Știri
Știri din categoria Externe
Procurorii anticorupție din Ucraina cer arestarea lui Andrii Ermak, cu o cauțiune de 180 de milioane de grivne, într-un dosar care vizează spălare de bani și corupție de amploare, inclusiv în zone sensibile precum energia și apărarea, potrivit Mediafax.
Solicitarea a fost anunțată de șeful SAP (procuratura specializată anticorupție), care a precizat că procurorii vor cere instanței arestarea lui Ermak, cu posibilitatea eliberării pe cauțiune de 180 de milioane de grivne (3,4 milioane de euro, aprox. 17 milioane de lei).
Ermak a ajuns la Înalta Curte Anticorupție din Kiev, unde judecătorii urmează să decidă dacă va fi arestat. Potrivit presei din Kiev, el a refuzat să comenteze informațiile potrivit cărora ar continua să influențeze deciziile Biroului Președintelui Volodimir Zelenski.
NABU (Biroul Național Anticorupție) și SAP investighează un caz denumit „Dinastia”, iar șeful NABU, Semen Krivonos, a declarat la un briefing că sunt verificate în continuare detalii privind proprietăți și bunuri, iar ancheta este în desfășurare.
Conform anchetei citate, în perioada 2021–2025, suspecții ar fi spălat peste 460 de milioane de grivne (10,46 milioane de dolari, aprox. 48 milioane de lei) prin construirea unui „oraș rural” în satul Kozyn, regiunea Kiev. Investiția ar include:
Procurorii mai susțin că ancheta vizează corupție de amploare în domeniul energiei și al apărării, inclusiv achiziții de drone și arme. Într-o procedură separată, secretarul CNSU ar fi fost interogat și are statut de martor în legătură cu producători de drone.
După speculații din presa ucraineană, procurorii au afirmat că Zelenski nu este implicat și nu a fost implicat în niciuna dintre anchete, conform informațiilor prezentate.
În același timp, anchetatorii susțin că investigația nu blochează activitatea întreprinderilor de apărare: conturile nu ar fi înghețate, iar producția nu ar fi fost oprită. Separat, procurorii afirmă că experții care evaluează activele din dosar sunt amenințați, iar o parte dintre ei ar fi refuzat să mai lucreze din cauza presiunilor.
Decizia instanței privind măsura preventivă cerută în cazul lui Andrii Ermak este următorul pas care poate influența atât stabilitatea politică de la Kiev, cât și percepția asupra capacității Ucrainei de a gestiona riscurile de corupție în sectoare cu impact direct asupra efortului de război.
Recomandate
Atacurile cu drone au reînceput imediat după armistițiul de trei zile , semn că inițiativa de încetare a focului susținută de SUA rămâne fragilă și cu efecte limitate pe teren, potrivit Libertatea . Marți, Kievul a fost vizat de un atac cu drone după expirarea armistițiului, conform autorităților ucrainene, informație transmisă de AFP. Șeful administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, a avertizat populația, printr-un mesaj pe Telegram, să rămână în siguranță până la ridicarea alertei. „Dronele inamice se află în prezent deasupra Kievului. Vă rugăm să rămâneți în siguranță până la ridicarea alertei” Administrația militară regională din Kiev le-a cerut locuitorilor să rămână în adăposturi și a precizat că sistemele de apărare antiaeriană ar putea interveni în zonă. Sirenele de alertă fuseseră activate pentru prima dată în capitală vineri, înainte ca armistițiul să intre în vigoare. Ce arată reluarea atacurilor despre „pauza” negociată Armistițiul de trei zile a fost anunțat vineri de președintele SUA, Donald Trump , cu câteva ore înaintea ceremoniilor din Rusia dedicate victoriei din cel de-Al Doilea Război Mondial. Trump a spus că speră ca încetarea focului să marcheze „începutul sfârșitului” conflictului. În același timp, pauza de trei zile este prezentată ca parte a unei inițiative mai ample de pace susținute de Statele Unite, care „până acum nu a reușit să oprească războiul” început în urmă cu peste patru ani, notează publicația. Acuzații reciproce și bilanț raportat de Rusia În weekend, cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului prin atacuri și de lovirea unor ținte civile, în condițiile în care Trump afirmase că încetarea focului urma să fie în vigoare în perioada 9–11 mai. După expirarea armistițiului, armata rusă a susținut că a doborât 27 de drone ucrainene, potrivit informațiilor prezentate în articol. [...]
Rusia a reluat atacurile aeriene asupra Kievului imediat după expirarea armistițiului de trei zile , semnalând fragilitatea oricărei pauze de luptă și menținând presiunea operațională asupra capitalei Ucrainei, potrivit Adevărul . Atacul era în desfășurare marți în zori, iar șeful administrației militare a orașului, Timur Tkacenko , a transmis pe Telegram că „drone inamice” se află deasupra Kievului și a cerut populației să rămână la adăpost până la ridicarea alertei. Oficialul a raportat și căderea unor resturi peste o clădire rezidențială din cartierul Obolonski. Aceasta este prima alertă aeriană asupra capitalei de la 8 mai. Armistițiul de trei zile, menționat în relatare ca fiind anunțat de președintele american Donald Trump, a început sâmbătă. Context: acuzații reciproce de încălcare a armistițiului În perioada armistițiului, ambele părți au reclamat încălcări. Ucraina a acuzat Rusia de atacuri cu drone în estul și sudul țării, iar Rusia a acuzat Ucraina că a atacat regiunea Belgorod. Relatarea este atribuită AFP. [...]
Donald Trump spune că SUA vor deschide discuții cu Cuba , după ce Havana ar fi cerut ajutor, într-un semnal care poate schimba, măcar tactic, linia dură de sancțiuni și restricții impusă în ultimele luni. Informația apare într-o postare a președintelui american pe Truth Social , citată de Reuters . Trump nu a oferit detalii despre formatul sau calendarul discuțiilor, limitându-se la a afirma că „vom vorbi”. Casa Albă și Departamentul de Stat nu au putut fi contactate imediat pentru comentarii, iar reprezentanții Havanei nu au răspuns, potrivit aceleiași surse. Context: presiune crescută asupra Cubei Declarația vine după o perioadă în care administrația Trump a intensificat măsurile împotriva Cubei, inclusiv prin sancțiuni financiare noi și extinderea altora, alături de măsuri cu impact direct asupra fluxurilor economice dintre SUA și insulă. Reuters notează că Washingtonul a: impus o „blocadă” a combustibilului; restrâns călătoriile din SUA către Cuba și transferurile de bani (remitențele) către insulă; încercat să descurajeze aliați regionali să contracteze medici cubanezi. Trump mai spusese anterior că „urmează” Cuba, după ce armata americană a capturat mai devreme în acest an liderul Venezuelei, aliat tradițional al Havanei, conform Reuters. De ce contează: semnal mixt pentru mediul economic și diplomatic Faptul că Trump vorbește despre discuții, în paralel cu menținerea și extinderea sancțiunilor, introduce incertitudine privind direcția politicii SUA față de Cuba. Pentru companii și operatori care depind de reguli privind călătoriile, remitențele sau tranzacțiile cu entități cubaneze, orice schimbare de ton poate prefigura ajustări de reglementare — însă, deocamdată, nu există detalii oficiale despre ce ar urma să includă aceste discuții. În plan diplomatic, China — unde Trump călătorește în această săptămână pentru o întâlnire cu președintele Xi Jinping — a cerut Washingtonului să înceteze imediat embargoul și sancțiunile împotriva Havanei, potrivit Reuters. [...]
Președinția Ucrainei respinge ca necredibile afirmațiile că Zelenski ar fi acceptat cedarea Donbasului în 2022 , într-un episod care riscă să complice și mai mult discuțiile despre un posibil cadru de pace, în condițiile în care Moscova pune tocmai controlul asupra regiunii în centrul revendicărilor sale, potrivit HotNews . Fosta purtătoare de cuvânt a lui Volodimir Zelenski, Iuliia Mendel (secretar de presă în perioada 2019–2021), a susținut într-un interviu acordat lui Tucker Carlson că Ucraina ar fi fost pregătită să cedeze Donbasul în negocierile de pace din 2022 cu Rusia. Ea a afirmat că ar fi vorbit cu persoane care au reprezentat Ucraina la negocierile de la Istanbul din primăvara acelui an și că delegația ar fi acceptat „aproape toate cererile Rusiei”, inclusiv, potrivit ei, o acceptare personală din partea lui Zelenski de a „renunța la Donbas”. Mendel nu a identificat sursele pe care își bazează afirmațiile. Reacția Kievului: „Nu a participat la negocieri, nu a avut acces la decizie” Biroul prezidențial ucrainean a respins categoric acuzațiile, susținând că Mendel nu a avut niciun rol în negocieri și nici acces la procesul decizional la nivel înalt. O sursă din cadrul Biroului prezidențial a declarat jurnaliștilor: „Această doamnă nu a participat la negocieri, nu a luat parte la procesul decizional, a pierdut de mult contactul cu realitatea, iar cine i-ar spune aceste lucruri – sau dacă s-a întâmplat ceva din toate acestea – nu este ceva serios de comentat”. De ce contează acum: Donbasul, obstacol major în orice discuție de pace Afirmațiile apar într-un moment în care controlul asupra Donbasului este prezentat ca unul dintre principalele blocaje în calea unui proces de pace. Rusia cere ca Ucraina să renunțe la porțiunile din Donbas pe care le mai controlează, solicitare respinsă de Kiev și, potrivit sondajelor invocate în articol, și de opinia publică din Ucraina. În plus, Moscova ar mai cere renunțarea la aspirațiile de aderare la NATO și recunoașterea pretențiilor asupra regiunilor anexate. Potrivit Kyiv Post , cedarea Donbasului s-ar fi numărat printre temele discutate în mai multe runde de negocieri din 2022, însă rămâne neclar cât de aproape a fost un acord. Publicația amintește și că, la acel moment, Ucraina ar fi propus neutralitatea în schimbul unor garanții de securitate și al restituirii teritoriilor anexate, inclusiv Donbasul și Crimeea. În același context, articolul menționează că „European Pravda” relata la acea vreme despre un proiect de acord rezultat după discuțiile de la 29 martie, la Istanbul, care ar fi prevăzut retragerea trupelor ruse din mai multe regiuni, dar ar fi lăsat Crimeea și Donbasul sub controlul Moscovei. Negocierile au eșuat ulterior, iar Kievul a negat că ar fi acceptat cedarea Donbasului. Contextul interviului și profilul interlocutorului Declarațiile au fost făcute într-un interviu cu Tucker Carlson, descris ca un critic frecvent al Ucrainei și al ajutorului militar occidental, acuzat că a amplificat în repetate rânduri poziționările Kremlinului. Fragmentul din interviu a fost distribuit pe rețeaua X într-o postare datată 11 mai 2026, disponibilă aici . HotNews notează și că Mendel a mai lansat în trecut acuzații controversate la adresa unor oficiali ucraineni, inclusiv la adresa șefului Biroului Prezidențial, Andriy Iermak. [...]
Liderul Hezbollah Naim Qassem cere oprirea negocierilor directe Israel–Liban, o poziție care poate complica continuarea armistițiului început în aprilie , potrivit The Jerusalem Post . Într-un mesaj scris adresat membrilor grupării, Qassem a spus că Hezbollah „nu se va preda” și a cerut ca Libanul să se retragă din formatul actual de discuții. Qassem a susținut că negocierile directe care au dus la încetarea focului intrată în vigoare pe 16 aprilie „avantajează doar Israelul” și ar presupune „concesii gratuite” din partea guvernului libanez. În schimb, el a cerut trecerea la negocieri indirecte, argumentând că astfel „puterea este în mâinile negociatorului libanez”. Publicația notează că aceste discuții sunt programate să continue în această săptămână. Ce urmărește Hezbollah, potrivit lui Qassem În același mesaj, liderul Hezbollah a afirmat că gruparea rămâne „pe câmpul de luptă” și că Libanul nu va reveni la situația de dinainte de 2 martie. El a acuzat Israelul și SUA că ar urmări anexarea Libanului ca parte a unui proiect de „Israel Mare” și a spus că „oricât de mari ar fi sacrificiile, ele sunt mai mici decât costul capitulării”. Qassem a indicat că autoritățile libaneze sunt responsabile pentru negocierea obiectivelor „suverane” ale Libanului și a spus că Hezbollah este dispus să coopereze pentru atingerea a cinci ținte: oprirea atacurilor israeliene; retragerea completă a prezenței IDF din Liban și desfășurarea armatei libaneze în zona sudică a râului Litani; eliberarea prizonierilor; întoarcerea tuturor persoanelor strămutate la casele lor; reconstrucția. Totodată, Qassem a mulțumit Iranului și a afirmat că acordul SUA–Iran, care ar fi inclus o încetare a focului în Liban, a fost „una dintre cele mai puternice cărți” ale Hezbollah pentru a opri „agresiunea israeliană”. Contextul diplomatic: presiuni asupra Israelului și o nouă rundă de discuții Separat, președintele Libanului, Joseph Aoun , a cerut Statelor Unite să pună presiune pe Israel pentru încetarea focului și oprirea demolărilor de locuințe în sudul Libanului, potrivit unui comunicat al președinției libaneze citat în material. Aoun a discutat subiectul cu ambasadorul SUA la Beirut, Michel Issa, iar cei doi au trecut în revistă evoluțiile legate de o a treia rundă de discuții care ar urma să aibă loc la Washington între reprezentanți guvernamentali libanezi și israelieni. Reuters a contribuit la acest material, mai notează publicația. [...]
Discuțiile din UE despre un negociator cu Rusia pentru Ucraina se mută spre un nume cu greutate, Angela Merkel , pe fondul presiunii ca viitorul mediator să aibă legitimitate largă în Europa, inclusiv în Est și în statele baltice, potrivit Mediafax , care citează Der Spiegel. Publicația germană scrie că, în cercurile politice din Germania, se discută ideea ca fostul cancelar Angela Merkel să fie un mediator potrivit în negocierile dintre Rusia și Ucraina. Argumentele invocate sunt că Merkel vorbește rusa, îi cunoaște personal pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe președintele rus Vladimir Putin și, fiind retrasă din prim-plan în ultimii ani, ar putea avea o poziție mai obiectivă față de conflict. Contextul discuțiilor este propunerea lui Vladimir Putin ca fostul cancelar Gerhard Schröder să fie mediator, ceea ce a declanșat în Uniunea Europeană dezbateri intense despre posibile negocieri. Der Spiegel notează că, după „experiența nefericită” a medierii SUA, UE ar vrea de această dată să participe direct la discuții. Kaja Kallas , șefa diplomației europene, a criticat ideea ca Moscova să influențeze alegerea persoanei care ar urma să medieze. Ea a spus că „nu ar fi foarte inteligent” să fie lăsat Kremlinul să dicteze candidatul pentru negocieri. Miza politică: acceptul Europei de Est și al statelor baltice Președintele Conferinței de Securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger, a avertizat că, indiferent cine va fi ales, mediatorul trebuie să obțină „o aprobare largă la nivel european, în special din partea Europei de Est și a țărilor baltice”. Der Spiegel amintește că Merkel a fost criticată în trecut de Polonia și de statele baltice pentru susținerea proiectului gazoductului Nord Stream 2. Totodată, ea a avut un rol important în acordurile de la Minsk din 2014 și 2015, care nu au împiedicat invazia rusă din 2022. Poziția Angelei Merkel: fără solicitare oficială, fără refuz explicit Biroul fostului cancelar a declarat pentru Der Spiegel că „nu au primit nicio solicitare” privind un rol de mediator. Întrebat dacă Merkel ar putea accepta o astfel de poziție, biroul ei nu a oferit „niciun răspuns negativ”, potrivit aceleiași surse. [...]
