspectiva unei Americi „tot mai distante” și discută măsuri de reducere a dependenței de Washington, inclusiv explorarea unei Uniuni Europene de Apărare. „Este o urgență să ne asigurăm mai multă autonomie”, a declarat un oficial european. Totodată, războiul din Iran și criza energetică din Strâmtoarea Ormuz sunt prezentate ca factori care ar fi întărit hotărârea Europei de a sprijini Ucraina. „Dacă e ceva ce acest conflict din Iran a întărit, este hotărârea noastră de a fi alături de Ucraina”, a adăugat oficialul. Ucraina își caută alternative: Turcia și contracte pe drone Pe măsură ce sprijinul SUA devine mai incert, Ucraina își reconfigurează strategia: Volodimir Zelenski ar urma să se orienteze către Turcia pentru următoarele negocieri cu Rusia. În același timp, Ucraina începe să-și evidențieze capacitățile tehnologice și militare, prin contracte de vânzare de tehnologii de apărare cu drone către aliați din Europa și din Golf. „Țările încep să realizeze că au nevoie de Ucraina la fel de mult cum au nevoie de noi”, a spus aceeași sursă europeană. Materialul citează și un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev: doar 40% dintre ucraineni mai cred că SUA vor oferi sprijinul necesar, în scădere cu 17 puncte procentuale față de începutul anului. Uniune de Apărare și coaliții noi: ce se discută în Europa Statele europene discută formarea unor noi coaliții de securitate. Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare, a propus ca țări din afara UE – precum Marea Britanie, Norvegia și Ucraina – să fie incluse într-o Uniune Europeană de Apărare, idee care ar putea oferi Ucrainei „o garanție puternică de securitate după stabilirea păcii”, potrivit unui oficial european citat. În plus, este menționat că summitul Comunității Politice Europene din Armenia a invitat, pentru prima dată, un lider non-european: premierul canadian Mark Carney, care a pledat la Davos pentru o reconfigurare geopolitică menită să reducă dependența de SUA. Critica fostului șef NATO: Europa trebuie să se bazeze mai mult pe propriile forțe Fostul secretar general NATO Anders Fogh Rasmussen a declarat pentru Euro News că situația actuală îl face să concluzioneze că Europa trebuie să reducă dependența de SUA. „Încă din copilărie, am admirat Statele Unite. Dar acum trebuie să acceptăm realitatea că este necesar să ne bazăm mai mult pe forțele proprii”, a spus Rasmussen. Totuși, unii oficiali europeni consideră în continuare că implicarea SUA rămâne importantă pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, pe motiv că Washingtonul „are o influență serioasă”, dar insistă că Europa trebuie să-și asume un rol mai mare în negocieri – cu condiția ca americanii să continue sprijinul pentru Ucraina și să garanteze acordurile viitoare. [...]
Erodarea încrederii dintre Kiev și Washington riscă să blocheze accesul Ucrainei la armament și să slăbească presiunea sancțiunilor asupra Rusiei , într-un moment în care administrația Trump este concentrată pe războiul cu Iranul și pe gestionarea consecințelor acestuia, potrivit Digi24 , care citează o analiză Kyiv Independent . Schimbarea de ton a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski – de la sprijin public pentru o operațiune militară americană în Orientul Mijlociu la critici deschise la adresa politicii externe a SUA – vine pe fondul unor „promisiuni încălcate”, al incertitudinii privind stocurile de armament și al mesajelor publice de la Washington care alimentează frustrarea Kievului, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Kyiv Independent. Oficialii ucraineni evită să vorbească despre o ruptură, dar recunosc că deficitul de încredere devine tot mai vizibil. De ce contează: sancțiunile și armele au devenit pârghii instabile Pentru Ucraina, miza imediată este dublă: menținerea presiunii economice asupra Rusiei și asigurarea fluxului de armament, în special pentru apărarea aeriană. Analiza descrie o relație bilaterală care intră într-un „impas dificil”, în timp ce SUA sunt absorbite de conflictul cu Iranul și de o diplomație „fragilă” privind o posibilă soluționare. În plan economic și de reglementare (sancțiuni), Kyiv Independent notează că Washingtonul a emis, la jumătatea lunii aprilie, o a doua derogare de la sancțiuni pentru petrolul rusesc, permițând vânzări limitate pe fondul îngrijorărilor privind penuria globală legată de război și de perturbările asociate blocadei Strâmtorii Hormuz . La Kiev, decizia a fost percepută drept „trădare”, mai ales că, cu două zile înainte, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, declarase public că administrația „nu va reînnoi licența generală pentru petrolul rusesc”. Tot potrivit sursei, chiar și unii oficiali americani ar fi considerat în privat că derogarea nu era necesară și că ar fi avut un impact redus asupra piețelor, ceea ce a amplificat neîncrederea Kievului. Prelungirea a venit la scurt timp după o vizită în SUA a trimisului rus Kirill Dmitriev, despre care „se crede” că a făcut lobby pentru derogare. Critici mai directe de la Kiev, după luni de reținere După o perioadă în care Zelenski a încercat să gestioneze relația cu Trump „înghițindu-și frustrarea în public”, ultimele luni au adus o schimbare vizibilă, arată analiza. Printre episoadele menționate: Zelenski i-a criticat direct pe cei doi emisari americani implicați în procesul de pace, acuzând lipsă de respect față de Kiev. L-a criticat pe vicepreședintele JD Vance pentru că a lăudat suspendarea ajutorului militar american pentru Ucraina, susținând că poziția avantajează Rusia și slăbește SUA. Un oficial ucrainean a explicat de ce Kievul a evitat să comenteze public după împușcăturile de la Cina Corespondenților de la Casa Albă, invocând lipsa unor reacții similare din partea americană atunci când Ucraina este supusă atacurilor masive. „Este o lipsă de respect să mergi la Moscova și nu la Kiev, este pur și simplu o lipsă de respect”, a declarat Zelenski pe 20 aprilie. Oficialii ucraineni susțin, însă, că nu ar fi vorba despre o strategie deliberată de confruntare, ci despre adaptarea mesajelor la o relație care „s-a schimbat”. Războiul cu Iranul a scos Ucraina de pe agenda Washingtonului, susține analiza Kyiv Independent arată că Zelenski a fost printre primii lideri care au susținut public campania americană și israeliană împotriva Iranului, argumentând că Teheranul este implicat de mult timp în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. „Regimul iranian a adus atâta rău Ucrainei”, a spus Zelenski. Kievul ar fi sperat că acest sprijin va consolida relevanța strategică a Ucrainei pentru Trump. În schimb, SUA ar fi devenit „și mai ostile” față de Kiev, iar Ucraina ar fi fost „efectiv scoasă de pe agenda de lucru” pe măsură ce Washingtonul s-a concentrat pe gestionarea escaladării. Armamentul: de la ajutor direct la vânzări, cu blocaje pe Patriot Pe dimensiunea operațională, cooperarea militară este descrisă ca o sursă de „anxietate tăcută”. Spre deosebire de administrația Biden, Casa Albă a lui Trump s-a abținut de la acordarea de ajutor militar direct, iar asistența ar veni tot mai mult prin vânzări de arme și mecanisme de achiziție care implică aliații NATO. Unele rapoarte au sugerat că Washingtonul ar folosi livrările către Ucraina ca pârghie în negocieri mai ample cu guvernele europene; un oficial al Apărării din SUA a respins această idee, potrivit analizei. În Europa, frustrarea ar crește, iar o sursă familiarizată cu discuțiile a spus că acest lucru afectează direct capacitatea Ucrainei de a obține armele de care are nevoie „urgent”, inclusiv rachete pentru sistemele Patriot. „Este foarte greu să canalizăm acești bani chiar și pentru achiziționarea de rachete pentru sistemele Patriot”, a spus sursa citată. Analiza mai notează că penuria a devenit atât de gravă încât Zelenski i-a cerut comandantului Forțelor Aeriene să contacteze direct partenerii care promiseseră anterior rachete Patriot și alte sisteme de apărare aeriană. Ce urmează: relație mai tranzacțională și reacții publice mai dure Un semnal al schimbării este și reacția publică a ambasadoarei Ucrainei în SUA, Olha Stefanișina, care a criticat derogarea privind petrolul rusesc și a cerut reinstituirea sancțiunilor, potrivit analizei. Pentru Kiev, „problema mai profundă” nu ar fi petrolul în sine, ci încrederea – iar odată erodată, spațiul pentru compromisuri discrete se îngustează, cu efecte directe asupra sancțiunilor și a livrărilor de armament. [...]
Premierul slovac Robert Fico condiționează orice armistițiu de acordul Ucrainei , poziție care complică ideea unui „armistițiu de 9 mai” vehiculat de Rusia și menține presiunea diplomatică pe canalele de negociere, potrivit G4Media . Fico a spus că a discutat telefonic cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și că „nu este posibil niciun acord de pace” în conflictul cu Federația Rusă fără consimțământul părții ucrainene, într-o postare pe Facebook citată de European Pravda. Context: propunerea de armistițiu legată de 9 mai În convorbirea dintre cei doi lideri au fost abordate atât relațiile de „prietenie” dintre Slovacia și Ucraina, cât și propunerea de armistițiu ridicată recent de Rusia, care ar urma să coincidă cu Ziua Victoriei, marcată în Rusia pe 9 mai. Conform informațiilor prezentate, propunerea de armistițiu temporar a fost ridicată de Kremlin într-o discuție telefonică cu Donald Trump, desfășurată joi. În aceeași zi, Zelenski a declarat că solicită mai multe detalii despre această propunere. Ce urmează: întâlnire la Erevan și reluarea formatelor de cooperare Fico a mai afirmat că, în pofida diferențelor de opinie, Slovacia și Ucraina ar avea un interes comun în relații „bune și prietenoase”. El a confirmat că Slovacia susține aspirațiile Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană, motivând că Bratislava își dorește o Ucraină „stabilă și democratică” ca vecin. Potrivit premierului slovac, cei doi au convenit să se întâlnească „pe scurt” luni, la Erevan, cu ocazia summitului Comunității Politice Europene, și să continue colaborarea prin reuniuni interguvernamentale comune și vizite reciproce în capitalele celor două țări. [...]
