Știri
Știri din categoria Externe
Cu șase luni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului, riscul politic pentru agenda lui Donald Trump crește, pe fondul unei majorități republicane „fragile” în Congres și al unor sondaje care indică niveluri record de nemulțumire față de președinte, potrivit News. Miza este controlul legislativ care poate accelera sau bloca programul Casei Albe în a doua parte a mandatului.
În noiembrie, toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților vor fi puse în joc, iar 33 din cele 100 de locuri din Senat vor fi reînnoite. În prezent, republicanii controlează ambele camere cu o majoritate redusă, în timp ce democrații speră să recâștige Camera Reprezentanților și chiar Senatul.
În tabăra republicană, Donald Trump, în vârstă de 79 de ani, urmărește păstrarea majorității pentru a-și promova restul programului legislativ. În scenariul în care democrații ar prelua controlul, articolul notează că aceștia ar putea iniția rapid o procedură de destituire, ar putea bloca numiri, ar lansa anchete și ar îngreuna semnificativ implementarea politicilor administrației.
Potrivit Juliei Azari, profesoară de științe politice la Universitatea Marquette, impopularitatea președintelui este, de regulă, un indicator relevant pentru rezultatul partidului aflat la putere la alegerile de la jumătatea mandatului. În același timp, mulți americani consideră că Trump nu le-a îmbunătățit situația economică, deși a fost ales parțial pe baza acestei promisiuni.
Articolul menționează și alte surse de nemulțumire: războiul declanșat împotriva Iranului, descris ca extrem de nepopular, precum și creșterea prețurilor la benzină pe care ar fi provocat-o. Trump este criticat și pentru o politică „extrem de represivă” față de migranți, în contextul acuzațiilor de autoritarism formulate de democrați după revenirea sa la Casa Albă.
Un alt front cu potențial impact asupra rezultatului este delimitarea circumscripțiilor electorale (practică numită „gerrymandering”, adică redesenarea hărților electorale pentru avantaj politic). În 2025, Trump a cerut mai multor state conduse de republicani să redeseneze circumscripțiile pentru a dilua votul democrat, în speranța câștigării unor locuri suplimentare în Congres, inclusiv în Texas și Carolina de Nord.
Democrații au răspuns prin redesenări în state pe care le controlează, precum California și Virginia. În plus, o decizie recentă a Curții Supreme, cu majoritate conservatoare, de a restricționa delimitările care favorizează minoritățile a schimbat și mai mult datele problemei, iar mai mulți guvernatori republicani din sud (Louisiana, Alabama) și-au anunțat intenția de a redesena circumscripțiile pentru a elimina locuri ocupate de democrați.
Impactul acestor modificări rămâne de stabilit, însă contribuie la un „haos electoral” care amplifică incertitudinea înaintea scrutinului, potrivit Juliei Azari.
Recomandate
Riscul de escaladare în Golful Persic rămâne ridicat , după ce un responsabil militar iranian a spus că este „probabilă” reluarea războiului cu Statele Unite, pe fondul blocajului diplomatic și al tensiunilor legate de strâmtoarea Ormuz , potrivit Stirile Pro TV . Miza imediată pentru economie este legată de fluxurile de petrol: conflictul a împins deja prețurile la niveluri nemaivăzute din 2022, iar Ormuz era ruta pentru o cincime din hidrocarburile consumate la nivel mondial. Un armistițiu a intrat în vigoare la 8 aprilie, după aproape 40 de zile de atacuri israeliano-americane asupra Iranului și riposte ale Teheranului în regiune. De atunci, discuțiile directe de la Islamabad (11 aprilie) nu au produs rezultate, iar divergențele au rămas puternice, inclusiv pe tema strâmtorii Ormuz și a dosarului nuclear. În această săptămână, Iranul a transmis un nou text prin intermediul Pakistanului, fără detalii publice. Donald Trump a spus că nu este „mulțumit” de propunere și a reiterat că reluarea războiului rămâne „o opțiune”, deși a susținut că ar prefera să nu fie nevoit să „pulverizeze definitiv” Iranul. Ormuz, punctul de presiune cu efect direct asupra pieței petrolului Teheranul a reacționat printr-un mesaj de forță. Mohammad Jafar Asadi, inspector adjunct al comandamentului forțelor armate iraniene Khatam Al-Anbiya, a declarat că reluarea conflictului este probabilă și a acuzat SUA că nu respectă promisiuni sau acorduri. În paralel, conflictul continuă „sub alte forme”: Washingtonul impune un blocaj asupra porturilor iraniene ca răspuns la închiderea de către Iran a strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzita anterior o cincime din hidrocarburile consumate global. Parlamentul iranian pregătește, potrivit materialului, o lege care ar include: plasarea strâmtorii Ormuz sub autoritatea forțelor armate; interzicerea trecerii navelor israeliene; introducerea unor taxe de trecere. Vicepreședintele Parlamentului, Ali Nikzad, a spus că Iranul nu va renunța la „drepturile” sale în strâmtoare. Context militar și politic: armistițiu, dar forțe încă desfășurate Trump avea, teoretic, termen până vineri să ceară autorizarea Congresului pentru continuarea războiului, însă a trimis o scrisoare parlamentarilor în care i-a informat că ostilitățile împotriva Iranului erau „încheiate”. Mai mulți parlamentari democrați au susținut însă că prezența continuă a forțelor în regiune indică contrariul. Materialul notează că portavionul USS Gerald Ford a părăsit Orientul Mijlociu, dar 20 de nave ale marinei, inclusiv alte două portavioane, rămân desfășurate. Pe fondul tensiunilor, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania în decurs de un an, iar Trump s-a arătat iritat de lipsa de sprijin din partea europenilor și de declarațiile cancelarului Friedrich Merz, care a spus că americanii nu au „nicio strategie” în Iran. Presiune economică internă în Iran Deși bombardamentele au încetat, populația resimte efectele economice: articolul menționează inflație în creștere și șomaj, într-o țară afectată deja de decenii de sancțiuni internaționale. Liderul suprem, Mojtaba Khamenei, a cerut companiilor care au suferit pagube să evite pe cât posibil concedierile, invocând „războiul economic”. Tot sâmbătă, justiția iraniană a anunțat spânzurarea a doi bărbați acuzați de spionaj în favoarea Israelului, un semnal că tensiunile interne și măsurile de securitate rămân ridicate. În lipsa unor detalii publice despre oferta transmisă prin Pakistan și în condițiile în care ambele părți păstrează opțiunea escaladării, riscul pentru piețele energetice rămâne legat de orice nouă perturbare în zona Ormuz și de menținerea blocajelor asupra porturilor iraniene. [...]
Președintele Donald Trump spune că ar putea ordona noi lovituri militare împotriva Iranului , în timp ce Washingtonul analizează o propunere iraniană de acord-cadru, potrivit Axios . Mesajul ridică din nou riscul unei escaladări într-un moment în care negocierile sunt prezentate ca fiind în impas. Trump le-a spus reporterilor sâmbătă că o reluare a acțiunii militare este „o posibilitate” dacă Iranul „se comportă urât” sau „face ceva rău”, întrebat fiind dacă ar putea ordona noi lovituri. Negocieri în paralel cu opțiuni militare În același timp, SUA și Iranul „încă fac schimb” de proiecte pentru un acord-cadru care să pună capăt războiului, însă Trump ia în calcul și noi lovituri „pentru a încerca să spargă” blocajul actual, notează publicația. Ce conține propunerea Iranului, potrivit sursei Axios scrie că Iranul a transmis joi o propunere actualizată, în 14 puncte, pentru un acord-cadru. Conform a două surse informate despre document, propunerea include: un termen de o lună pentru negocieri privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz ; încetarea blocadei navale americane; încheierea permanentă a războiului în Iran și în Liban; abia după un astfel de acord, încă o lună de negocieri pentru un posibil acord privind programul nuclear. Briefing la Trump și „planuri noi” pentru lovituri Tot joi, Trump a fost informat de comandantul CENTCOM , amiralul Brad Cooper, despre „noi planuri” pentru lovituri militare împotriva Iranului, potrivit Axios. Cooper a plecat apoi în regiune și sâmbătă s-a întâlnit cu militari la bordul USS Tripoli, în Marea Arabiei. Ce urmează: evaluarea propunerii și semnale publice dure Trump a spus vineri că nu este mulțumit de propunerea iraniană, iar sâmbătă, înainte să plece din Palm Beach spre Miami, a declarat că urma să o revizuiască în avion și că va reveni cu o poziție după ce primește „formularea exactă”. Ulterior, pe Truth Social, Trump a scris că „nu-și poate imagina” că propunerea ar putea fi acceptabilă și a susținut că Iranul „nu a plătit încă un preț suficient de mare” pentru acțiunile sale din ultimii 47 de ani. [...]
Mutarea atenției Casei Albe spre Iran riscă să accelereze decuplarea de securitate a Europei de SUA , pe fondul percepției că sprijinul american pentru Ucraina devine tot mai incert, potrivit unei analize citate de Libertatea . În acest context, oficiali europeni vorbesc despre „urgența” creșterii autonomiei strategice, inclusiv prin ideea unei Uniuni Europene de Apărare. De peste două luni, războiul din Iran captează atenția Statelor Unite, iar conflictul din Ucraina a coborât ca prioritate la Casa Albă. Un oficial european anonim spune că „lucrurile par să fie blocate și au nevoie de un nou impuls”, însă „ultimele 24 de ore” ar fi arătat că speranțele pentru o schimbare rapidă sunt nerealiste. Semnale de distanțare: Ucraina, pe plan secund, Europa își face calculele În material sunt enumerate mai multe acțiuni recente ale lui Donald Trump: criticarea cancelarului Germaniei pe rețelele sociale, surprinderea Pentagonului cu o amenințare privind reducerea prezenței trupelor americane în trei țări europene (inclusiv Germania) și o discuție telefonică extinsă cu Vladimir Putin. În urma convorbirii, cei doi ar fi convenit asupra unui armistițiu temporar fără consultarea Ucrainei. În paralel, liderii europeni par să se adapteze la perspectiva unei Americi „tot mai distante” și discută măsuri de reducere a dependenței de Washington, inclusiv explorarea unei Uniuni Europene de Apărare. „Este o urgență să ne asigurăm mai multă autonomie”, a declarat un oficial european. Totodată, războiul din Iran și criza energetică din Strâmtoarea Ormuz sunt prezentate ca factori care ar fi întărit hotărârea Europei de a sprijini Ucraina. „Dacă e ceva ce acest conflict din Iran a întărit, este hotărârea noastră de a fi alături de Ucraina”, a adăugat oficialul. Ucraina își caută alternative: Turcia și contracte pe drone Pe măsură ce sprijinul SUA devine mai incert, Ucraina își reconfigurează strategia: Volodimir Zelenski ar urma să se orienteze către Turcia pentru următoarele negocieri cu Rusia. În același timp, Ucraina începe să-și evidențieze capacitățile tehnologice și militare, prin contracte de vânzare de tehnologii de apărare cu drone către aliați din Europa și din Golf. „Țările încep să realizeze că au nevoie de Ucraina la fel de mult cum au nevoie de noi”, a spus aceeași sursă europeană. Materialul citează și un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev: doar 40% dintre ucraineni mai cred că SUA vor oferi sprijinul necesar, în scădere cu 17 puncte procentuale față de începutul anului. Uniune de Apărare și coaliții noi: ce se discută în Europa Statele europene discută formarea unor noi coaliții de securitate. Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare, a propus ca țări din afara UE – precum Marea Britanie, Norvegia și Ucraina – să fie incluse într-o Uniune Europeană de Apărare, idee care ar putea oferi Ucrainei „o garanție puternică de securitate după stabilirea păcii”, potrivit unui oficial european citat. În plus, este menționat că summitul Comunității Politice Europene din Armenia a invitat, pentru prima dată, un lider non-european: premierul canadian Mark Carney, care a pledat la Davos pentru o reconfigurare geopolitică menită să reducă dependența de SUA. Critica fostului șef NATO: Europa trebuie să se bazeze mai mult pe propriile forțe Fostul secretar general NATO Anders Fogh Rasmussen a declarat pentru Euro News că situația actuală îl face să concluzioneze că Europa trebuie să reducă dependența de SUA. „Încă din copilărie, am admirat Statele Unite. Dar acum trebuie să acceptăm realitatea că este necesar să ne bazăm mai mult pe forțele proprii”, a spus Rasmussen. Totuși, unii oficiali europeni consideră în continuare că implicarea SUA rămâne importantă pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, pe motiv că Washingtonul „are o influență serioasă”, dar insistă că Europa trebuie să-și asume un rol mai mare în negocieri – cu condiția ca americanii să continue sprijinul pentru Ucraina și să garanteze acordurile viitoare. [...]
Escaladarea retoricii dintre Washington și Havana riscă să se traducă în noi restricții economice și presiuni asupra fluxurilor energetice către Cuba , după ce președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a cerut comunității internaționale să reacționeze la amenințările lui Donald Trump privind o posibilă intervenție militară, potrivit HotNews . Díaz-Canel a spus că amenințările de „agresiune militară” au ajuns la „un nivel periculos și fără precedent” și a cerut comunității internaționale „să ia notă” și să decidă, „alături de poporul SUA”, dacă va permite ca „un act criminal atât de radical să fie comis”. Reacția a venit după ce Trump a reiterat, vineri, într-o alocuțiune în Florida, că SUA ar putea „prelua controlul” Cubei, sugerând inclusiv că un portavion american s-ar putea opri acolo „pe drumul de întoarcere din Iran”. Sancțiuni mai dure și efecte directe asupra economiei Cubei Declarațiile lui Trump au fost făcute la câteva ore după semnarea unui decret prezidențial care înăsprește sancțiunile americane împotriva guvernului de la Havana și a entităților care colaborează cu acesta. În paralel, președintele american aplică „o politică de presiune maximă” împotriva Cubei „de la începutul anului”, considerând că insula reprezintă „o amenințare extraordinară” pentru securitatea națională a SUA. Pe lângă embargoul american în vigoare din 1962, Washingtonul impune din ianuarie și o „blocadă petrolieră” a insulei, permițând trecerea unui singur petrolier rusesc — o măsură cu impact potențial imediat asupra alimentării cu energie și, implicit, asupra activității economice. Mesajul Havanei: miza politică internă din Florida Președintele cubanez a susținut că o intervenție militară americană ar urmări în primul rând „satisfacerea” intereselor comunității de exilați cubanezi din Florida, descrisă drept „un grup restrâns dar bogat și influent, animat de o dorință de revanșă și de dominație”. În același timp, Díaz-Canel a transmis că „niciun agresor, oricât de puternic ar fi el, nu va avea parte de predarea Cubei”. Context: mobilizare publică la Havana Înaintea acestui schimb de declarații, la Havana a avut loc vineri, de 1 Mai, o defilare în fața ambasadei SUA, organizată pentru a denunța amenințările de agresiune americană. La eveniment au participat Raul Castro, în vârstă de 94 de ani, și președintele cubanez. [...]
Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel , avertizează că amenințările de agresiune militară ale lui Donald Trump au ajuns la un „nivel periculos și fără precedent” și cere o reacție a comunității internaționale , potrivit Agerpres , care citează AFP. Declarația a fost făcută sâmbătă și plasează din nou relația Washington–Havana într-o zonă de tensiune politică ridicată, cu potențial de a complica dialogul diplomatic și de a alimenta incertitudini în regiune. Ce spune liderul cubanez și ce cere Díaz-Canel susține că mesajele lui Trump privind o posibilă acțiune militară împotriva Cubei depășesc un prag „fără precedent” și face apel la comunitatea internațională să reacționeze, conform informațiilor disponibile în materialul Agerpres. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detalii suplimentare despre contextul exact al declarațiilor sau despre eventuale reacții oficiale nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
China anunță că nu va respecta sancțiunile SUA împotriva a cinci companii chineze acuzate că importă petrol iranian , o poziție care ridică miza unui conflict de reglementare cu efect direct asupra fluxurilor comerciale de energie și asupra companiilor care operează în lanțul de aprovizionare cu țiței, potrivit News . Washingtonul a înăsprit în ultimele luni sancțiunile care vizează rafinării chineze ce se aprovizionează cu țiței iranian la prețuri reduse, cu obiectivul declarat de a „secătui” sursele de venit ale Iranului, relatează AFP, citată de News. Poziția Beijingului a fost transmisă de Ministerul chinez al Comerțului , într-o declarație referitoare la sancțiuni anunțate separat încă de anul trecut. Ministerul susține că aceste măsuri „nu trebuie recunoscute, puse în aplicare sau respectate”. În comunicatul citat, partea chineză argumentează că sancțiunile americane „interzic sau restricționează în mod nejustificat activitățile economice, comerciale și conexe normale ale întreprinderilor chineze cu țările terțe (...)” și că ar încălca dreptul internațional și normele fundamentale care reglementează relațiile internaționale. [...]
