Știri
Știri din categoria Externe

Arabia Saudită a avertizat Iranul să nu o atace, invocând posibile represalii, potrivit Reuters, care citează patru surse familiarizate cu discuțiile. Mesajul, transmis pe fondul escaladării conflictului Iranului cu Statele Unite, vizează în special riscul ca loviturile asupra teritoriului saudit și a sectorului energetic să declanșeze un răspuns „în oglindă” din partea Riadului.
Conform Reuters, Arabia Saudită le-a comunicat oficialilor iranieni că preferă o soluție diplomatică și o detensionare negociată, însă atacurile repetate asupra regatului ar putea schimba această poziție. Avertizarea are o miză dublă: protejarea infrastructurii energetice a celui mai mare exportator de petrol din lume și limitarea extinderii războiului către statele din Golf.
Mesajul ar fi fost transmis înaintea unui discurs susținut sâmbătă de președintele iranian Masoud Pezeshkian, în care acesta și-a cerut scuze statelor vecine din Golf pentru „acțiunile” Teheranului, într-un gest interpretat de sursele Reuters drept o încercare de a reduce furia regională după lovituri care au atins ținte civile.
Cu două zile înainte de discurs, ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan, a discutat cu omologul său iranian, Abbas Araqchi, și a prezentat poziția Riadului. Sursele citate de Reuters spun că Arabia Saudită s-a declarat deschisă oricărei forme de mediere care să ducă la dezescaladare și la o înțelegere negociată, subliniind totodată că nici Riadul, nici alte state din Golf nu au permis Statelor Unite să le folosească spațiul aerian sau teritoriul pentru lovituri asupra Iranului.
În același timp, avertizarea saudită a inclus și o condiționare explicită: dacă atacurile iraniene asupra teritoriului saudit sau asupra infrastructurii energetice continuă, Riadul ar putea permite forțelor americane să folosească bazele din Arabia Saudită pentru operațiuni militare. În plus, sursele afirmă că Arabia Saudită a transmis că ar riposta dacă loviturile asupra facilităților energetice critice ale regatului persistă.
„Dacă atacurile iraniene persistau împotriva teritoriului saudit sau a infrastructurii energetice, Arabia Saudită ar fi fost forțată să permită forțelor americane să folosească bazele de acolo pentru operațiuni militare”, au declarat sursele pentru Reuters.
Contextul imediat este o săptămână de atacuri cu drone și rachete asupra mai multor state din Golf, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar, Bahrain și Arabia Saudită, potrivit Reuters. Agenția notează că războiul a început pe 28 februarie, după prăbușirea negocierilor privind programul nuclear iranian, iar liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ar fi fost ucis în prima zi a conflictului, eveniment urmat de lovituri iraniene asupra Israelului și a statelor arabe care găzduiesc instalații militare americane.
Reuters consemnează că Araqchi a spus într-un interviu sâmbătă că se află în contact constant cu omologul saudit și cu alți oficiali din regat, iar Riadul ar fi asigurat Teheranul că nu va permite folosirea teritoriului, apelor sau spațiului său aerian pentru atacuri împotriva Iranului. Pezeshkian a afirmat, la rândul său, că un consiliu de conducere temporară a aprobat suspendarea atacurilor asupra țărilor vecine, cu excepția situației în care un atac asupra Iranului ar proveni din acele state.
Totuși, Reuters subliniază că nu este sigur în ce măsură declarațiile președintelui iranian indică o schimbare de linie, în condițiile în care au existat noi relatări despre lovituri îndreptate spre statele din Golf chiar sâmbătă. În plus, comandamentul unificat al forțelor armate iraniene, Khatam al-Anbiya Central Headquarters, a transmis ulterior că bazele și interesele americane și israeliene din regiune vor rămâne ținte, vorbind despre lovituri „puternice și grele”, ceea ce sugerează posibile tensiuni interne în conducerea iraniană.
Pe canal diplomatic, Reuters notează că Arabia Saudită a rămas în contact regulat cu Teheranul prin ambasadorul său de la începutul campaniei militare americano-israeliene. Ministerele de Externe saudit și iranian nu au răspuns solicitărilor de comentarii, iar două surse iraniene au confirmat existența unui apel în care Riadul a cerut oprirea atacurilor asupra Arabiei Saudite și a statelor vecine, Teheranul reiterând că țintele ar fi fost interesele și bazele americane găzduite în regiune, nu țările din Golf în sine.
Recomandate

Președintele Iranului promite relații de prietenie cu vecinii , dar spune că Teheranul își păstrează dreptul la autoapărare, potrivit Mediafax , care citează Sky News. Mesajul a fost publicat sâmbătă, 7 martie 2026, pe rețelele de socializare, la scurt timp după ce Masoud Pezeshkian își ceruse scuze pentru atacurile recente asupra unor țări din regiune. Președintele iranian a reluat ideea că prioritatea declarată a Teheranului este menținerea unor relații prietenoase cu guvernele vecine. Mesajul către regiune: prietenie, dar cu „drept” de reacție militară În postarea sa, Pezeshkian a afirmat că Iranul „a subliniat întotdeauna menținerea și continuarea relațiilor de prietenie cu guvernele din regiune”. În același timp, el a susținut că această linie nu anulează „dreptul inerent al Iranului de a se apăra împotriva agresiunii militare” venite din partea Statelor Unite și Israelului. Președintele a încercat să delimiteze țintele operațiunilor iraniene de statele vecine, prezentând acțiunile ca fiind îndreptate împotriva infrastructurii militare americane din regiune, nu împotriva țărilor din jurul Iranului. „Nu am atacat țările noastre prietene și vecine; mai degrabă, am vizat bazele, instalațiile și instalațiile militare americane din regiune.” Angajamentul de a nu mai lovi statele vecine, cu o condiție Tot sâmbătă, într-un mesaj televizat transmis dintr-o locație necunoscută, Pezeshkian a declarat că republica islamică a decis să nu mai atace statele vecine, cu excepția situației în care Iranul ar fi atacat „din respectivele state”. În aceeași intervenție, liderul de la Teheran a spus că își cere scuze țărilor vecine și a invocat o decizie a „consiliului provizoriu al conducerii”, care ar fi aprobat ca Iranul să nu mai lanseze rachete spre țările din jur, decât dacă există un atac din partea acestora asupra Iranului. De ce contează: semnal politic într-un moment de tensiune regională Formulările lui Pezeshkian combină două mesaje care pot fi citite în paralel: o ofertă de detensionare în relația cu vecinii și o justificare pentru eventuale acțiuni militare, încadrate de Teheran ca autoapărare. În plan regional, această nuanță poate influența modul în care statele din proximitate își calibrează pozițiile de securitate și cooperarea cu actorii externi. Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, promisiunea de „relații de prietenie” are și o componentă practică: reducerea riscului ca țările vecine să fie tratate drept ținte, concomitent cu menținerea presiunii asupra infrastructurii militare americane din regiune, așa cum susține președintele iranian. Ce urmează, potrivit declarațiilor președintelui Din mesajele citate reiese că linia anunțată de Teheran este condiționată de absența unor atacuri asupra Iranului care ar proveni de pe teritoriul statelor vecine. În acest cadru, orice incident ar putea deveni un test al angajamentului de a evita lovirea țărilor din jur. În plan intern, Pezeshkian a făcut apel la unitate, cerând populației să lase deoparte nemulțumirile pentru „a păstra Iranul”, într-un discurs care sugerează că autoritățile se așteaptă la o perioadă prelungită de presiune și insecuritate. [...]

Emiratele Arabe Unite spun că interceptează rachete și drone lansate de Iran , potrivit Biziday , în pofida declarațiilor anterioare ale președintelui iranian Masoud Pezeshkian că Teheranul nu va mai ataca statele vecine decât dacă acestea ar lansa ofensive asupra Iranului. Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a transmis, în actualizarea publicată sâmbătă, 7 martie 2026, la ora 17:50, că sistemele de apărare aeriană desfășoară interceptări. Autoritățile au explicat că zgomotele puternice auzite în mai multe zone ar fi rezultatul acestor interceptări. În paralel, presa internațională a raportat explozii puternice și în capitalele altor state din Golf, inclusiv la Manama (Bahrain) și la Doha (Qatar), precum și în Abu Dhabi. Nu este deocamdată limpede dacă exploziile au fost provocate de impactul rachetelor sau de acțiunile sistemelor de apărare aeriană. Consiliul Național de Securitate din Emiratele Arabe Unite a transmis pe rețeaua X că apărarea aeriană „răspunde unei amenințări cu rachete” și a recomandat populației să se adăpostească. Episodul vine după ce președintele iranian Masoud Pezeshkian declarase că „nu vor mai exista atacuri asupra țărilor vecine” și că forțele armate au primit ordin „să nu atace țările vecine decât dacă suntem atacați mai întâi”. Tot el a cerut scuze statelor vecine atacate și a afirmat că Iranul „nu intenționează să invadeze țările vecine”, îndemnând la cooperare regională pentru „instaurarea păcii și a calmului”. Într-o reacție separată, președintele SUA, Donald Trump, a comentat public scuzele liderului iranian și a anunțat noi atacuri, într-un mesaj postat pe propria rețea socială. Trump a susținut că Iranul „și-a cerut scuze” din cauza presiunii militare a SUA și Israelului și a afirmat că „astăzi, Iranul va fi lovit foarte tare”. Pe scurt, din informațiile disponibile până acum, situația include următoarele elemente: Emiratele Arabe Unite afirmă că interceptează rachete și drone lansate de Iran. Sunt raportate explozii și în alte state din Golf, dar cauza lor nu este confirmată. Teheranul declarase anterior că își limitează atacurile la situații de autoapărare și a prezentat scuze statelor vecine. Washingtonul, prin președintele Donald Trump, indică o continuare a loviturilor împotriva Iranului. Biziday menționează ca surse pentru contextul declarațiilor și reacțiilor internaționale BBC și The Guardian . [...]

Războiul dintre Iran și Israel a intrat în a opta zi, cu noi atacuri și extinderea tensiunilor în statele din Golf , în timp ce Statele Unite trimit încă un portavion în regiune pentru a sprijini operațiunile militare. Potrivit relatării publicate de Digi24 , explozii au fost raportate în Dubai și Bahrain, iar aeroportul din Dubai a fost închis temporar după interceptarea unei drone. Atacuri și tensiuni în statele din Golf În dimineața zilei de 7 martie, Emiratele Arabe Unite au raportat o explozie deasupra Aeroportului Internațional Dubai, unul dintre cele mai aglomerate huburi aeriene din lume. Incidentul a determinat suspendarea temporară a tuturor operațiunilor aeriene. Compania aeriană Emirates a anunțat că toate zborurile către și dinspre Dubai au fost suspendate , iar pasagerii au fost rugați să nu se prezinte la aeroport. Ulterior, autoritățile au reluat parțial operațiunile. În paralel, explozii au fost semnalate și în capitala Bahrainului, Manama, în timp ce autoritățile au cerut populației să se adăpostească în zone sigure. Iranul anunță atacuri asupra bazelor militare Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a anunțat că a lansat un „atac masiv” asupra bazei aeriene al-Dhafra din Emiratele Arabe Unite , unde sunt staționate forțe americane. Potrivit presei iraniene, țintele ar fi inclus: un centru de comunicații prin satelit al SUA radare de avertizare timpurie sisteme de control al focului În același timp, armata iraniană a declarat că va continua atacurile asupra bazelor americane și israeliene din regiune . Israelul răspunde cu raiduri aeriene Armata israeliană a anunțat că peste 80 de avioane de luptă au atacat obiective militare din Iran , inclusiv lansatoare de rachete și infrastructură militară din zona Teheranului. Potrivit Israelului, până acum au fost distruse peste 300 de lansatoare de rachete balistice , iar operațiunile continuă pentru a reduce capacitatea Iranului de a lovi teritoriul israelian. SUA își întăresc prezența militară Pentru a susține operațiunile din regiune, Statele Unite pregătesc desfășurarea unui al treilea portavion în apropierea Orientului Mijlociu. Nava USS George H.W. Bush urmează să se alăture portavioanelor: USS Gerald R. Ford , aflat în Marea Roșie USS Abraham Lincoln , deja desfășurat în zonă Casa Albă estimează că campania militară împotriva Iranului ar putea dura între patru și șase săptămâni . Amenințări legate de Strâmtoarea Ormuz Iranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă traficului maritim , însă a avertizat că orice navă americană sau israeliană care încearcă să tranziteze zona ar putea deveni țintă. Ruta este una dintre cele mai importante pentru transportul global de petrol, iar orice blocaj ar putea avea efecte majore asupra piețelor energetice. Declarații dure între lideri Președintele iranian Masoud Pezeshkian a respins cererea de capitulare formulată de președintele american Donald Trump , spunând că aceasta este „un vis pe care americanii îl vor duce cu ei în mormânt”. În același timp, Teheranul a avertizat că statele europene care se alătură operațiunilor militare împotriva Iranului ar putea deveni „ținte legitime” pentru represalii . [...]

Președintele Iranului spune că nu va mai ataca vecinii, decât dacă Iranul este atacat , potrivit BBC , într-un mesaj televizat difuzat pe fondul escaladării militare din regiune și al unor explozii raportate în zona aeroportului Mehrabad din Teheran. În intervenția transmisă de televiziunea de stat, președintele Masoud Pezeshkian a afirmat că își cere scuze statelor vecine afectate de lovituri și a susținut că Teheranul nu urmărește extinderea conflictului peste granițe. El a cerut, totodată, cooperare regională pentru „pace și calm” și a prezentat o linie de acțiune pentru forțele armate iraniene. „Consider necesar să îmi cer scuze țărilor vecine care au fost atacate”, a spus Pezeshkian. „De acum înainte, nu atacați țările vecine decât dacă suntem atacați mai întâi.” Mesajul a venit în timp ce situația de securitate rămâne volatilă în Golf. Ministerul Apărării din Qatar a anunțat că forțele sale armate au „interceptat” un atac cu rachete, într-o informare publicată pe X cu puțin înainte de ora 11:00 locală (08:00 GMT), la scurt timp după difuzarea declarațiilor președintelui iranian. În paralel, tensiunile au afectat și traficul aerian. Aeroportul Internațional Dubai a comunicat că a „reluat parțial operațiunile” după o suspendare temporară, avertizând pasagerii să nu se deplaseze la aeroport fără confirmarea companiei aeriene, în condițiile în care orarele se schimbă rapid. Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au vorbit despre un nou atac iranian interceptat și despre un „incident minor” provocat de resturi căzute, fără victime, negând informațiile apărute pe rețelele sociale că aeroportul ar fi fost lovit. Pe fundalul acestor evoluții, BBC relatează că în Iran au continuat bombardamentele, iar armata israeliană a anunțat finalizarea unei noi „serii de lovituri” asupra unor ținte pe care le descrie drept infrastructură a regimului iranian. În acest context, declarația lui Pezeshkian încearcă să transmită un semnal de limitare a țintelor către statele vecine, însă evenimentele din teren și alertele de securitate din regiune indică faptul că riscul de noi episoade rămâne ridicat. [...]

Războiul din Iran scoate la iveală diviziuni majore în cadrul BRICS , alianța nereușind să adopte o poziție comună în conflictul care implică chiar unul dintre membrii săi. Potrivit unei analize publicate de Middle East Eye , blocul format din 11 state nu a emis niciun comunicat colectiv de la începutul operațiunii militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului la finalul lunii februarie. Situația contrastează puternic cu anul 2025, când BRICS a condamnat rapid atacuri similare împotriva Iranului. De această dată, sub președinția rotativă a Indiei, organizația a rămas în mare parte tăcută, ceea ce evidențiază limitele capacității sale de a acționa ca un actor geopolitic unit. Poziții divergente în interiorul BRICS Diferențele de poziție dintre membrii blocului sunt evidente. China, Rusia și Brazilia au condamnat atacurile americane și israeliene, calificându-le drept o încălcare a suveranității Iranului și a principiilor Cartei ONU, potrivit declarațiilor oficiale citate de Al Jazeera . India, însă, a adoptat o poziție mult mai rezervată. Guvernul de la New Delhi a evitat să critice Washingtonul sau Tel Avivul și s-a limitat la apeluri generale pentru dialog și diplomație, în timp ce a condamnat atacurile cu rachete lansate de Iran asupra Emiratelor Arabe Unite. Un membru atacă un alt membru Criza a devenit și mai complicată după ce Iranul a lansat sute de rachete balistice și peste 1.400 de drone asupra Emiratelor Arabe Unite , stat care a devenit membru BRICS în 2024. Atacurile au vizat baze militare americane, dar au provocat și victime civile și distrugeri în Abu Dhabi și Dubai. Această situație — în care un membru al blocului atacă un alt membru — a făcut aproape imposibilă adoptarea unei poziții comune, spun analiștii. Credibilitatea blocului, pusă sub semnul întrebării Potrivit economistului Paulo Nogueira Batista, fost vicepreședinte al băncii de dezvoltare BRICS, lipsa unei reacții colective arată că alianța nu funcționează ca un actor geopolitic coerent. El a declarat pentru The New York Times că „grupul nu este deloc unit”, iar această situație subminează ideea unei acțiuni colective. Analiștii consideră că apropierea Indiei de Israel, combinată cu atacurile Iranului asupra Emiratelor Arabe Unite, a blocat orice posibil consens. Test major pentru viitorul BRICS Următorul summit al blocului este programat pentru septembrie la New Delhi. Capacitatea organizației de a depăși actualele diviziuni și de a-și menține credibilitatea ca alternativă geopolitică la instituțiile dominate de Occident va depinde în mare măsură de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu. [...]

Declarațiile Ursulei von der Leyen despre Iran au provocat critici în rândul diplomaților europeni , după ce președinta Comisiei Europene a afirmat că „nu ar trebui vărsate lacrimi pentru regimul iranian”. Potrivit RTÉ , afirmația a fost făcută în cadrul Conferinței anuale a ambasadorilor UE de la Bruxelles, în contextul războiului declanșat recent în Iran și al tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu. În discursul său, von der Leyen a susținut că regimul de la Teheran a provocat „moarte și represiune” împotriva propriului popor și a contribuit la destabilizarea regiunii prin intermediul grupărilor aliate și al programelor de rachete și drone. Ea a spus că poporul iranian „merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide viitorul”, avertizând însă că evoluțiile din regiune pot genera consecințe grave pentru securitatea globală și pentru piețele energetice. Critici din interiorul Uniunii Europene Declarațiile au fost întâmpinate cu reacții negative din partea unor diplomați europeni, care susțin că președinta Comisiei Europene depășește atribuțiile instituției în materie de politică externă. Conform tratatelor UE, coordonarea acestei politici aparține Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe , funcție ocupată în prezent de Kaja Kallas. Mai mulți oficiali europeni au afirmat că von der Leyen s-a implicat prea direct în gestionarea crizei din Orientul Mijlociu, inclusiv prin contacte directe cu lideri din statele din Golf și prin poziții politice considerate prea ferme. Un diplomat european a spus că președinta Comisiei „face declarații care depășesc mandatul instituțional”. Tensiuni instituționale la Bruxelles Disputa reflectă o problemă mai veche privind delimitarea rolurilor în politica externă a Uniunii Europene. Potrivit unor experți în drept european , implicarea directă a Comisiei în discuții privind schimbarea regimului în Iran ar putea intra în conflict cu prevederile tratatelor europene, care rezervă acest domeniu serviciului diplomatic al UE. Comisia Europeană a respins însă criticile, argumentând că dialogul cu lideri internaționali face parte din atribuțiile politice ale președintelui instituției. Contextul conflictului Controversa apare pe fondul războiului izbucnit la sfârșitul lunii februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat o serie masivă de atacuri asupra Iranului , declanșând represalii iraniene și amplificând riscul unei escaladări regionale. Conflictul a provocat deja creșteri ale prețurilor energiei și temeri privind perturbarea comerțului global, aspecte menționate și de von der Leyen în discursul său. Lidera Comisiei Europene a avertizat că situația actuală ridică „întrebări existențiale” despre viitorul ordinii internaționale și despre capacitatea Europei de a acționa într-un mediu geopolitic tot mai instabil. [...]