Știri
Știri din categoria Externe

Arabia Saudită a expulzat atașatul militar al Iranului și patru membri ai ambasadei, potrivit Al Jazeera, care notează că personalul are la dispoziție 24 de ore să părăsească regatul, pe fondul intensificării atacurilor atribuite Teheranului.
Ministerul saudit de Externe a anunțat sâmbătă că i-a declarat persona non grata pe „atașatul militar al Ambasadei Republicii Islamice Iran în Regat, asistentul atașatului militar și trei membri ai personalului misiunii”, invocând „atacuri iraniene repetate” asupra teritoriului saudit.
Decizia vine în contextul războiului SUA-Israel cu Iranul, în care Teheranul a vizat Arabia Saudită și alți vecini din Golf care găzduiesc active militare americane, cu atacuri tot mai dăunătoare asupra zonelor civile și infrastructurii energetice, alimentând volatilitatea pe piețele globale de energie. Autoritățile saudite susțin că, de la începutul războiului, regatul a fost atacat cu sute de rachete și drone iraniene, majoritatea fiind interceptate.
Printre episoadele menționate se află lovituri repetate asupra instalațiilor energetice din estul Arabiei Saudite și atacuri asupra capitalei Riyadh, unde ambasada SUA ar fi fost lovită de două drone la începutul lunii. Joi, încărcările de petrol în portul Yanbu de la Marea Roșie au fost perturbate după ce o dronă a căzut în apropierea rafinăriei SAMREF (Aramco-Exxon), potrivit relatării.
Yanbu este prezentat ca singura ieșire de export a Arabiei Saudite în condițiile în care Iranul a blocat, în fapt, traficul de petroliere care părăsesc Golful prin Strâmtoarea Hormuz. În acest context, ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, a spus anterior în cursul săptămânii că încrederea în Iran a fost „spulberată” și a invocat dreptul țării sale de a se apăra, adăugând că statele din Golf au capacități semnificative pe care le-ar putea folosi dacă ar decide acest lucru.
Relațiile dintre Riad și Teheran au fost tensionate istoric, deși cele două state au început o apropiere mediată de Beijing în urmă cu trei ani.
Ministerul saudit de Externe a avertizat sâmbătă că atacurile iraniene continue ar putea duce la o escaladare suplimentară și la „consecințe semnificative” pentru relațiile actuale și viitoare, pe fondul unor măsuri similare în regiune, după ce Qatarul a declarat miercuri persona non grata atașații militari și de securitate ai ambasadei Iranului la Doha, împreună cu personalul acestora.
Recomandate

Donald Trump a dat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru Strâmtoarea Hormuz , potrivit Al Jazeera , amenințând că SUA vor lovi centrale electrice iraniene dacă „libertatea de navigație” nu este restabilită complet. Declarația vine pe fondul continuării, pentru a patra săptămână, a războiului SUA-Israel împotriva Iranului și al presiunilor interne asupra Casei Albe, în contextul scumpirii petrolului și al scăderilor bursiere. Trump a transmis mesajul sâmbătă seară pe platforma Truth Social, la ora 23:44 GMT (01:44, ora României, duminică), fără să indice ce centrală consideră „cea mai mare”. În postare, președintele SUA a condiționat explicit acțiunea militară de redeschiderea strâmtorii „fără amenințări” în termenul stabilit. „Dacă Iranul nu DESCHIDE COMPLET, FĂRĂ AMENINȚARE, Strâmtoarea Hormuz, în 48 DE ORE din acest moment exact, Statele Unite ale Americii vor lovi și vor distruge diversele lor CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE PRIMA”, a scris Trump. Teheranul a reacționat afirmând că va viza infrastructura energetică americană din regiune dacă infrastructura iraniană de combustibili și energie va fi atacată. Potrivit articolului, armata iraniană a avertizat că „toată infrastructura energetică” a SUA din zonă ar deveni țintă în acest scenariu. Escaladarea retorică are loc la o zi după ce Trump sugerase public că ar putea „reduce” operațiunile militare declanșate împreună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu pe 28 februarie, în timp ce SUA și Iranul se aflau în negocieri nucleare. Într-o postare de vineri, Trump a spus că SUA sunt „foarte aproape” de atingerea obiectivelor și iau în calcul „reducerea” eforturilor militare în Orientul Mijlociu. Miza imediată este Strâmtoarea Hormuz, pe unde, în timp de pace, trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele lumii, iar traficul maritim „aproape s-a oprit” de la începutul războiului, notează Al Jazeera. Iranul a susținut că strâmtoarea este deschisă tuturor, cu excepția SUA și a aliaților săi; ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat pentru CBS că a fost contactat de mai multe țări pentru trecere sigură și că unele nave din „țări diferite” au fost lăsate să tranziteze, fără detalii. În paralel, șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), amiralul Brad Cooper, a afirmat sâmbătă că abilitatea Iranului de a ataca nave în strâmtoare a fost „degradată” după lovituri americane din această săptămână asupra unei facilități subterane de coastă, unde ar fi fost stocate rachete de croazieră antinavă și lansatoare mobile. Din Washington, corespondentul Al Jazeera Manuel Rapalo a spus că există un decalaj între ceea ce „pare să vrea” Casa Albă în Hormuz și ceea ce armata americană susține că a realizat deja, în timp ce Trump vorbește despre o escaladare majoră. [...]

Șeful armatei israeliene spune că războiul cu Iranul e la „jumătatea sa” , potrivit Ziarul Financiar , pe fondul avertismentelor din piață că prelungirea conflictului până în aprilie ar putea împinge barilul de petrol spre aproape 200 de dolari. Publicația notează că Eyal Zamir, șeful Statului Major General al Israelului, a afirmat că războiul împotriva Iranului va continua și în timpul sărbătorii evreiești Pesah, la începutul lunii viitoare. Declarațiile au fost făcute într-un mesaj video care a marcat trei săptămâni de la începutul operațiunii. Zamir a susținut că ofensiva comună SUA–Israel împotriva Iranului „începe să se transforme într-un rezultat sistemic, strategic, militar, economic și guvernamental”, dar a avertizat că Israelul trebuie să fie pregătit „să continue lupta pentru viitorul și libertatea noastră” până la Pesah, la începutul lunii aprilie. În același context, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat mai devreme în cursul zilei că „intensitatea atacurilor” împotriva Iranului va crește în săptămâna următoare. Comentariile oficialilor israelieni vin după ce președintele american Donald Trump a spus vineri că ia în considerare o „reducere treptată” a campaniei SUA împotriva Iranului și că armata americană este „foarte aproape” de atingerea obiectivelor sale, mai scrie Ziarul Financiar, care citează FT. [...]

Potrivit HotNews.ro , Israelul a lansat un avertisment către Europa după ce Iranul a testat o rachetă balistică intercontinentală care ar putea ajunge până la capitalele europene, inclusiv Berlin, Paris și Roma. Racheta, cu o rază de acțiune de 4.000 de kilometri, a fost îndreptată către o bază militară americano-britanică din Oceanul Indian, dar a eșuat din cauza unei defecțiuni tehnice și a fost interceptată de sistemele de apărare americane. Campania Israelului și a SUA împotriva Iranului Israelul și Statele Unite au intensificat atacurile împotriva Iranului, iar șeful armatei israeliene, Eyal Zamir, a declarat că operațiunile sunt „la jumătatea drumului”. Zamir a subliniat că regimul de la Teheran a suferit daune semnificative și că Iranul este acum mai vulnerabil. El a menționat că direcția campaniei este clară și că Israelul va continua să lupte pentru libertate și viitor. „Suntem la jumătatea drumului, dar direcția este clară. În aproximativ o săptămână, de Pesah, sărbătoarea libertății, vom continua să luptăm pentru libertatea și viitorul nostru”, a declarat Eyal Zamir. Condițiile Iranului pentru pace Președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a cerut încetarea imediată a agresiunilor din partea SUA și Israelului, precum și garanții împotriva repetării acestora. De asemenea, o comisie parlamentară iraniană a sugerat că Iranul ar trebui să primească un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, cu drept de veto, ca parte a condițiilor pentru încheierea conflictului. Noi atacuri iraniene în regiunea Golfului Teheranul a anunțat că forțele sale navale au distrus facilități în Emiratele Arabe Unite și Kuweit, acuzându-le de implicare în atacuri împotriva Iranului. Aceste acțiuni au fost condamnate de liderii din Egipt și Arabia Saudită, care au avertizat asupra amenințării la adresa stabilității regionale. Amenințările globale ale Iranului Generalul iranian Abolfazl Shekarchi a declarat că destinațiile turistice din întreaga lume ar putea deveni ținte ale Teheranului, ceea ce a reaprins temerile privind posibile atacuri teroriste internaționale. Inițiativa internațională pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz Peste 20 de țări, inclusiv România, au semnat o declarație comună privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, o rută energetică majoră afectată de blocada iraniană. Declarația subliniază angajamentul pentru asigurarea trecerii libere prin strâmtoare, esențială pentru transporturile mondiale de țiței și gaze naturale lichefiate. [...]

Peste 30 de persoane au fost rănite după un atac iranian cu rachetă balistică la Dimona , potrivit HotNews.ro , în orașul din sudul Israelului unde se află principala facilitate nucleară a țării. Armata israeliană a confirmat „impactul direct al unei rachete asupra unei clădiri” și a precizat că sistemele de apărare antiaeriană au intervenit, însă interceptoarele nu au reușit să doboare racheta. Autoritățile israeliene au anunțat că au fost demarate investigații pentru stabilirea cauzei eșecului interceptării. Conform AFP, citată de Agerpres, echipele Magen David Adom (MDA, echivalentul israelian al Crucii Roșii) au preluat un băiat de aproximativ 10 ani, în stare gravă, rănit de schije, și o femeie de circa 30 de ani, rănită de cioburi de sticlă. MDA a mai raportat 31 de persoane rănite ușor de schije în timp ce se îndreptau spre un adăpost, precum și alte 14 persoane transportate la spital cu simptome de anxietate. Dimona găzduiește Centrul de cercetări nucleare Shimon Peres, ceea ce face zona deosebit de sensibilă la atacuri. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a cerut „reținere militară maximă” și a spus că nu a primit semnale privind pagube la instalația nucleară, adăugând că „nu au fost detectate niveluri anormale de radiații”, potrivit informațiilor din statele din regiune. Teheranul a prezentat atacul ca „răspuns” la lovirea centrului iranian de îmbogățire a uraniului de la Natanz, în timp ce Israelul susține că nu poartă responsabilitatea pentru acel atac, potrivit The New York Times și The Times of Israel, citate de HotNews.ro. Iranul a afirmat că la Natanz nu există scurgeri radioactive și nici pericol pentru populația locală, iar armata israeliană a negat că ar fi lovit situl; în același timp, articolul amintește că Natanz a mai fost vizat în acest război și a fost lovit și în iunie 2025, în timpul Războiului de 12 zile. [...]

Blocarea Strâmtorii Ormuz amenință aprovizionarea cu alimente a peste 100 de milioane de oameni , în contextul războiului dintre SUA, Israel și Iran, care a făcut ruta „practic blocată” pentru transportul comercial. Strâmtoarea Ormuz este prezentată drept o arteră critică nu doar pentru energie, ci și pentru importurile de hrană ale statelor din Golf, unde dependența de aprovizionarea externă este foarte ridicată. Arabia Saudită importă peste 80% din alimente, Emiratele Arabe Unite aproximativ 90%, iar Qatarul circa 98%, relatează CNN (citat de Mediafax). De ce contează Ormuz pentru lanțurile alimentare din Golf În condițiile escaladării militare, companiile de transport maritim evită traversarea zonei, invocând riscurile de securitate. În paralel, au fost raportate atacuri asupra navelor în regiune începând cu 28 februarie, potrivit agenției britanice de monitorizare UKMTO, iar asigurătorii tratează Orientul Mijlociu ca zonă cu risc crescut. Programul Alimentar Mondial avertizează că lanțurile de aprovizionare se apropie de „cea mai gravă perturbare de la pandemia de Covid-19”, pe fondul scumpirii accelerate a transportului maritim de la debutul conflictului. Costuri în creștere și containere redirecționate În piață au apărut suprataxe de 4.000 de dolari pe container pentru destinații din regiune, iar transportul rutier din porturi alternative ajunge la 4.000-9.000 de dolari pe container, conform informațiilor din articol. În plus, un transport din Europa care costa, în mod normal, 3.000 de euro a ajuns la 14.500 de euro, doar până la Jeddah (Arabia Saudită). Efectele se văd deja în logistică. Kibsons International, retailer alimentar din Emiratele Arabe Unite, care importă 50.000 de tone de alimente pe an, are containere blocate sau redirecționate către porturi îndepărtate: unul destinat Jebel Ali (Dubai) a ajuns în Mundra (India), iar altul a fost trimis către Colombo (Sri Lanka). „Există multă incertitudine”, a declarat Daniel Cabral, directorul de achiziții al companiei. În acest context, compania anticipează presiuni pe prețuri: potrivit lui Cabral, unele produse, inclusiv lactatele și produsele proaspete, ar putea avea scumpiri de până la 20%. Rute alternative și opțiuni limitate pentru securizarea transportului Pentru a ocoli blocajul, unele companii își reorganizează traseele. Spinneys, un lanț de supermarketuri din regiune, transportă containere din Marea Britanie prin Franța și Turcia, apoi pe uscat spre Emiratele Arabe Unite, un drum care durează aproximativ 12 zile. Compania indică și o rută rutieră directă din Regatul Unit către depozitul din Jebel Ali, descrisă ca fiind cu 40% mai ieftină decât transportul aerian, ale cărui costuri au crescut puternic. Separat, Oman și Emiratele Arabe Unite au deschis un nou coridor comercial pentru accelerarea vămuirii între porturile Muscat și Jebel Ali, ca măsură de reducere a întârzierilor. În plan de securitate, Donald Trump a avansat ideea unor escorte ale Marinei SUA pentru navele comerciale, însă specialiștii citați în articol sunt rezervați. Richard Meade, redactor-șef la Lloyd’s List Intelligence, spune că ar fi necesare între opt și zece distrugătoare pentru a escorta zilnic între cinci și zece petroliere, iar chiar și în acest scenariu petrolierele ar avea prioritate față de navele cu marfă alimentară. Înainte de criză, prin Strâmtoarea Ormuz treceau până la 60 de petroliere pe zi, iar articolul notează că fiecare zi de conflict extinde efectele dincolo de zona de luptă, prin costuri mai mari, întârzieri și risc de scumpiri la alimente în statele dependente de importuri. [...]

Iranul spune că încetarea războiului depinde de oprirea imediată a atacurilor SUA și Israelului , potrivit Economica.net , care citează agenția iraniană Irna, după o convorbire telefonică între președintele Masoud Pezeshkian și premierul indian Narendra Modi. „Condiţia pentru încetarea războiului şi a conflictului în regiune este încetarea imediată a agresiunii din partea Statelor Unite şi a regimului sionist, precum şi garanţia că aceasta nu se va repeta în viitor”, a declarat Pezeshkian într-o convorbire telefonică cu premierul indian Narendra Modi, potrivit agenţiei de presă locale Irna. Președintele iranian a susținut că Iranul nu a „declanșat războiul” și a acuzat Statele Unite și Israelul că au lansat atacuri „fără justificare și fără o bază legală” în timpul negocierilor privind programul nuclear al Teheranului. Pezeshkian a afirmat că aceste atacuri au dus la moartea unor înalți oficiali militari și a unor civili și a cerut oprirea unor acțiuni pe care le-a calificat drept „inumane și imorale”. Totodată, el a respins argumentul Washingtonului potrivit căruia ofensiva ar urmări să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare, reiterând că programul nuclear iranian ar avea scopuri pașnice și că Teheranul este dispus să își supună activitățile nucleare supravegherii internaționale. În același context, Pezeshkian a vorbit despre nevoia de unitate între statele din regiune și a propus un mecanism regional de securitate care să garanteze stabilitatea fără intervenția actorilor externi. Narendra Modi și-a exprimat, la rândul său, îngrijorarea Indiei față de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și a susținut revenirea cât mai rapidă la dialog, relatează Irna, citată de Economica.net. Premierul indian a avertizat și asupra riscurilor pe care atacurile asupra infrastructurii energetice le pot avea asupra securității globale și a subliniat importanța libertății de navigație în Golful Persic, într-o trimitere la blocarea de către Iran a Strâmtorii Ormuz, rută prin care trece aproximativ 20% din producția mondială de țiței. [...]