Știri
Știri din categoria Externe
Arabia Saudită a expulzat atașatul militar al Iranului și patru membri ai ambasadei, potrivit Al Jazeera, care notează că personalul are la dispoziție 24 de ore să părăsească regatul, pe fondul intensificării atacurilor atribuite Teheranului.
Ministerul saudit de Externe a anunțat sâmbătă că i-a declarat persona non grata pe „atașatul militar al Ambasadei Republicii Islamice Iran în Regat, asistentul atașatului militar și trei membri ai personalului misiunii”, invocând „atacuri iraniene repetate” asupra teritoriului saudit.
Decizia vine în contextul războiului SUA-Israel cu Iranul, în care Teheranul a vizat Arabia Saudită și alți vecini din Golf care găzduiesc active militare americane, cu atacuri tot mai dăunătoare asupra zonelor civile și infrastructurii energetice, alimentând volatilitatea pe piețele globale de energie. Autoritățile saudite susțin că, de la începutul războiului, regatul a fost atacat cu sute de rachete și drone iraniene, majoritatea fiind interceptate.
Printre episoadele menționate se află lovituri repetate asupra instalațiilor energetice din estul Arabiei Saudite și atacuri asupra capitalei Riyadh, unde ambasada SUA ar fi fost lovită de două drone la începutul lunii. Joi, încărcările de petrol în portul Yanbu de la Marea Roșie au fost perturbate după ce o dronă a căzut în apropierea rafinăriei SAMREF (Aramco-Exxon), potrivit relatării.
Yanbu este prezentat ca singura ieșire de export a Arabiei Saudite în condițiile în care Iranul a blocat, în fapt, traficul de petroliere care părăsesc Golful prin Strâmtoarea Hormuz. În acest context, ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, a spus anterior în cursul săptămânii că încrederea în Iran a fost „spulberată” și a invocat dreptul țării sale de a se apăra, adăugând că statele din Golf au capacități semnificative pe care le-ar putea folosi dacă ar decide acest lucru.
Relațiile dintre Riad și Teheran au fost tensionate istoric, deși cele două state au început o apropiere mediată de Beijing în urmă cu trei ani.
Ministerul saudit de Externe a avertizat sâmbătă că atacurile iraniene continue ar putea duce la o escaladare suplimentară și la „consecințe semnificative” pentru relațiile actuale și viitoare, pe fondul unor măsuri similare în regiune, după ce Qatarul a declarat miercuri persona non grata atașații militari și de securitate ai ambasadei Iranului la Doha, împreună cu personalul acestora.
Recomandate
Atacurile cu drone asupra mai multor regiuni rusești au avariat infrastructură industrială și civilă , cu cel puțin un deces și minimum 13 răniți, potrivit news.ro , care citează informații transmise de autorități regionale ruse și relatate de Reuters . În regiunea Belgorod , un civil a fost ucis și un altul rănit după ce o dronă ucraineană a lovit un camion în timpul nopții, conform comandamentului operațional regional. În regiunea Ulianovsk, opt persoane – inclusiv un copil – au fost rănite vineri dimineață într-un atac cu drone, a anunțat guvernatorul Aleksei Russkih. Acesta a precizat, pe Telegram, că au fost avariate obiective de infrastructură industrială și civilă. Apărarea aeriană și ținte industriale, în prim-plan În regiunea Voronej, guvernatorul Aleksandr Gusev a declarat că apărarea aeriană a distrus 88 de drone în timpul nopții deasupra capitalei regionale și a cel puțin șase districte. Patru persoane au fost rănite, iar atacurile au produs avarii la: clădiri rezidențiale, vehicule, instalații industriale. Separat, în regiunea Perm, guvernatorul Dmitri Mahonin a spus că unități de apărare aeriană și grupuri mobile de pompieri respingeau un atac „masiv” cu drone, iar o instalație industrială ar fi fost ținta. Potrivit acestuia, nu existau, la momentul informării, rapoarte preliminare privind victime, iar serviciile de urgență interveniseră la fața locului. Reuters notează că nu a putut verifica independent informațiile transmise de autoritățile ruse. [...]
Aproape două treimi dintre americani cred că SUA nu câștigă războiul cu Iranul, iar sprijinul pentru modul în care Donald Trump gestionează politica externă a coborât la un nou minim , potrivit unui material publicat de The Jerusalem Post , care citează un sondaj CNN realizat de SSRS. Sondajul arată că 64% dintre respondenți spun că Statele Unite „nu câștigă” războiul cu Iranul, în timp ce 36% consideră contrariul. În paralel, aprobarea pentru modul în care Trump gestionează conflictul a ajuns la 26%. Scădere accentuată în rândul republicanilor Cea mai vizibilă deteriorare a sprijinului vine din interiorul electoratului republican, potrivit datelor citate. 60% dintre republicani aprobă felul în care Trump gestionează situația din Iran, în scădere cu 13 puncte procentuale față de martie (73%). În același timp, evaluarea generală a politicii externe a lui Trump coboară la 29% aprobare și 71% dezaprobare, cel mai mic nivel înregistrat pentru el într-un sondaj CNN pe parcursul oricăruia dintre mandatele sale, conform articolului. Context: ONU și reluarea contactelor indirecte SUA–Iran Publicarea sondajului are loc în timp ce Trump participă la Adunarea Generală a ONU , la New York, unde Iranul și războiul sunt în prim-planul agendei sale externe. În discursul de marți, Trump a spus că Iranul nu trebuie lăsat să obțină o armă nucleară și a invocat fie perspectiva unui acord cu Teheranul, fie posibilitatea unor acțiuni militare suplimentare. În acest context, Washingtonul și Teheranul au reluat contacte indirecte după luni fără discuții, potrivit informațiilor prezentate. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au comunicat cu ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi prin mediatori, pe marginea Adunării Generale a ONU, în ceea ce ar fi primul contact între părți de la prăbușirea unui acord de încetare a focului interimar, în iulie. Trump a descris întâlnirea cu mediatorii Iranului drept „foarte productivă” și a spus că vede „impuls” către un acord. Iranul ar fi transmis, prin Qatar, condiții care includ încetarea războiului „pe toate fronturile” și oprirea a ceea ce Teheranul numește „acte de agresiune” ale SUA. [...]
Discuțiile SUA–Iran revin pe agendă, dar condițiile Teheranului pentru Ormuz țin riscul pe piața petrolului potrivit HotNews , care relatează despre o întâlnire de trei ore la New York, în marja Adunării Generale a ONU, între oficiali iranieni și trimisul special al SUA, Steve Witkoff . Întâlnirea, mediată de Qatar, nu a produs „nicio evoluție majoră”, notează BBC, dar marchează primul contact de acest tip după discuțiile din iunie, când vicepreședintele SUA JD Vance s-a întâlnit cu o delegație iraniană în Elveția pentru semnarea unui memorandum. Witkoff a spus că este „foarte mulțumit” de rezultat și a descris runda ca fiind una „despre care sperăm că se va dovedi constructivă și promițătoare”. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz , între redeschidere rapidă și condiții politice Un înalt oficial iranian a indicat că Iranul este pregătit să redeschidă Strâmtoarea Ormuz „în termen de o săptămână”, însă doar dacă SUA iau „măsuri reciproce” pentru reducerea presiunii militare și economice asupra Iranului. Ormuz este prezentată drept una dintre principalele rute mondiale de transport al petrolului, astfel că orice blocaj sau redeschidere are implicații directe pentru fluxurile energetice și pentru riscul de volatilitate în prețuri. Teheranul își menține linia de negociere: a reiterat cererea ca SUA să pună capăt „actelor de agresiune”. În trecut, Iranul stabilise șapte condiții prealabile pentru ridicarea blocadei asupra strâmtorii, inclusiv încetarea războiului dus de SUA „pe toate fronturile” și angajamentul de a opri acțiunile agresive, „inclusiv sancțiunile”. Contextul politic: amenințarea lui Trump și lipsa unui progres imediat Discuțiile au avut loc în aceeași zi în care președintele american Donald Trump a amenințat Iranul, de la tribuna Adunării Generale a ONU, cu „anihilarea”. „Se va face o înțelegere cu Iranul care să le permită să reconstruiască și să creeze o țară mult mai mare decât a fost vreodată? Sau să anihilez Republica Islamică și să o fac repede, fără să le mai dau niciodată șansa de a ucide și distruge oameni și țări? Să-i trimit în iad?” Iranul a confirmat că la întâlnirea cu Witkoff a participat ministrul de externe Abbas Araghchi, iar medierea a fost asigurată de diplomați din Qatar. Stadiul conflictului: atacuri în strâmtoare și presiune prin sancțiuni După eșecul unui acord de încetare a focului, cele două părți au continuat schimburi de focuri sporadice. Iranul a atacat nave despre care susține că au încercat să traverseze Strâmtoarea Ormuz fără autorizație, iar SUA au atacat obiective iraniene din strâmtoare și petroliere iraniene în largul coastelor Iranului. În paralel, SUA au menținut un blocaj asupra porturilor iraniene, despre care se arată că a provocat „perturbări majore” economiei iraniene. Trump a amenințat și cu sancțiuni împotriva oricărei țări care continuă să facă comerț cu Iranul, însă, până acum, „nu au existat semne ale unei schimbări de curs” din partea Teheranului, care insistă ca SUA și Israelul să-și înceteze războiul, inclusiv împotriva Hezbollah. Separat, gruparea Houthi din Yemen, aliată a Iranului, și-a intensificat atacurile menite să perturbe transportul de petrol din Arabia Saudită, alimentând riscul de escaladare regională. Ce urmează Din informațiile disponibile, discuțiile au redeschis un canal diplomatic, dar fără rezultate concrete imediate. În practică, semnalul relevant pentru piețe rămâne condiționarea explicită a redeschiderii Ormuz de relaxarea presiunii militare și economice a SUA, într-un context în care retorica de la Washington s-a înăsprit public. [...]
China reia „diplomația panda” ca instrument de influență , trimițând în SUA doi urși panda uriași care vor ajunge la Grădina Zoologică din Atlanta în „câteva zile”, într-un gest prezentat drept apropiere între Beijing și Washington, potrivit Antena 3 . Președintele chinez Xi Jinping a făcut anunțul în timpul unei întâlniri cu omologul său american, Donald Trump, și alți oficiali de la Casa Albă. Cei doi panda, numiți Ping Ping (mascul) și Fu Shuang (femelă), au fost descriși de liderul chinez drept „emisari ai prieteniei” între China și SUA și ar urma să fie mutați pe teritoriul american în următoarele zile. Mutarea vine după ce Grădina Zoologică din Atlanta a anunțat un nou acord de cercetare cu Asociația Chineză pentru Conservarea Faunei Sălbatice, iar animalele ar urma să fie trimise de la Baza de Cercetare și Conservare a urșilor panda uriași din Chengdu. Ce urmărește Beijingul: „soft power” prin programul de împrumut Xi Jinping a prezentat sosirea celor doi panda ca „o veste bună” și a indicat programul de împrumut al urșilor panda drept un exemplu de „prietenie între chinezi și americani”. În aceeași logică, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a spus că noua rundă de cooperare ar contribui la: îmbunătățirea sănătății și bunăstării urșilor panda giganți; promovarea protejării biodiversității la nivel mondial; consolidarea prieteniei dintre China și SUA. În context, Antena 3 notează că urșii panda giganți sunt un simbol al relației bilaterale încă din 1972, iar China folosește de mult timp acest program ca instrument de diplomație de tip „soft power” (influență obținută prin atracție și cooperare, nu prin presiune). Implicații operaționale pentru Zoo Atlanta: pregătiri și calendar neclar Deși Xi Jinping a vorbit despre un orizont de „câteva zile”, detaliile privind data exactă a sosirii sunt limitate. Un purtător de cuvânt al grădinii zoologice a declarat pentru CBS News Atlanta că, deocamdată, instituția nu va comunica data. În paralel, oficialii Zoo Atlanta spun că fac modernizări ale facilităților și alte lucrări de pregătire pentru a crea un mediu „mai confortabil și mai sigur” pentru cei doi panda, cu îndrumarea tehnică a experților chinezi. Context: precedentul din 2024 și situația actuală din SUA Într-un acord anterior, încheiat în 2024, panda Lun Lun și Yang Yang au avut șapte pui, potrivit grădinii zoologice. Lun Lun, Yang Yang și cei mai mici doi pui au plecat din Atlanta spre China în octombrie 2024, unde locuiesc și ceilalți pui. În prezent, în Statele Unite există urși panda în două grădini zoologice: Grădina Zoologică Națională din Washington și Grădina Zoologică din San Diego, care au primit urși panda din China în 2024. Pe agenda întâlnirii Xi–Trump, Antena 3 menționează teme precum inteligența artificială, comerțul și Taiwanul, în timp ce vizita lui Xi Jinping în SUA are loc la invitația președintelui american. [...]
Protestul diplomatic din sala Adunării Generale a ONU a însoțit discursul lui Benjamin Netanyahu , după ce zeci de delegați au părăsit joi plenul în momentul în care premierul israelian a urcat la tribună, potrivit Mediafax . Episodul a accentuat tensiunile din jurul războiului cu Iranul și al operațiunilor militare din Gaza, într-un cadru în care ONU rămâne o platformă-cheie pentru presiune politică și poziționare internațională. O mare parte dintre locurile din sală au rămas goale după plecarea delegaților, iar președintele Adunării Generale, Khalilur Rahman, a cerut în repetate rânduri restabilirea ordinii. Discursul a fost însoțit de aplauze, huiduieli și un protest colectiv. Reacția lui Netanyahu: „lași morali” și mesaj de forță Netanyahu a reacționat direct la gestul delegaților, folosind o formulare dură de la tribuna ONU: „Dacă mai sunt alți lași morali care nu au părăsit încă sala, vă rog să o faceți acum.” În intervenția sa, liderul israelian a reluat referirile la atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și a susținut că Israelul „nu are altă opțiune” decât să continue lupta. „Vom câștiga, nu avem altă opțiune.” Contextul protestului: apelul misiunii palestiniene Potrivit informațiilor citate, misiunea palestiniană la ONU îndemnase anterior delegațiile să părăsească sala în timpul discursului premierului israelian, ceea ce explică caracterul coordonat al gestului din plen. Iran, Gaza și acuzațiile de genocid, în centrul disputei Netanyahu a abordat și conflictul cu Iranul, afirmând că decizia de a ordona atacul a fost „una dintre cele mai ușoare” pe care le-a luat. Totodată, el a susținut că Israelul apără inclusiv state ai căror reprezentanți au părăsit sala. În același discurs, Netanyahu a respins acuzațiile de genocid în Fâșia Gaza, pe care le-a numit „cea mai mare minciună a secolului”. Materialul menționează că o comisie de anchetă a ONU afirmase în iunie că Israelul ar fi vizat deliberat copii palestinieni în timpul campaniei militare din Gaza și a concluzionat că au fost comise genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Separat, președintele palestinian Mahmoud Abbas a susținut, într-o intervenție video, că populația din Gaza se confruntă cu un „război genocidar” și o „catastrofă umanitară fără precedent”. Mesaj către Washington: elogii pentru Donald Trump În intervenția de la New York, Netanyahu l-a elogiat și pe președintele american Donald Trump: „Nu avem un partener mai important decât președintele Trump.” În ansamblu, momentul din plenul Adunării Generale indică o polarizare tot mai vizibilă în jurul conflictelor din regiune, cu efect direct asupra capacității ONU de a funcționa ca spațiu de dialog, nu doar de confruntare simbolică. [...]
România susține un armistițiu în Marea Neagră care să acopere infrastructura critică și rutele comerciale , argumentând că o încetare a focului limitată doar la energie nu ar avea șanse reale de reușită, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis de ministrul de Externe Oana Țoiu la New York, pune accent pe efectele economice și operaționale ale securizării transportului maritim: fluxurile de alimente și rutele de import energetic. Ministrul a spus că discuțiile recente cu partea ucraineană despre o posibilă încetare a focului nu pot viza „doar energia”, iar întâlnirile de joi de la New York s-au concentrat pe lanțurile de aprovizionare cu alimente, cu impact asupra mai multor țări. „Din partea României, susținem un armistițiu care să protejeze toată infrastructura critică și rutele de transport.” De ce contează: cereale și energie pe aceeași rută strategică Potrivit Oanei Țoiu, un armistițiu care să includă infrastructura critică și rutele de transport ar permite reluarea fluxurilor de alimente „necesare la nivel mondial”, cu prioritate pentru cereale, având totodată și o componentă energetică. Ministrul a legat explicit securitatea Mării Negre de aprovizionarea energetică a României, arătând că rutele comerciale din zonă sunt relevante inclusiv pentru importurile de petrol, oferind ca exemplu Kazahstanul. „Ne bazăm, de asemenea, pe rutele comerciale din Marea Neagră când vine vorba despre petrolul pe care îl importăm, de exemplu, din Kazahstan, care este, de asemenea, direct legat de securitatea Mării Negre.” Țoiu a adăugat că a discutat deja cu ministrul de Externe al Kazahstanului despre securitatea acestor rute și că intenționează o nouă întâlnire la New York. Cooperarea cu Turcia și Bulgaria: deminare și protecția infrastructurii În relația cu Turcia, ministrul a afirmat că România continuă cooperarea cu Ankara și cu Bulgaria pentru securitatea Mării Negre, inclusiv în cadrul grupului pentru deminare. „Lucrăm cu Bulgaria și Turcia în cadrul grupului pentru deminare. Facem acest lucru de mai mulți ani și am făcut-o cu succes.” În urma summitului de la Ankara, cele trei țări ar fi decis extinderea cooperării pentru protejarea infrastructurii critice, Țoiu indicând drept exemple cablurile submarine și infrastructura energetică. Context: discuții la ONU, cu Marea Neagră pe agendă Oana Țoiu participă la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , la New York (22 septembrie – 2 octombrie), unde România este reprezentată în discuții despre securitatea Mării Negre, securitatea alimentară și conectivitatea regională, între alte teme. [...]
