Știri
Știri din categoria Externe
Arabia Saudită a avertizat Iranul să nu o atace, invocând posibile represalii, potrivit Reuters, care citează patru surse familiarizate cu discuțiile. Mesajul, transmis pe fondul escaladării conflictului Iranului cu Statele Unite, vizează în special riscul ca loviturile asupra teritoriului saudit și a sectorului energetic să declanșeze un răspuns „în oglindă” din partea Riadului.
Conform Reuters, Arabia Saudită le-a comunicat oficialilor iranieni că preferă o soluție diplomatică și o detensionare negociată, însă atacurile repetate asupra regatului ar putea schimba această poziție. Avertizarea are o miză dublă: protejarea infrastructurii energetice a celui mai mare exportator de petrol din lume și limitarea extinderii războiului către statele din Golf.
Mesajul ar fi fost transmis înaintea unui discurs susținut sâmbătă de președintele iranian Masoud Pezeshkian, în care acesta și-a cerut scuze statelor vecine din Golf pentru „acțiunile” Teheranului, într-un gest interpretat de sursele Reuters drept o încercare de a reduce furia regională după lovituri care au atins ținte civile.
Cu două zile înainte de discurs, ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan, a discutat cu omologul său iranian, Abbas Araqchi, și a prezentat poziția Riadului. Sursele citate de Reuters spun că Arabia Saudită s-a declarat deschisă oricărei forme de mediere care să ducă la dezescaladare și la o înțelegere negociată, subliniind totodată că nici Riadul, nici alte state din Golf nu au permis Statelor Unite să le folosească spațiul aerian sau teritoriul pentru lovituri asupra Iranului.
În același timp, avertizarea saudită a inclus și o condiționare explicită: dacă atacurile iraniene asupra teritoriului saudit sau asupra infrastructurii energetice continuă, Riadul ar putea permite forțelor americane să folosească bazele din Arabia Saudită pentru operațiuni militare. În plus, sursele afirmă că Arabia Saudită a transmis că ar riposta dacă loviturile asupra facilităților energetice critice ale regatului persistă.
„Dacă atacurile iraniene persistau împotriva teritoriului saudit sau a infrastructurii energetice, Arabia Saudită ar fi fost forțată să permită forțelor americane să folosească bazele de acolo pentru operațiuni militare”, au declarat sursele pentru Reuters.
Contextul imediat este o săptămână de atacuri cu drone și rachete asupra mai multor state din Golf, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar, Bahrain și Arabia Saudită, potrivit Reuters. Agenția notează că războiul a început pe 28 februarie, după prăbușirea negocierilor privind programul nuclear iranian, iar liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ar fi fost ucis în prima zi a conflictului, eveniment urmat de lovituri iraniene asupra Israelului și a statelor arabe care găzduiesc instalații militare americane.
Reuters consemnează că Araqchi a spus într-un interviu sâmbătă că se află în contact constant cu omologul saudit și cu alți oficiali din regat, iar Riadul ar fi asigurat Teheranul că nu va permite folosirea teritoriului, apelor sau spațiului său aerian pentru atacuri împotriva Iranului. Pezeshkian a afirmat, la rândul său, că un consiliu de conducere temporară a aprobat suspendarea atacurilor asupra țărilor vecine, cu excepția situației în care un atac asupra Iranului ar proveni din acele state.
Totuși, Reuters subliniază că nu este sigur în ce măsură declarațiile președintelui iranian indică o schimbare de linie, în condițiile în care au existat noi relatări despre lovituri îndreptate spre statele din Golf chiar sâmbătă. În plus, comandamentul unificat al forțelor armate iraniene, Khatam al-Anbiya Central Headquarters, a transmis ulterior că bazele și interesele americane și israeliene din regiune vor rămâne ținte, vorbind despre lovituri „puternice și grele”, ceea ce sugerează posibile tensiuni interne în conducerea iraniană.
Pe canal diplomatic, Reuters notează că Arabia Saudită a rămas în contact regulat cu Teheranul prin ambasadorul său de la începutul campaniei militare americano-israeliene. Ministerele de Externe saudit și iranian nu au răspuns solicitărilor de comentarii, iar două surse iraniene au confirmat existența unui apel în care Riadul a cerut oprirea atacurilor asupra Arabiei Saudite și a statelor vecine, Teheranul reiterând că țintele ar fi fost interesele și bazele americane găzduite în regiune, nu țările din Golf în sine.
Recomandate
Declarațiile Teheranului au alimentat scumpirea petrolului , pe fondul riscului ca tensiunile din Golf să afecteze fluxurile de energie prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Știrile Pro TV . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a susținut că blocada americană asupra porturilor Iranului este „sortită eșecului” și că măsura nu face decât să agraveze instabilitatea regională. Pezeshkian a afirmat, într-un comunicat citat de AFP, că „orice încercare de a impune o blocadă maritimă este contrară dreptului internațional” și a venit după ce un înalt oficial al Casei Albe a vorbit despre o posibilă prelungire a blocadei „pentru câteva luni”. În același mesaj, liderul iranian a legat explicit măsura de creșterea tensiunilor în Golf și de deteriorarea securității regionale pe termen lung. Ce se întâmplă în teren: blocadă după armistițiu și presiune pe Ormuz Deși un armistițiu este în vigoare din 8 aprilie, SUA au impus o blocadă asupra porturilor iraniene din 13 aprilie, conform informațiilor din material. În acest context, forțele armate iraniene au decis să își mențină controlul asupra Strâmtorii Ormuz, rută prin care, înainte de conflict, tranzitau o cincime din hidrocarburile la nivel global — un detaliu care explică sensibilitatea imediată a pieței petroliere la orice escaladare. Mesaje de represalii și semnale militare Pe fondul blocadei, oficiali iranieni au transmis avertismente privind posibile represalii dacă Washingtonul nu ridică măsura. Mohsen Rezaei, fost comandant-șef al Gărzilor Revoluției și consilier militar al noului lider suprem iranian Mojtaba Khamenei, a declarat la televiziunea de stat: „Nu vom tolera blocada navală. Dacă va continua, Iranul va riposta.” Acesta a avertizat și asupra unei posibile reluări a ostilităților între Iran și SUA, despre care a spus că ar putea duce la scufundarea navelor americane și la moartea sau capturarea unor soldați. Separat, un important oficial al Marinei iraniene a menționat desfășurarea „în viitorul foarte apropiat” a unor arme navale recent dezvoltate. Industria petrolieră: Teheranul minimalizează impactul Ministrul iranian al petrolului, Mohsen Paknejad, a minimalizat efectele blocadei, afirmând că aceasta „nu va duce la niciun rezultat” și că angajații din industrie lucrează pentru a asigura o aprovizionare neîntreruptă. Materialul nu oferă cifre privind amplitudinea creșterii prețurilor petrolului sau efecte măsurabile asupra exporturilor Iranului, însă leagă explicit declarațiile și contextul blocadei de reacția pieței. Sursa informațiilor este Agerpres, care citează AFP. [...]
Iranul anunță „noi reguli” pentru Strâmtoarea Ormuz , cu potențial impact asupra traficului maritim și costurilor de transport , după ce liderul suprem de la Teheran a susținut că SUA au suferit o „înfrângere rușinoasă” în conflictul declanșat în urmă cu două luni, potrivit Mediafax . Mesajul îi aparține ayatollahului Mojtaba Khamenei și a fost difuzat în formă scrisă la televiziunea de stat iraniană, la două luni de la începutul războiului pornit de o ofensivă israeliano-americană împotriva Iranului. În același mesaj, liderul iranian a afirmat că „se deschide un nou capitol” pentru Golf și Strâmtoarea Ormuz. Ce schimbări indică Teheranul pentru Ormuz Conform informațiilor citate de Agerpres (care menționează relatări ale agențiilor AFP și EFE), Mojtaba Khamenei a spus că Iranul pregătește „noi reguli” privind: gestionarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz; taxarea navelor care traversează acest coridor. Liderul suprem a susținut că aceste măsuri ar urma să aducă „calm, progres și beneficii economice” pentru țările din Golf. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre calendar, nivelul taxelor sau modul de aplicare. Context militar și mesaj către SUA În același discurs, Khamenei a afirmat că bazele americane din regiune, atacate de Iran cu rachete și drone, „nu au capacitatea” de a garanta securitatea lor sau a statelor-gazdă. Totodată, el a transmis că „străinii” nu ar avea ce căuta în zonă. Starea liderului suprem și absența din spațiul public Mediafax notează, citând Reuters prin intermediul unor persoane din anturajul său, că Mojtaba Khamenei se recuperează după răni la față și la picioare suferite într-un atac aerian care l-a ucis pe tatăl său, ayatollahul Ali Khamenei, la începutul războiului. Potrivit acelorași surse, el nu a mai fost văzut în public de la numirea sa, mesajele fiind transmise în scris. [...]
Escaladarea tensiunilor în jurul Strâmtorii Ormuz riscă să amplifice presiunea pe piața petrolului , după ce Iranul a transmis un avertisment direct forțelor navale americane care operează în apropierea porturilor iraniene, în contextul unei blocade impuse de SUA, potrivit Economica . Comandantul Marinei iraniene, Shahram Irani, a declarat că, dacă forțele US Navy „se apropie și mai mult”, Iranul va lua „măsuri operaționale fără întârziere”, afirmație preluată de postul Press TV , aliniat regimului de la Teheran. Irani a mai spus că Republica islamică va înfrunta „în curând” inamicul cu o armă „de care acesta se teme profund”, fără să precizeze despre ce tip de armă este vorba, relatează Agerpres. Blocada SUA: 42 de nave redirecționate, 69 de milioane de barili blocați În pofida armistițiului aflat în vigoare între SUA și Iran, Statele Unite susțin că au oprit 42 de nave de la instituirea blocadei asupra porturilor iraniene. Potrivit agenției Xinhua, comandantul Comandamentului Central al SUA (Centcom), amiralul Brad Cooper, a anunțat pe rețeaua X redirecționarea „cu succes” a celei de-a 42-a nave comerciale care ar fi încercat să încalce blocada. Cooper a indicat că cele 42 de petroliere blocate ca urmare a embargoului transportau aproximativ 69 de milioane de barili de petrol, echivalentul unor venituri potențiale de peste 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei), ceea ce ar afecta suplimentar capacitatea Iranului de a obține profit din exporturile sale de petrol. De ce contează: Ormuz, rută critică pentru petrol și gaz lichefiat Miza economică depășește relația bilaterală: Iranul a făcut Strâmtoarea Ormuz – rută esențială pentru comerțul mondial de petrol și gaz lichefiat – „în esență impracticabilă”, prin amenințarea și atacarea petrolierelor și a navelor-cargo, în timp ce SUA au răspuns prin blocarea accesului către și dinspre porturile iraniene. Blocada americană a intrat în vigoare după ce negocierile dintre Iran și SUA, desfășurate la Islamabad pe 11 și 12 aprilie, nu au dus la un acord, notează Xinhua. În paralel, pe fondul impasului diplomatic, ambele părți își intensifică presiunea, ceea ce menține ridicat riscul de perturbări suplimentare pe lanțurile de aprovizionare cu energie. [...]
Avertismentul lui Putin către Trump ridică miza geopolitică pentru un nou atac asupra Iranului , într-un moment în care Rusia își reafirmă sprijinul pentru Teheran și sugerează că o escaladare militară ar avea efecte care depășesc regiunea, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de președintele rus Vladimir Putin în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său american Donald Trump, a anunțat consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov. Putin a avertizat asupra „consecințelor inevitabile și extrem de dăunătoare” dacă Statele Unite și Israelul ar recurge „încă o dată” la o acțiune militară împotriva Iranului. Ce spune Moscova despre riscul de escaladare Potrivit lui Ușakov, Putin a indicat că impactul unui nou atac nu s-ar limita la Iran și vecinii săi, ci ar afecta „întreaga comunitate internațională”. Informația este relatată de News, citată de Adevărul. În același timp, articolul notează că Moscova rămâne unul dintre principalii susținători ai Republicii Islamice în războiul cu Israelul, aliat al Statelor Unite. Sprijinul pentru Teheran, reconfirmat public În paralel cu avertismentul transmis lui Trump, Putin i-a dat asigurări ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi , că Rusia va face „totul” pentru a ajuta la aducerea păcii în Orientul Mijlociu. Într-o întâlnire anterioară cu șeful diplomației iraniene, Putin a declarat: „Noi vedem cu ce curaj şi eroism luptă poporul iranian pentru independenţa sa” Tot atunci, liderul rus l-a asigurat pe Araghchi că Moscova intenționează să își „continue relația strategică” cu Teheranul. Contextul imediat Adevărul leagă avertismentul de convorbirea telefonică dintre Trump și Putin, detaliată într-un material separat, și de discuțiile recente ale lui Putin cu ministrul iranian de Externe, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. [...]
Armata SUA ia în calcul desfășurarea rachetelor hipersonice Dark Eagle în Orientul Mijlociu , o mutare care ar ridica semnificativ capacitatea operațională de lovire la distanță și ar marca, dacă va fi aprobată, prima utilizare „în condiții reale” a unei astfel de arme, potrivit Antena 3 . Comandamentul Central al forțelor americane (CENTCOM) a cerut oficial permisiunea de a trimite rachete hipersonice Dark Eagle în regiune pentru eventuale atacuri asupra Iranului, conform unor surse citate de Bloomberg și preluate de Moscow Times. Motivația invocată este că Iranul și-ar fi mutat lansatoarele de rachete în zone aflate dincolo de raza de acțiune a actualelor sisteme americane de precizie, care pot lovi la maximum 480 km. În acest context, Dark Eagle ar acoperi o nevoie de rază lungă: sistemul are o rază de acțiune de aproximativ 2.700 km și poate depăși viteza de 6.100 km/h, fiind proiectat să execute manevre care să îngreuneze interceptarea de către apărarea antiaeriană. Costuri și disponibilitate: o capabilitate scumpă, în număr limitat Dincolo de avantajul tactic, decizia ar avea implicații operaționale și de resurse. O singură rachetă Dark Eagle, produsă de Lockheed Martin , costă circa 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei), iar SUA ar deține în prezent cel mult opt unități, potrivit informațiilor din material. Decizia nu e luată, pe fondul unui armistițiu și al presiunii pentru negocieri Sursele citate arată că nu există încă o decizie finală privind trimiterea rachetelor. Solicitarea vine în pofida armistițiului dintre SUA și Iran, valabil de la 9 aprilie. Potrivit Axios, comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper, ar urma să îl informeze joi, 30 aprilie, pe președintele Donald Trump despre pașii posibili împotriva Iranului, inclusiv un plan de atacuri „scurte și puternice” care ar viza și obiective de infrastructură. Washingtonul ar miza pe ideea că o demonstrație de forță ar putea împinge Iranul spre negocieri mai flexibile privind programul nuclear. În paralel, The Wall Street Journal scrie că Trump ar fi ordonat pregătirea unei blocade maritime de durată, cu scopul de a crește presiunea economică și de a bloca exporturile de petrol ale Iranului, iar surse citate de Axios susțin că liderul de la Casa Albă ar fi gata să reia operațiunile militare dacă Teheranul nu face concesii. [...]
Rusia mută presiunea pe Europa, invocând riscuri nucleare , într-un nou mesaj politic prin care cere statelor europene să oprească sprijinul pentru Kiev, potrivit Agerpres . Ministerul rus de Externe l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că ar provoca un „război nuclear”, prin declarații și acțiuni care, în versiunea Moscovei, ar escalada conflictul. Purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova a susținut că „Kievul bombardează centrala nucleară Zaporojie ” și că Zelenski ar cere nu doar aderarea la NATO, ci și arme nucleare pentru securitatea Ucrainei. „El continuă să provoace un conflict nuclear cu astfel de declarații.” Mesajul către UE: opriți finanțarea Ucrainei În aceeași intervenție, Zaharova a avertizat că Europa de Vest ar putea deveni „prima victimă” a consecințelor acestui „șantaj nuclear” și a cerut europenilor să-l „oprească” pe liderul ucrainean, în loc să „continue să finanțeze eforturile de război ale Kievului”. „Zelenski nu vrea pace. Acest lucru este evident.” Contextul negocierilor: cereri de armistițiu, precondiții ale Kremlinului Agerpres notează că Zelenski a cerut recent, în mai multe rânduri, reluarea negocierilor cu Moscova pentru un armistițiu urmat de pace. În același timp, Kremlinul ar insista asupra unor precondiții, inclusiv cedarea de către Kiev a unor noi teritorii ucrainene înainte de orice oprire a luptelor. Replica la Berlin: „declarații lipsite de sens” Zaharova a respins și comentariile cancelarului german Friedrich Merz, care a spus că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze teritorii Rusiei pentru a obține pacea. Potrivit acesteia, nici Germania, nici Uniunea Europeană nu ar fi implicate în procesul de negocieri. „Toate declarațiile conducerii lor pe această temă sunt lipsite de sens pentru noi.” Bulgaria și Turcia, invocate în legătură cu Marea Neagră În declarațiile sale, Zaharova a menționat și Bulgaria și Turcia, afirmând că, în calitate de membre NATO, ar purta responsabilitatea pentru consecințele asupra mediului ale atacurilor ucrainene asupra portului petrolier Tuapse. Ea s-a referit la atacuri cu drone asupra unui terminal din oraș, despre care a spus că au provocat incendii grave și o deversare de petrol în Marea Neagră. [...]
