Știri
Știri din categoria Externe
Cu șase luni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului, riscul politic pentru agenda lui Donald Trump crește, pe fondul unei majorități republicane „fragile” în Congres și al unor sondaje care indică niveluri record de nemulțumire față de președinte, potrivit News. Miza este controlul legislativ care poate accelera sau bloca programul Casei Albe în a doua parte a mandatului.
În noiembrie, toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților vor fi puse în joc, iar 33 din cele 100 de locuri din Senat vor fi reînnoite. În prezent, republicanii controlează ambele camere cu o majoritate redusă, în timp ce democrații speră să recâștige Camera Reprezentanților și chiar Senatul.
În tabăra republicană, Donald Trump, în vârstă de 79 de ani, urmărește păstrarea majorității pentru a-și promova restul programului legislativ. În scenariul în care democrații ar prelua controlul, articolul notează că aceștia ar putea iniția rapid o procedură de destituire, ar putea bloca numiri, ar lansa anchete și ar îngreuna semnificativ implementarea politicilor administrației.
Potrivit Juliei Azari, profesoară de științe politice la Universitatea Marquette, impopularitatea președintelui este, de regulă, un indicator relevant pentru rezultatul partidului aflat la putere la alegerile de la jumătatea mandatului. În același timp, mulți americani consideră că Trump nu le-a îmbunătățit situația economică, deși a fost ales parțial pe baza acestei promisiuni.
Articolul menționează și alte surse de nemulțumire: războiul declanșat împotriva Iranului, descris ca extrem de nepopular, precum și creșterea prețurilor la benzină pe care ar fi provocat-o. Trump este criticat și pentru o politică „extrem de represivă” față de migranți, în contextul acuzațiilor de autoritarism formulate de democrați după revenirea sa la Casa Albă.
Un alt front cu potențial impact asupra rezultatului este delimitarea circumscripțiilor electorale (practică numită „gerrymandering”, adică redesenarea hărților electorale pentru avantaj politic). În 2025, Trump a cerut mai multor state conduse de republicani să redeseneze circumscripțiile pentru a dilua votul democrat, în speranța câștigării unor locuri suplimentare în Congres, inclusiv în Texas și Carolina de Nord.
Democrații au răspuns prin redesenări în state pe care le controlează, precum California și Virginia. În plus, o decizie recentă a Curții Supreme, cu majoritate conservatoare, de a restricționa delimitările care favorizează minoritățile a schimbat și mai mult datele problemei, iar mai mulți guvernatori republicani din sud (Louisiana, Alabama) și-au anunțat intenția de a redesena circumscripțiile pentru a elimina locuri ocupate de democrați.
Impactul acestor modificări rămâne de stabilit, însă contribuie la un „haos electoral” care amplifică incertitudinea înaintea scrutinului, potrivit Juliei Azari.
Recomandate
O schimbare de evaluare la Washington ar putea consolida sprijinul militar pentru Ucraina , pe fondul percepției că Rusia „începe să piardă” în război, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , care citează un interviu al diplomatului american Daniel Fried pentru Kyiv Post . Fried, fost secretar de stat adjunct al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice și fost ambasador al SUA în Polonia, susține că Rusia nu mai este doar „blocată” în Ucraina, ci „începe să piardă”, iar această schimbare ar fi fost accelerată de extinderea campaniei ucrainene cu drone de atac la distanță. El nu afirmă însă că Ucraina ar putea alunga rapid Rusia din întreaga țară, ci că „dinamica generală” a războiului s-a modificat. De ce contează: percepția de „cauză pierdută” se erodează Potrivit lui Fried, la Washington au existat, pe rând, două ipoteze dominante care s-au dovedit greșite: în 2022, că Ucraina va „pierde foarte repede”, iar după ce Kievul a rezistat asaltului inițial, că va „pierde încet”. În prezent, el spune că această viziune este depășită de o evaluare diferită, în care Ucraina poate rezista, iar Moscova eșuează în obiectivele sale. Fried afirmă că această conștientizare începe să se impună în capitalele europene și, „într-o oarecare măsură”, chiar și la Washington — un element relevant pentru continuitatea sprijinului occidental, inclusiv în zona de capabilități militare. Efectul politic în SUA: recalibrare în jurul lui Trump În interviul citat, Fried leagă schimbarea de percepție și de administrația Trump, amintind că Donald Trump i-ar fi spus președintelui Volodimir Zelenski, la începutul lui 2025, că Ucraina „nu avea niciun atu”. Acum, spune el, devine tot mai evident că Ucraina are „multe atuuri”, iar această evoluție ar alimenta o recalibrare internă: crește influența oficialilor care susțin Kievul și înțeleg mizele geopolitice, în timp ce vocile care descriau Ucraina drept o cauză pierdută pierd teren. Semnalul G7 și ce include sprijinul promis Fried indică drept semn al acestei recalibrări declarația de la recentul summit G7, unde liderii s-au angajat să ofere sprijin continuu pentru: apărarea aeriană a Ucrainei; capabilități de lovire la distanță; posibilitatea producției de arme (cu mențiunea că formularea a fost „să ia în considerare” aranjamente pentru producția internă). El apreciază declarația drept „destul de bună” și consideră semnificativ faptul că SUA au semnat-o, deși subliniază că nu este „definitivă din toate punctele de vedere”. Negocieri: obstacolul rămâne poziția lui Putin, nu lipsa canalelor Pe tema negocierilor de pace, Fried afirmă că problema principală este poziția „maximalistă” a lui Vladimir Putin, care ar urmări în continuare „victoria totală” și ar crede că o poate obține. În același timp, el sugerează că Moscova și-ar putea schimba calculele dacă Occidentul rămâne ferm, iar Ucraina continuă să impună costuri Rusiei. Ca posibil cadru pentru un acord, Fried avansează ideea unui armistițiu în vigoare, combinat cu măsuri solide de securitate pentru Ucraina. În acest scenariu, Rusia ar putea rămâne în posesia fizică a aproximativ 18–19% din teritoriul ucrainean, dar Occidentul nu ar trebui să recunoască oficial ocupația. „Modelul vest-german” și miza economică pe termen lung Fried compară o astfel de situație cu strategia Germaniei de Vest după al Doilea Război Mondial, când divizarea teritorială a fost tratată ca temporară, iar reunificarea a fost urmărită pe cale diplomatică. În această logică, o Ucraină sigură și susținută de Occident ar putea, în timp, să se redreseze economic rapid — Fried vorbind despre posibilitatea unui „miracol ucrainean”, similar cu redresarea Germaniei de Vest sau transformarea Poloniei la finalul anilor 1990. Evaluarea rămâne una de opinie, dar mesajul central este că schimbarea de percepție în SUA și Europa poate influența direct nivelul și forma sprijinului pentru Ucraina, inclusiv în zona de apărare aeriană, lovituri la distanță și producție de armament. [...]
Serghei Lavrov încearcă să scoată Europa din ecuația negocierilor pentru Ucraina , susținând că liderii europeni nu urmăresc pacea, ci „menținerea regimului Zelenski”, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul în care Moscova spune că sprijină propunerile președintelui american Donald Trump pentru încheierea războiului și așteaptă detalii de la emisarii SUA despre implementarea unor eventuale acorduri. Lavrov afirmă, într-un articol intitulat „Ucraina, Europa și securitatea globală”, că europenii ar încerca să se impună ca mediatori, dar ar porni de la premisa că Rusia „pierde războiul” și că pot transmite ultimatumuri Moscovei. În același timp, el susține că obiectivul Europei ar fi păstrarea conducerii de la Kiev ca „bază de lansare” pentru continuarea confruntării cu Rusia. Semnalul politic: Moscova mizează pe canalul american În paralel cu atacul la adresa liderilor europeni, Lavrov a spus că Rusia susține propunerile lui Donald Trump de a pune capăt războiului. În material este menționat și că, potrivit Reuters, ministrul rus a declarat că așteaptă să afle de la emisarii lui Trump cum ar urma să fie puse în aplicare acordurile de pace bazate pe propunerile SUA. Tot pe această linie, Kremlinul a anunțat că trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner , care au condus negocierile mediate de SUA, ar urma să ajungă din nou în Rusia „în curând”. De ce contează: presiune asupra rolului UE în arhitectura de securitate Prin această poziționare, Moscova încearcă să contureze o negociere în care SUA sunt interlocutorul principal, iar statele europene sunt prezentate ca actori interesați și, implicit, nepotriviți pentru mediere. În plan practic, mesajul riscă să adâncească divergențele de abordare între Washington și capitalele europene privind formatul și condițiile unor eventuale discuții de pace. Lavrov a invocat și o întâlnire recentă la sediul Ministerului rus de Externe cu ambasadorii Marii Britanii, Germaniei și Franței, despre care a spus că „nu au adus nimic nou”, dar ar insista să nu fie excluși din proces. Acuzații la adresa Kievului, pe tema limbii ruse În final, Lavrov a susținut că războiul nu se încheie și că Rusia trebuie să facă „tot posibilul” pentru ca „dreptatea să triumfe”, legând acest obiectiv de „drepturile poporului rus”. El a acuzat autoritățile de la Kiev că ar fi încercat de-a lungul anilor să le „anuleze complet”, menționând retragerea statutului de limbă protejată pentru limba rusă în Ucraina. [...]
Propunerile scrise, dar nesemnate, dintre SUA și Iran riscă să transforme memorandumul într-un acord fără forță arată informațiile publicate de CNN , într-un moment în care administrația Trump încearcă să împingă rapid negocierile spre o înțelegere mai amplă privind programul nuclear iranian. Potrivit mai multor oficiali americani familiarizați cu discuțiile și unei surse regionale citate de publicație, Washingtonul și Teheranul lucrează la propuneri scrise secrete pentru implementarea memorandumului de înțelegere în 14 puncte semnat recent. Documentele ar include detalii despre viitorul programului nuclear al Iranului, însă Iranul nu ar fi semnat nimic suplimentar dincolo de memorandumul inițial, ceea ce ridică semne de întrebare privind soliditatea angajamentelor. Vicepreședintele JD Vance a sugerat, ca răspuns la o întrebare a CNN, că o parte dintre așa-numitele „acorduri de onoare” („gentleman’s agreements”) invocate de oficiali ai administrației ar exista și în formă scrisă. În același timp, sursele subliniază că propunerile sunt departe de a fi finale, iar lipsa semnăturii Iranului pe documente suplimentare alimentează criticile că administrația ar putea supraevalua concesiile obținute. „Unele dintre ele sunt scrise, dar, în esență, fie că sunt scrise sau rostite, de aceea am structurat acordul așa cum am făcut-o, pentru că nu avem încredere în cuvinte, avem încredere în acțiuni și în comportament, și vom recompensa comportamentul, nu vom recompensa cuvintele, indiferent dacă sunt scrise pe o foaie de hârtie sau nu”, a spus Vance. De ce contează: riscul unui „acord” fără mecanisme verificabile Unghiul sensibil, cu impact de reglementare și de politică externă, este că existența unor propuneri secrete, neasumate formal de cealaltă parte, poate slăbi transparența și controlul politic intern asupra unui potențial acord nuclear. CNN notează că, în trecut, Congresul SUA a adoptat o lege care cere ca orice acord nuclear cu Iranul – inclusiv „înțelegeri secundare” sau acorduri verbale – să fie transmis legislativului. În acest context, negociatorii americani ar fi decis să publice memorandumul semnat fără să aștepte aprobarea conducerii iraniene pentru propunerile detaliate de implementare, pentru a nu întârzia următoarea fază a negocierilor. Conform unei surse citate, obținerea acordului formal al Iranului pe documentele încă secrete ar fi necesitat timp suplimentar. Ce știm despre conținut: uraniu îmbogățit, inspecții și o fereastră de 60 de zile Publicația precizează că nu a putut afla multe detalii despre conținutul propunerilor de lucru. Totuși, o sursă regională descrie părțile puse pe hârtie ca documente „de lucru”, pe care ambele părți ar fi de acord să le formalizeze ca pas următor. Printre elementele menționate de surse se află: o înțelegere privind dacă Iranul va putea continua îmbogățirea uraniului „la orice nivel” – un punct-cheie și extrem de controversat politic; existența unor documente relevante nepublicate, inclusiv o „scrisoare din partea guvernului iranian” care ar invita șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să efectueze inspecții, să înceapă localizarea materialului îmbogățit și să primească aprobarea de a invita experți nucleari americani să se alăture procesului (conform unei surse citate de CNN). CNN notează că a cerut un comentariu misiunii Iranului la ONU. O perioadă de 60 de zile de discuții tehnice ar urma să înceapă joi, potrivit articolului. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Olivia Wales, că există discuții despre pașii următori, dar nu există acorduri finalizate dincolo de memorandumul de înțelegere, iar echipa americană speră să ajungă la noi acorduri în discuțiile viitoare. Presiunea politică internă: acuzații de „înțelegeri secrete” și comparația cu 2015 CNN arată că simpla existență a propunerilor secrete poate oferi muniție criticilor strategiei lui Donald Trump față de Iran, prin asemănarea cu acuzațiile republicane din 2015 privind „înțelegeri secrete” asociate acordului nuclear negociat de administrația Obama (JCPOA) . Expertul în controlul armamentelor Jeffrey Lewis afirmă că păstrarea secretului pare orientată spre evitarea costurilor politice interne pentru ambele părți și susține că nu există un motiv de securitate națională pentru a secretiza informații tehnice care au fost publice sub JCPOA. „Nu există un motiv de securitate națională pentru a ține secret genul de informații care erau publice sub JCPOA. Diavolul stă în detalii și cineva nu vrea să vedem unul dintre diavoli”, a spus Lewis. În paralel, un oficial american de rang înalt a declarat miercuri că „motto-ul” dorit pentru acest demers este „fără înțelegeri secundare, transparență totală”, în timp ce Trump a respins public comparația cu acordul din 2015. Ce urmează și unde e fragilitatea Din informațiile prezentate, miza imediată este dacă propunerile „de lucru” pot fi transformate în angajamente asumate și verificabile, în condițiile în care Iranul nu a semnat documente suplimentare, iar termenul de 60 de zile pentru discuții tehnice poate fi insuficient pentru un acord final. CNN notează că este posibil ca negociatorii să nu ajungă la o înțelegere definitivă – iar rolul principal al memorandumului ar putea rămâne, în practică, oprirea ostilităților, nu conturarea unui acord nuclear mai amplu. [...]
Democrații cer acces rapid la detaliile acordului SUA–Iran, inclusiv la fondul de 300 mld. dolari (aprox. 1.350 mld. lei), pe fondul presiunilor din Congres pentru control și transparență asupra implicațiilor de securitate și sancțiuni, potrivit Axios . Cei mai importanți democrați din comisiile Camerei Reprezentanților care supraveghează politica externă, apărarea și informațiile îi cer secretarului de stat Marco Rubio o informare „imediată” despre memorandumul de înțelegere (MoU) dintre SUA și Iran , odată ce se întorc la Washington, D.C. Solicitarea vine într-un moment în care acești congresmeni spun că nu resping acordul „din start”, dar cer detalii despre conținut și implementare. Ce vor concret congresmenii democrați Scrisoarea este semnată de Greg Meeks (Foreign Affairs), Jim Himes (Intelligence) și Adam Smith (Armed Services), toți membri de rang înalt (ranking members) ai comisiilor respective. Ei cer administrației: „textul integral” al MoU, plus orice acorduri secundare sau aranjamente de implementare; informații detaliate despre strategia de negociere și implementare a oricărui acord viitor cu Iranul. În scrisoare, cei trei susțin că, timp de „mai mult de 15 săptămâni”, administrația a lăsat Congresul și publicul „în întuneric” privind un „război de alegere” care ar fi fost „un eșec strategic” și ar fi generat „costuri reale” pentru americani. Documentul este disponibil integral aici: letter . Mizele: nuclear, mecanisme de aplicare și sancțiuni Dincolo de cererea de informare, democrații solicită ca briefingul lui Rubio să răspundă la întrebări punctuale despre: planul administrației privind programul nuclear iranian; mecanismele de aplicare (enforcement) ale acordului și existența unor înțelegeri secundare; eventuale acorduri legate de conflictul dintre Israel și Hezbollah; dacă vor exista limitări privind sprijinul Iranului pentru miliții „proxy” în Orientul Mijlociu sau privind programul de rachete balistice. Un punct sensibil este fondul de „reconstrucție” de 300 miliarde de dolari (aprox. 1.350 mld. lei) menționat în MoU. Congresmenii întreabă explicit ce angajamente ar fi făcut administrația privind activele iraniene înghețate și relaxarea sancțiunilor, inclusiv derogări (waivers) legate de vânzarea sau cumpărarea de petrol iranian. Pentru context, Axios a publicat și documentul: memorandum of understanding . Reacția Departamentului de Stat Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a declarat că administrația Trump „a informat în mod obișnuit Congresul” și a oferit „actualizări transparente” direct publicului american. Pigott a mai spus că acțiunile președintelui Trump pentru a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară „ne-au făcut pe toți mai în siguranță”. În paralel, Axios notează că, spre deosebire de unii republicani „șoimi” din Congres, democrații care cer briefingul nu resping acordul din principiu; disputa se mută pe terenul controlului parlamentar asupra detaliilor, inclusiv asupra componentelor cu impact direct asupra regimului de sancțiuni și a politicii energetice legate de petrolul iranian. Pentru contextul diviziunilor din tabăra republicană, publicația indică: Congress' hawkish Republicans . [...]
Kremlinul încearcă să pună sub semnul întrebării coeziunea G7 pe Ucraina , susținând că Donald Trump ar fi fost influențat de aliații europeni cu „idei dăunătoare” în timpul summitului, potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul în care liderii occidentali încearcă să mențină unitatea în sprijinul Kievului, iar orice semnal de „recalibrare” la Washington poate avea efecte directe asupra sancțiunilor, livrărilor de armament și negocierilor de pace. Declarația a fost făcută de Iuri Ușakov, unul dintre principalii consilieri ai președintelui rus Vladimir Putin, la scurt timp după încheierea reuniunii G7. Oficialul rus a afirmat: „Tema ucraineană a fost discutată intens la summit. Se poate presupune că Donald Trump a fost alimentat cu idei care, după părerea mea, nu sunt utile și poate chiar sunt nocive.” Ușakov a mai spus că, după summit, nu au existat contacte directe între Kremlin și administrația Trump, ceea ce ar indica faptul că Moscova își evaluează încă poziția reală a Washingtonului. Cum ar fi încercat liderii G7 să îl influențeze pe Trump Potrivit Politico , subiectul Ucrainei a dominat una dintre cinele de lucru ale liderilor G7, unde i-au fost prezentate lui Trump argumente că Ucraina rezistă ofensivelor ruse și recuperează teren în anumite sectoare ale frontului. Aceleași surse citate de publicația americană susțin că președintele francez Emmanuel Macron ar fi avut un rol important în discuții și ar fi reușit să îl convingă pe Trump să susțină în continuare Ucraina și strategia europeană de creștere a presiunii asupra Rusiei. Cancelarul german Friedrich Merz a apreciat, la rândul său, declarațiile lui Trump de după summit, considerând că mesajul potrivit căruia Rusia trebuie să oprească războiul oferă motive de optimism pentru o cooperare mai strânsă între Washington și aliații europeni. De ce contează reacția Moscovei După întâlnirile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , Trump a declarat că este pregătit să acorde din nou o atenție sporită dosarului ucrainean și eforturilor de încheiere a conflictului, alimentând speculații despre o posibilă recalibrare a politicii americane. În lectura Kremlinului, semnalele de la summit sunt privite cu suspiciune: reacția Moscovei sugerează că Rusia consideră influența partenerilor europeni asupra lui Trump un factor care ar putea complica orice tentativă de apropiere între Washington și Moscova în perioada următoare. [...]
Luiz Inácio Lula da Silva cere public ca Donald Trump să nu influențeze alegerile din Brazilia , pe fondul unor tensiuni recente care au inclus amenințări cu suprataxe vamale din partea Washingtonului, potrivit G4Media . Președintele brazilian a declarat, la o conferință de presă la Geneva, la finalul summitului G7, că liderul american „are dreptul să aibă preferințele sale ideologice”, dar că „alegerile din Brazilia sunt problema Braziliei”. Scrutinul este programat pentru luna octombrie, iar Lula, care urmărește la 80 de ani un al patrulea mandat, îl va avea ca principal adversar pe senatorul Flavio Bolsonaro , fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, descris ca aliat al lui Trump. În aceeași zi, Donald Trump a spus într-o conferință de presă că Brazilia a devenit „un pic periculoasă politic”. Contextul este amplificat de faptul că Trump i-a primit separat, la Casa Albă, pe Lula și pe Flavio Bolsonaro, la câteva săptămâni distanță. Miza: relația politică se suprapune peste instrumente comerciale Potrivit informațiilor citate de G4Media (Agerpres/AFP), după întâlnirea lui Trump cu Flavio Bolsonaro, Washingtonul a clasificat drept organizații teroriste cele două principale facțiuni criminale din Brazilia și a amenințat țara sud-americană cu suprataxe vamale, măsuri criticate de guvernul Lula. În acest cadru, mesajul lui Lula despre neamestec în alegeri capătă și o dimensiune de politică economică externă, prin riscul ca presiunea politică să fie dublată de pârghii comerciale. Presiune internă și dosare în justiție Articolul mai notează că marți Curtea Supremă de la Brasilia l-a condamnat în contumacie la patru ani de închisoare pe Eduardo Bolsonaro, un alt fiu al lui Jair Bolsonaro, pentru lobby pe lângă autoritățile americane, cu scopul ca acestea să intervină în favoarea tatălui său. Eduardo Bolsonaro este stabilit în Statele Unite de anul trecut. Lula a reluat ideea că Trump poate avea simpatii politice, dar nu ar trebui să intervină în procesul electoral: „Poate continua să-l iubească pe Bolsonaro, pe tată, pe fiu, pe nepot, asta nu e o problemă. Este treaba lui. Până la urmă, gusturile nu se discută. Dar să nu se amestece în alegerile braziliene.” [...]
