Știri
Știri din categoria Energie
Hidroelectrica pune în joc 4,088 milioane lei pentru mentenanța automatizărilor de la Porțile de Fier, o achiziție care vizează direct funcționarea sistemelor de monitorizare și control din unele dintre cele mai importante hidrocentrale din portofoliul companiei, potrivit Agerpres, pe baza unui anunț de participare publicat în SEAP.
Contractul, finanțat din fonduri proprii, are o valoare estimată de 4,088 milioane lei, fără TVA, și acoperă servicii de mentenanță pentru sistemele de automatizare, monitorizare și control de la hidrocentralele Porțile de Fier.
Procedura este o licitație deschisă, iar criteriul de atribuire este „cel mai bun raport calitate-preț”. Achiziția presupune încheierea unui acord-cadru cu un singur operator economic.
Conform anunțului citat, ofertantul trebuie să demonstreze că, în ultimii cinci ani, a dus la bun sfârșit servicii similare, în valoare cumulată de 4 milioane lei fără TVA, prin unul sau cel mult cinci contracte.
Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 9 iunie 2026, ora 15:00.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie regenerabilă din România și operează 188 de centrale hidroelectrice, cu o putere instalată totală de 6,4 GW, precum și parcul eolian Crucea, cu 108 MW instalați.
Recomandate
Creșterea prognozată a debitului Dunării reduce presiunea pe răcirea de la Cernavodă, dar nu aduce repornirea imediată a reactoarelor , potrivit Antena 3 . Institutul Național de Hidrologie estimează că debitul la intrarea în România va urca în următoarele zile de la 1.300 la 1.550 metri cubi pe secundă până pe 29 august, însă nivelul rămâne mult sub normalul perioadei, iar Ministerul Energiei nu se așteaptă la o repornire până la finalul lunii. În prezent, la Baziaș, debitul Dunării este de 1.300 mc/s, de trei ori mai mic decât media multianuală a lunii august (3.900 mc/s). Conform prognozei pentru 22–29 august, valorile rămân neschimbate în primele trei zile, apoi cresc treptat până la 1.550 mc/s. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt în general stabile, cu o ușoară creștere în a doua parte a intervalului pe sectorul Gruia–Corabia. Măsuri de urgență: apă suplimentară din Olt și intervenții pe fluviu Pe fondul secetei, autoritățile au început să elibereze suplimentar apă din acumulările de pe Olt pentru a sprijini situația de la Cernavodă. Hidroelectrica asigură timp de cinci zile un debit suplimentar mediu de 50 mc/s, măsură inclusă în intervențiile de urgență aprobate pentru a crește cantitatea de apă disponibilă în zona centralei. Secretarul de stat din Ministerul Energiei Sorin Elisei a confirmat, la Antena 3 CNN, că operațiunea a început deja în zona Izbiceni: „Din perspectiva Ministerului Energiei, ceea ce s-a trasat acolo, vizavi de Hidroelectrica, asigurăm în acest moment un debit suplimentar de 50 m³/s. Deja de pe acumulare, pe partea de Izbiceni de pe Olt, există o destocare, o uzinare de apă și asigurăm acest debit suplimentar.” În paralel, în zona Cernavodă se desfășoară lucrări direct pe Dunăre pentru a direcționa mai eficient apa către priza centralei. Administrația Fluvială a Dunării de Jos și Apele Române continuă dragările, iar pe Dunărea Veche ar urma să fie construit un epiu (lucrare hidrotehnică de deviere a curentului) pentru a împinge o parte din apă spre Canalul Dunăre–Marea Neagră și, mai departe, către sistemele de răcire. La lucrări participă și specialiști ai MApN, inclusiv scafandri militari, iar DSU poate mobiliza pompe de mare capacitate, dacă nivelul apei o va impune. De ce nu se traduce imediat în repornirea reactoarelor Chiar și la 1.550 mc/s, Dunărea ar rămâne la mai puțin de jumătate din media lunii august, iar apa din amonte are nevoie de timp ca să ajungă la Cernavodă. Sorin Elisei a spus că autoritățile urmăresc și un debit mai mare venit din Germania, Austria și Ungaria, dar efectul se propagă în câteva zile. „Până la sfârșitul lunii august eu nu văd un nivel în bazinul de retenție care să permită repornirea unei unități”, a declarat acesta. În plus, folosirea rezervelor din lacurile de acumulare trebuie calibrată: secretarul de stat Cristian Bușoi a avertizat că aceste rezerve nu pot fi consumate fără echilibru, deoarece ar putea fi necesare și în lunile următoare, inclusiv iarna, în condițiile în care nu există garanții privind refacerea stocurilor prin precipitații în toamnă. [...]
Hidroelectrica a transmis Metrorex un preaviz de deconectare pentru restanțe de 11,52 milioane lei , iar operatorul metroului face acum plăți parțiale zilnice și discută o soluție de stingere a datoriei, potrivit Profit . Miza este una operațională: evitarea întreruperii alimentării cu energie electrică, care ar afecta direct funcționarea transportului subteran din București. Hidroelectrica confirmă existența unui „sold restant” cu scadența depășită și precizează că preavizul de deconectare vizează suma de 11.521.602,22 lei . După transmiterea notificării, Metrorex a început să achite „plăți parțiale zilnice”, iar în discuțiile cu furnizorul a invocat inclusiv sezonalitatea încasărilor (perioada concediilor) și „restanțe de încasat de la bugetul de stat” ca factori care au afectat disponibilitățile. Negociere pentru regularizare, fără formulă finală Furnizorul spune că sunt analizate mai multe opțiuni pentru regularizarea situației, însă negocierile nu sunt încheiate. Hidroelectrica arată că, în acest stadiu, nu poate confirma existența unei formule concrete de eșalonare și nici eventuale garanții. În același timp, compania reamintește că, după notificări și preavize, poate iniția măsurile prevăzute contractual și de reglementări, inclusiv deconectarea, dacă sunt îndeplinite condițiile, și avertizează asupra costurilor de deconectare/reconectare, suportate de client. Mesajul Metrorex și intervenția Ministerului Transporturilor Metrorex a transmis ulterior că efectuează zilnic plăți către Hidroelectrica pentru reducerea progresivă a obligațiilor restante și susține că, „la acest moment”, valoarea obligațiilor de plată către furnizor „este mai mică decât valoarea consumului aferent unei luni”. În paralel, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță , a cerut conducerii Metrorex explicații privind cauzele neachitării la termen, situația detaliată a restanțelor și un calendar de stingere a debitului, invocând riscul și consecințele unei eventuale întreruperi a alimentării cu energie. Potrivit publicației, ministrul a declarat ulterior că „nu suntem în situația în care Metrorex să fie deconectat”, ci se încearcă negocierea unei eșalonări, și că a extins misiunea Corpului de Control la Metrorex. Context contractual și antecedente Metrorex a semnat pe 28 iunie un nou contract de furnizare cu Hidroelectrica, pe 12 luni, în valoare totală de aproape 133 milioane lei plus TVA , în urma unei licitații la care a mai participat Tinmar Energy. Cantitatea prevăzută este între minimum 175.000 MWh și maximum 195.000 MWh . Profit amintește și un precedent: Metrorex a avut și în 2022 o factură restantă către Hidroelectrica, de peste 7,8 milioane lei , litigiu câștigat de furnizor în noiembrie 2023. Într-un alt caz de companie de stat (Romaero), o situație similară a dus la ipotecarea unor active și vânzarea lor la licitație, ca efect al executării pentru facturi restante la Hidroelectrica. [...]
Ministerul Energiei a aprobat șapte proiecte industriale de 290 milioane euro (aprox. 1,45 miliarde lei), cu 109 milioane euro (aprox. 545 milioane lei) ajutor de stat nerambursabil din Fondul pentru Modernizare, într-un apel dedicat creșterii eficienței energetice în industrie, potrivit Mediafax . Miza economică este reducerea costurilor energetice și a expunerii la prețul energiei pentru mari consumatori, prin investiții cofinanțate în instalații industriale. Apelul a fost unul competitiv, cu buget de 150 de milioane de euro, deschis până în februarie 2026. Au depus proiecte 11 companii industriale, iar în urma evaluării au fost aprobate șapte, a transmis premierul și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan , într-o postare pe Facebook. Ce finanțează proiectele și ce rezultate sunt estimate Potrivit lui Bolojan, investițiile vizează, între altele: înlocuirea echipamentelor mari consumatoare de energie; retehnologizarea liniilor de producție; electrificarea unor procese industriale; recuperarea căldurii pierdute în procesele tehnologice; instalarea de sisteme de măsurare în timp real a consumului de energie și a emisiilor, pe fluxuri energetice. Impactul estimat este o reducere a consumului de energie cu aproximativ 990.000 MWh anual și diminuarea emisiilor cu 239.000 de tone de CO₂ echivalent pe an. Calendar: contestații în octombrie, contractare până la final de noiembrie În privința pașilor următori, soluționarea contestațiilor este prevăzută pentru 6 octombrie 2026, iar perioada de precontractare și contractare ar urma să se încheie cel târziu la 30 noiembrie 2026. Investițiile trebuie finalizate până la 30 iunie 2030. Din totalul de 290 milioane euro investiții, 109 milioane euro reprezintă ajutor de stat, iar restul finanțării va fi asigurat de companii, conform informațiilor transmise de Bolojan. [...]
Lucrările de dragare de la Cernavodă scot la suprafață o vulnerabilitate veche a sistemului energetic , iar soluțiile tehnice discutate azi au fost propuse încă din 2003, după prima oprire a producției nucleare din România din cauza debitului scăzut al Dunării, potrivit Mediafax . România este în stare de alertă energetică din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW) pe 28 iulie, pe fondul debitelor foarte scăzute ale Dunării. În paralel, producția celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară a fost înjumătățită, acestea având o cotă de 10–15% din totalul generat la nivel multianual, conform informațiilor citate. Centrala de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica (companie controlată de stat prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni), asigură în mod normal aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României, cu două reactoare de circa 700 MW capacitate instalată fiecare. Ce arată documentele din 2003: aceeași problemă, aceleași tipuri de măsuri Mediafax citează un răspuns la o interpelare parlamentară, semnat de Iulian Iancu, secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului la acel moment, în care erau propuse lucrări de regularizare a cursului Dunării în zona de aducțiune pentru centrala de la Cernavodă, ca măsură pe termen mediu și lung. Documentul descrie contextul opririi Unității 1 în 2003, când nivelul în bazinul de aspirație al casei pompelor ajunsese sub „nivelul de alarmare”. În răspunsul transmis atunci se preciza și componenta de securitate nucleară asociată menținerii unui nivel minim al Dunării, necesar pentru răcire pe termen lung, inclusiv în stare oprită. Situația din 2026: prognoze de debit și măsuri de urgență Datele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) indică o creștere a debitului Dunării la intrarea în țară, pe secțiunea Baziaș, până la 1.350 metri cubi pe secundă, de la 1.300 m³/s în ziua precedentă, însă nivelul rămâne aproape de trei ori sub media multianuală a lunii august (3.900 m³/s). INHGA estima pentru 31 august un debit de 1.600 m³/s la intrarea în țară, dar prognoza indica și o revenire pe trend descendent după două zile la acest nivel. În același timp, prognoza INHGA menționată în material indică la Cernavodă o staționare a nivelului Dunării la minus 253 cm de marți până joi inclusiv, urmată de variații zilnice minore, cu un nivel prognozat de minus 249 cm pe 1 septembrie. Specialiștii citați arată că, teoretic, durează aproximativ cinci zile ca apele fluviului să ajungă de la intrarea în țară la Cernavodă. Ce se întâmplă pe teren și în sistem: dragare, epiu și completare de debite Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat pe 13 iulie, după ce Dunărea a ajuns la minus 230 cm, iar deficitul de energie – aproximativ 700 MW puterea instalată – este acoperit din surse alternative și importuri, potrivit materialului. Începând de sâmbătă, sunt în derulare lucrări de dragare în zona Cernavodă, inclusiv acțiuni de redirijare a apelor către centrală, conform unei postări citate. În plus, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat noi măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar sistemelor de răcire, între care: continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă; construirea unui epiu pe Dunărea Veche (lucrare hidrotehnică pentru dirijarea curentului și a aluviunilor); suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. Guvernul a precizat că măsurile au rezultat în urma analizelor instituțiilor responsabile și a specialiștilor consultați în cadrul Comitetului Interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2. Nuclearelectrica a transmis, în contextul opririi celor două unități din cauza debitelor extrem de reduse, că nu există risc operațional sau de securitate nucleară asociat opririi, potrivit informațiilor din material. Separat, compania a informat acționarii și investitorii despre decizia de renunțare la contractul de mandat al directorului general Cosmin Ghiță, într-un anunț publicat pe site-ul Bursei de Valori București (BVB), mai arată sursa. [...]
Oprirea în siguranță a celor două reactoare de la Cernavodă scoate temporar din SEN circa 20% din producția de electricitate , iar autoritățile încearcă să refacă alimentarea cu apă pentru răcire pe fondul debitelor extrem de reduse ale Dunării, potrivit Economedia . Nuclearelectrica spune că ambele unități sunt în „stare sigură oprită” și că nu există „niciun risc operațional sau de securitate nucleară asociat”, în timp ce România se află în stare de alertă energetică, conform Mediafax, citat de publicație. Compania afirmă că va anunța deciziile privind reconectarea la Sistemul Energetic Național (SEN) în funcție de prognozele pentru perioada următoare și pe baza „datelor tehnice certe”. Ce s-a oprit și când Oprirea a fost făcută etapizat, pe măsură ce nivelul fluviului a coborât sub pragul necesar pentru asigurarea debitului de răcire a turbinelor: Unitatea 1 (700 MW) : deconectată inițial pe 28 iulie Unitatea 2 (700 MW) : oprită pe 13 august În mod normal, centrala de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția națională de energie electrică , ceea ce face ca oprirea simultană a ambelor reactoare să aibă un impact direct asupra echilibrului de producție din SEN. De ce contează pentru sistem: seceta lovește și hidro de pe Dunăre Contextul este agravat de faptul că debitele scăzute au înjumătățit și producția celor două hidrocentrale de pe Dunăre de la intrarea în țară, pe fondul stării de alertă energetică instituită de autorități de la 1 august . Ce măsuri ia Guvernul pentru a restabili alimentarea cu apă Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat măsuri de urgență pentru direcționarea apei către sistemele de răcire ale centralei, inclusiv: continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă, de către AFDJ Galați și Apele Române ; construirea unui epiu pe Dunărea Veche (lucrare hidrotehnică pentru dirijarea curentului și a aluviunilor); eliberarea de debite suplimentare din acumulările de pe râul Olt . Anterior, autoritățile au încercat menținerea în funcțiune a Unității 2 prin dislocarea unei stânci și scufundarea controlată a patru barje pentru redirijarea debitului de apă, însă soluția a prelungit funcționarea reactorului doar cu câteva zile. Ce urmează Nuclearelectrica indică faptul că reconectarea celor două unități va depinde de evoluția prognozelor și de condițiile tehnice, urmând să comunice deciziile operaționale „transparent și responsabil”. În paralel, AFDJ Galați a prezentat etapele unui proiect tehnic care vizează creșterea nivelului apei pe brațul Bala, pentru deblocarea pe termen mai lung a alimentării centralei. [...]
Bulgaria pregătește un dig pe Dunăre pentru a menține funcționarea centralei nucleare Kozlodui , după ce nivelurile foarte scăzute ale fluviului au forțat, în premieră, reducerea producției, potrivit Agerpres . Măsura are miză operațională directă: asigurarea condițiilor de alimentare cu apă necesare pentru exploatarea în siguranță a unităților. Ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova , a declarat că digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri, lungimea exactă urmând să fie stabilită în faza de proiectare. Durata estimată a lucrărilor de construcție este de 10–15 zile. De ce se construiește digul: niveluri „extrem de scăzute” ale Dunării Potrivit ministrului, situația de la Kozlodui „rămâne dinamică și dificilă”, pe fondul nivelurilor extrem de scăzute ale Dunării, condiții în care centrala „nu a mai funcționat niciodată”. Oficialul a precizat că pompele și instalațiile hidraulice sunt întreținute, iar coordonarea între instituții există „de câteva săptămâni”. În paralel cu varianta digului, sunt evaluate și opțiuni alternative, inclusiv transferul apei din rezervoarele interne către centrală. Studiile preliminare pentru opțiuni au fost finalizate, iar proiectarea pentru varianta selectată este în curs. Efectul imediat: producție redusă la Unitatea 5 O ușoară creștere a nivelului apelor Dunării a permis luni menținerea în funcțiune a Unității 5, însă la un nivel redus, de 91,4% din capacitate, conform declarațiilor ministrului. Vineri, producția Unității 5 a fost redusă cu aproximativ 120 MW, față de capacitatea instalată de „puțin peste 1.000 MW”. A fost prima dată în istoria de 52 de ani a centralei când producția a fost redusă din cauza condițiilor meteorologice și hidrologice extreme. Context de sistem: consum, producție și export Ministrul Energiei a indicat, totodată, repere pentru balanța zilnică a Bulgariei: consum: aproximativ 90.000 MWh pe zi; producție: aproximativ 130.000 MWh pe zi; export: aproximativ 31.000 MWh pe zi. Informațiile disponibile nu includ costul proiectului sau calendarul exact de execuție dincolo de estimarea de 10–15 zile pentru construcție, urmând ca detaliile să fie stabilite în etapa de proiectare. [...]
