Știri
Știri din categoria Externe
Arabia Saudită a expulzat atașatul militar al Iranului și patru membri ai ambasadei, potrivit Al Jazeera, care notează că personalul are la dispoziție 24 de ore să părăsească regatul, pe fondul intensificării atacurilor atribuite Teheranului.
Ministerul saudit de Externe a anunțat sâmbătă că i-a declarat persona non grata pe „atașatul militar al Ambasadei Republicii Islamice Iran în Regat, asistentul atașatului militar și trei membri ai personalului misiunii”, invocând „atacuri iraniene repetate” asupra teritoriului saudit.
Decizia vine în contextul războiului SUA-Israel cu Iranul, în care Teheranul a vizat Arabia Saudită și alți vecini din Golf care găzduiesc active militare americane, cu atacuri tot mai dăunătoare asupra zonelor civile și infrastructurii energetice, alimentând volatilitatea pe piețele globale de energie. Autoritățile saudite susțin că, de la începutul războiului, regatul a fost atacat cu sute de rachete și drone iraniene, majoritatea fiind interceptate.
Printre episoadele menționate se află lovituri repetate asupra instalațiilor energetice din estul Arabiei Saudite și atacuri asupra capitalei Riyadh, unde ambasada SUA ar fi fost lovită de două drone la începutul lunii. Joi, încărcările de petrol în portul Yanbu de la Marea Roșie au fost perturbate după ce o dronă a căzut în apropierea rafinăriei SAMREF (Aramco-Exxon), potrivit relatării.
Yanbu este prezentat ca singura ieșire de export a Arabiei Saudite în condițiile în care Iranul a blocat, în fapt, traficul de petroliere care părăsesc Golful prin Strâmtoarea Hormuz. În acest context, ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, a spus anterior în cursul săptămânii că încrederea în Iran a fost „spulberată” și a invocat dreptul țării sale de a se apăra, adăugând că statele din Golf au capacități semnificative pe care le-ar putea folosi dacă ar decide acest lucru.
Relațiile dintre Riad și Teheran au fost tensionate istoric, deși cele două state au început o apropiere mediată de Beijing în urmă cu trei ani.
Ministerul saudit de Externe a avertizat sâmbătă că atacurile iraniene continue ar putea duce la o escaladare suplimentară și la „consecințe semnificative” pentru relațiile actuale și viitoare, pe fondul unor măsuri similare în regiune, după ce Qatarul a declarat miercuri persona non grata atașații militari și de securitate ai ambasadei Iranului la Doha, împreună cu personalul acestora.
Recomandate
JD Vance susține că SUA au „distrus” programul nuclear al Iranului , o afirmație care ridică miza negocierilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Informația apare într-un material Al Jazeera , publicat pe 8 august 2026. Vicepreședintele american JD Vance a declarat că Washingtonul a „distrus” programul nuclear al Iranului și i-a degradat capacitățile militare. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre natura acțiunilor invocate sau despre evaluări independente care să confirme afirmația. În același timp, Teheranul cere Statelor Unite compensații și încetarea blocadei navale înainte de a redeschide Strâmtoarea Hormuz. Condiționarea redeschiderii de aceste cerințe indică faptul că disputa are o componentă operațională directă asupra transportului maritim într-una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Din perspectiva piețelor și a companiilor dependente de transportul maritim, mesajul relevant este că redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne legată de un pachet politic mai larg, în care Iranul cere concesii concrete, iar SUA își afirmă public poziția de forță. Materialul nu precizează un calendar sau pași agreați pentru reluarea traficului prin strâmtoare. [...]
Turcia, Arabia Saudită și Pakistan au semnat un pact de apărare colectivă care poate ridica riscul de escaladare militară în Golf , printr-o clauză de tip „un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor”, într-un moment în care tensiunile cu Iranul rămân ridicate, potrivit Adevărul . Acordul, semnat vineri la Mecca , prevede și exerciții militare comune, schimb de informații și întărirea capacității de descurajare colectivă. În logica acestui aranjament, un nou atac major asupra Arabiei Saudite ar putea activa pactul și ar putea atrage în conflict Pakistanul și Turcia, notează publicația, care citează CNN. Ce schimbă pactul în arhitectura de securitate din regiune Din perspectiva Riadului, înțelegerea adaugă un strat de protecție peste parteneriatul tradițional de securitate cu Statele Unite, pe fondul îndoielilor din regiune privind capacitatea Washingtonului de a-și proteja în continuare aliații din Golf. Adevărul punctează și greutatea militară a celor doi parteneri ai Arabiei Saudite: Turcia are a doua cea mai mare armată din NATO , după SUA, iar Pakistanul este singura țară musulmană care deține arme nucleare. În acest context, pactul este prezentat ca un semnal de descurajare în fața amenințării iraniene. Ce prevede, concret, și ce rămâne neclar Elementul central este angajamentul politic potrivit căruia un atac împotriva uneia dintre cele trei țări „va fi considerat un atac împotriva tuturor”. În plus, alianța include: organizarea de exerciții militare comune; schimb de informații; consolidarea descurajării colective. Totuși, declarația comună nu detaliază ce obligații concrete ar avea fiecare stat și nici în ce măsură pactul ar impune intervenție militară efectivă pentru apărarea reciprocă. Rezerve publice și posibilă extindere Un oficial turc a declarat pentru CNN că acordul nu vizează un actor anume, iar Ministerul saudit de Externe a susținut că nu este un demers de creare a unei „axe militare” sau a unui „bloc sectar”. Același oficial turc a adăugat că și alte țări din regiune s-ar putea alătura, ceea ce ar deschide perspectiva unei alianțe mai largi, pe un model similar NATO. Contextul imediat: Iran, Israel și tensiuni între aliați regionali Acordul vine pe fondul extinderii prezenței militare a Israelului în regiune și al deteriorării relațiilor dintre Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. În paralel, Pakistanul și Turcia au fiecare graniță cu Iranul și au propriile motive pentru a evita extinderea conflictului: Pakistanul gestionează o populație șiită numeroasă și o relație sensibilă cu Teheranul, iar Turcia și Iranul au interese comune legate de separatismul kurd, deși concurează pe alte dosare regionale. Reacția Iranului și miza de descurajare Primele reacții de la Teheran au fost negative. Ebrahim Rezaei, membru al Comisiei pentru securitate națională și politică externă a Parlamentului iranian, a transmis pe X că un „acord pe hârtie” nu ar garanta securitatea Arabiei Saudite, potrivit materialului. În același timp, Adevărul amintește că Iranul a atacat în repetate rânduri ținte din Arabia Saudită în timpul războiului, inclusiv infrastructură civilă și instalații energetice, iar deși atacurile directe s-au redus după armistițiul din 8 aprilie, grupări susținute de Iran din Yemen și Irak au continuat să vizeze regatul. În această logică, pactul de la Mecca funcționează ca avertisment: un atac major ar putea declanșa o reacție în lanț, cu potențial de extindere rapidă a conflictului. [...]
Iran și Oman au convenit un cadru pentru Strâmtoarea Hormuz , dar decizia finală rămâne la nivel politic , potrivit Al Jazeera , care citează presa de stat iraniană și un oficial. Înțelegerea vizează un „cadru” de cooperare privind Strâmtoarea Hormuz, unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru transporturile maritime de energie, însă oficialul citat a precizat că „o decizie finală urmează să fie luată la niveluri superioare”. Informația este limitată la acest element din actualizarea în timp real publicată pe 8 august 2026, fără detalii despre conținutul cadrului convenit, calendar sau mecanisme de implementare. [...]
Ucraina își intensifică loviturile asupra industriei militare ruse , într-o mișcare care vizează direct capacitatea Moscovei de a produce armament și de a susține operațional războiul, potrivit Agerpres . Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a ordonat desfășurarea unor „operațiuni speciale” împotriva unor „companii precise” deja identificate. Zelenski a transmis pe Facebook, după o reuniune cu conducerea politică și militară a Ucrainei, că participanților li s-au trasat sarcini clare și că se așteaptă ca acestea să fie „executate întocmai”. Obiectivul declarat este ca industria militară a Rusiei să fie „redusă semnificativ”. În același mesaj, liderul ucrainean a susținut că Rusia continuă să obțină din străinătate sprijin și componente-cheie pentru armele sale, afirmând că rachetele și dronele rusești includ „componente esențiale din alte țări”, fără de care aceste sisteme „pur și simplu nu ar putea exista”. Campania cu drone: ținte logistice, rafinării și transport maritim În completarea operațiunilor anunțate acum, Zelenski a indicat că, mai devreme în această săptămână, a vorbit despre noi lovituri cu drone în profunzimea teritoriului rus, în continuarea unei campanii de 40 de zile ordonate pe 25 iunie, care vizează în special centre logistice și rafinării. Potrivit datelor prezentate, în perioada scursă de la lansarea campaniei, armata ucraineană ar fi atacat: aproximativ 20 de depozite ale companiei ruse de comerț electronic Wildberries; alte 25 de rafinării și infrastructuri energetice; aproximativ 200 de petroliere și nave comerciale în Marea Neagră și Marea Azov. Represalii și presiune pe exporturile Ucrainei Agerpres notează că Rusia a răspuns prin intensificarea atacurilor: numai în iulie ar fi lansat 381 de rachete asupra Ucrainei, „mai multe decât în orice altă lună” de la începutul invaziei din februarie 2022. În paralel, Rusia atacă susținut cu rachete și drone porturile Ucrainei, cu scopul de a-i limita exporturile – în special de cereale – în contextul în care și exporturile rusești au fost perturbate de loviturile ucrainene asupra infrastructurii portuare, mai arată aceeași sursă. [...]
Iran vrea să introducă taxe de până la 7% din valoarea mărfii pentru navele comerciale care tranzitează Strâmtoarea Hormuz , într-un plan aflat în analiza Parlamentului de la Teheran, cu potențial de a crește costurile de transport pe una dintre cele mai importante rute pentru petrol și gaze, potrivit NPR . Proiectul prevede și interzicerea tranzitului pentru nave asociate SUA, Israelului și altor „țări ostile”, până când Iranul ar fi „compensat pentru pagubele de război”, conform presei de stat iraniene citate de publicație. Planul ar introduce un mecanism de cost direct pentru companii: o taxă de până la 7% din valoarea încărcăturii pentru navele comerciale care trec prin strâmtoare. În plus, ar exista amenzi de 20% din valoarea mărfii pentru navele care ar încălca condițiile impuse de Iran. Rute „temporare” și disputa privind controlul strâmtorii Iranul a transmis miercuri că finalizează un acord privind rutele de navigație cu Oman , aliat al SUA aflat pe cealaltă parte a Strâmtorii Hormuz. Potrivit presei de stat iraniene, Ministerul de Externe de la Teheran ar fi indicat că navele ar urma să intre prin coridorul nordic, aproape de coasta iraniană, și să iasă prin coridorul sudic, aproape de coasta Omanului. Oman nu a comentat, notează NPR. Administrația Trump contestă însă această interpretare. Un oficial american, citat de NPR sub protecția anonimatului, a spus că eventualele rute temporare nu ar implica „aprobări sau permisiuni și nici taxe ori tarife”, argumentând că Strâmtoarea Hormuz este o cale navigabilă internațională. Ulterior, președintele Donald Trump a afirmat că SUA „controlează” în prezent strâmtoarea prin blocada navală asupra Iranului. Context: războiul și efectele economice ale închiderii Evoluția vine la peste cinci luni după ce SUA și Israel au început războiul împotriva Iranului, la 28 februarie, conform NPR. Strâmtoarea Hormuz a rămas deschisă pentru transportul maritim până la declanșarea conflictului, însă, după atacurile comune ale Israelului și SUA, Iranul a ripostat în regiune și a susținut că a preluat controlul asupra acestei rute critice. În acest context, SUA au impus o blocadă navală asupra Iranului în aprilie și din nou în iulie, pe care o mențin, potrivit aceleiași surse. NPR notează că închiderea strâmtorii a produs „o perturbare majoră” a aprovizionării cu combustibil și îngrășăminte, a împins prețurile în sus și a afectat economii din întreaga lume. Ce urmează: negocieri pentru redeschidere și presiune regională Președintele Trump a declarat joi că negocierile pentru redeschiderea strâmtorii avansează. Tot joi, ministrul de externe al Turciei, implicat în mediere, a spus că un acord temporar între SUA și Iran ar putea fi anunțat curând, potrivit NPR. Statele din Golf, expuse represaliilor iraniene asupra unor situri militare americane în timpul războiului, împing părțile către un acord interimar de detensionare, de teama unei noi escaladări care ar putea pune în pericol infrastructura lor petrolieră, vulnerabilă la atacuri cu drone și rachete, mai arată publicația. [...]
Acordul Iran–Oman pentru un nou traseu prin Ormuz riscă să nu deblocheze rapid comerțul cu petrol , deoarece Teheranul condiționează înțelegerea de absența „părților terțe” și susține că factorii de insecuritate rămân, potrivit HotNews . Iranul a anunțat miercuri că a ajuns la un acord cu Sultanatul Oman privind „un nou traseu” pentru tranzitul navelor prin Strâmtoarea Ormuz , după ce „coordonatele geografice” ale rutei au fost aprobate de ambele părți, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al ministerului iranian de externe, Esmail Baghaei, citat de agenția Irna. Oficialul iranian a spus că cele două state lucrează la o „declarație comună”, dar a introdus o condiție explicită: „Părțile terțe să nu vină să împiedice procesul”. De ce contează: Ormuz rămâne blocată, iar riscul operațional persistă De la reluarea ostilităților cu Statele Unite la începutul lunii iulie, Iranul „blochează din nou” Strâmtoarea Ormuz, rută strategică prin care, înainte de război, trecea „o cincime din comerțul mondial cu hidrocarburi”, potrivit aceleiași surse. În acest context, chiar și un acord tehnic cu Omanul nu garantează automat o trecere sigură și predictibilă pentru nave. Baghaei a susținut că, inclusiv în scenariul unui acord, tranzitul nu ar deveni „lipsit de riscuri”, deoarece „factorii care fac ca Strâmtoarea Ormuz să fie nesigură” ar veni „din partea Statelor Unite”. El a invocat blocada navală impusă de Washington ca represalii, precum și „alte acțiuni agresive și amenințătoare” împotriva Iranului și intereselor sale. Negocieri paralele și mesaje contradictorii SUA–Iran Președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că Teheranul ar dori un acord pentru redeschiderea rutei navale, însă Iranul neagă existența discuțiilor cu Washingtonul și indică drept alternativă o înțelegere cu Omanul. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat miercuri la Fox News că negocierile cu Iranul au fost dificile și că procesul va fi de durată: „Va fi complicat și va dura mult timp până se va ajunge la un acord”. Totodată, Trump a spus marți că strâmtoarea se va redeschide „foarte curând”, avertizând că, în caz contrar, Iranul ar urma să fie lovit „foarte puternic”, și a indicat că un acord ar putea fi încheiat până joi. Teheranul a negat însă orice discuție cu Washingtonul. (În context, HotNews trimite la un material anterior despre declarațiile lui Trump: HotNews .) Miza imediată: rute, taxe și dreptul mării Iranul nu vizează o revenire la situația de dinainte de război și permite, „deocamdată”, doar o singură rută, de-a lungul coastelor sale. În plus, Teheranul ia în calcul introducerea unor „taxe de serviciu”, idee respinsă de Statele Unite și de alte țări și care, potrivit sursei, contravine dreptului internațional al mării. Pe fondul tensiunilor, instituirea unei rute omaneze în luna iunie a provocat reacția Iranului și a fost urmată de „o serie de atacuri asupra navelor”, ceea ce amplifică incertitudinea pentru operatorii maritimi și pentru lanțurile de aprovizionare cu energie. [...]
