SUA și Iran par mai aproape de o confruntare directă decât în ultimii ani, pe fondul desfășurării grupului de luptă al portavionului USS Abraham Lincoln în apropierea apelor iraniene, potrivit unei analize BBC. Contextul, marcat de represiunea violentă a protestelor din Iran și de semnale ambigue de la Washington, ridică miza oricărui incident militar și crește riscul ca o escaladare să nu mai poată fi controlată prin pași „calibrați”, ca în episoadele anterioare.

Analiza arată că liderii de la Teheran sunt prinși între presiunea internă a unei mișcări de protest care cere tot mai insistent înlăturarea regimului și un președinte american, Donald Trump, care și-a păstrat intențiile neclare. În acest cadru, un posibil atac al SUA ar putea declanșa un răspuns iranian diferit de modelul din ultimii ani, când Teheranul a preferat represalii întârziate și limitate, menite să transmită un mesaj fără a forța un război deschis.

Ca repere, materialul amintește două episoade în care Iranul a reacționat într-o manieră considerată „gestionată”. După atacurile SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene din 21-22 iunie 2025, Iranul a lovit a doua zi baza aeriană Al Udeid din Qatar, operată de americani; potrivit președintelui Trump, Teheranul ar fi avertizat în prealabil, iar victime nu au fost raportate. Un precedent similar a fost în ianuarie 2020, după asasinarea lui Qassem Soleimani, când Iranul a lansat rachete asupra bazei Ain al-Asad din Irak, tot după un avertisment; nu au existat morți în rândul personalului american, însă zeci de persoane au raportat ulterior leziuni cerebrale traumatice.

Diferența majoră, subliniază analiza, este situația internă din Iran. Țara traversează una dintre cele mai grave perioade de tulburări de la înființarea Republicii Islamice în 1979, după protestele izbucnite la final de decembrie și început de ianuarie, reprimate violent. Organizațiile pentru drepturile omului și personal medical din Iran vorbesc despre mii de morți, dar cifrele nu pot fi verificate din cauza lipsei de acces și a blocării internetului de peste două săptămâni; autoritățile iraniene nu și-au asumat responsabilitatea, invocând „grupuri teroriste” și acuzând Israelul că ar fi instigat protestele.

În acest climat, natura unui eventual atac american devine decisivă pentru probabilitatea unei confruntări directe SUA-Iran. Un atac limitat ar putea permite Washingtonului să revendice un succes militar fără un război regional imediat, dar ar putea oferi Teheranului pretext pentru o nouă rundă de represiuni interne, cu arestări în masă și sentințe severe, inclusiv pedepse cu moartea pentru protestatari deja aflați în detenție. La polul opus, o campanie mai amplă care ar slăbi semnificativ statul iranian ar putea împinge țara spre haos, cu instabilitate prelungită și efecte de propagare în regiune.

Pe acest fundal, Teheranul își înăsprește mesajele: comandanți din Corpul Gărzii Revoluționare Islamice și din armata regulată, alături de oficiali politici, avertizează că orice atac al SUA, indiferent de amploare, va fi tratat ca un act de război. Analiza notează că o reacție rapidă ar pune în pericol imediat statele din Golf care găzduiesc forțe americane și Israelul, crescând riscul extinderii conflictului dincolo de o confruntare bilaterală.

În același timp, și Washingtonul are constrângeri politice, după ce Trump a avertizat autoritățile iraniene să nu recurgă la violență împotriva protestatarilor și a transmis, în vârful manifestațiilor, că „ajutorul este pe drum”, declarații care au circulat pe scară largă în Iran și au alimentat așteptări în rândul protestatarilor.