Știri
Știri din categoria Energie verde
Creșterea prețurilor la energie determină europenii să investească masiv în panouri solare, pe fondul instabilității generate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media, care citează date din piață și analize internaționale. Scumpirile accelerate la petrol și gaze au împins gospodăriile să caute alternative mai stabile și mai previzibile.
Conflictul a dus la o creștere puternică a prețurilor globale la energie. Petrolul Brent s-a scumpit cu peste 50%, ajungând la circa 116 dolari pe baril, în timp ce gazul natural european (TTF) a înregistrat o creștere de aproximativ 70%, una dintre cele mai abrupte din ultimii ani. Blocarea Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul petrolului, a amplificat tensiunile și incertitudinea din piețe.
În acest context, consumatorii europeni își schimbă rapid comportamentul:
În Marea Britanie, de exemplu, compania Octopus Energy a raportat:
Tendința este confirmată și în alte state. Compania germană Enpal indică o creștere de aproximativ 30% a cererii pentru soluții energetice verzi, în timp ce 1KOMMA5° vorbește despre o dublare a interesului. În paralel, E.ON a observat salturi rapide ale cererii într-un interval foarte scurt.
Pe segmentul transportului, scumpirea carburanților (benzina a ajuns la circa 1,84 euro/litru în UE) a accelerat tranziția către vehicule electrice. În Franța, vânzările aproape s-au dublat într-un interval de câteva săptămâni, iar în Norvegia mașinile electrice au devenit deja dominante.
Un studiu al Universității Oxford indică și un avantaj economic clar: o gospodărie alimentată integral din surse regenerabile ar putea economisi până la 441 de lire anual, comparativ cu doar 16–82 de lire în cazul extinderii producției de petrol și gaze. Concluzia experților este că dependența de piețele globale face ca soluțiile bazate pe combustibili fosili să rămână imprevizibile.
În acest context, tranziția către energie verde nu mai este doar o opțiune ecologică, ci devine o decizie economică și strategică pentru tot mai multe familii europene.
Recomandate
Guvernul britanic va obliga clădirile noi din Anglia să aibă panouri fotovoltaice și pompe de căldură din 2028 , potrivit Biziday . Măsura vizează toate construcțiile civile – locuințe și birouri – care vor fi ridicate începând din 2028 și prevede sisteme de încălzire pe energie electrică (pompe de căldură), precum și panouri fotovoltaice montate pe acoperiș sau pe balcoane. Autoritățile britanice leagă decizia de contextul geopolitic și de costurile energiei. Guvernul susține că inițiativa răspunde crizei energetice generate de războiul din Orientul Mijlociu și că, pe termen mai lung, ar putea reduce facturile populației, în special față de încălzirea pe gaze, prin creșterea independenței energetice. Regulile sunt incluse într-un proiect numit „Future Homes Standard”, care urmărește și reducerea emisiilor de carbon. Ministrul energiei a argumentat public că direcția spre energie curată ține de securitatea energetică și de reducerea dependenței de piețele de combustibili fosili. „Războiul din Iran a arătat încă o dată că orientarea noastră spre energie curată este esențială pentru securitatea energetică, astfel încât să putem scăpa de dependența de piețele de combustibili fosili pe care nu le controlăm (…) Fie că vorbim despre panouri solare instalate standard pe locuințele noi sau despre posibilitatea ca oamenii să cumpere panouri solare plug-in (sisteme mici care pot fi instalate ușor pe balcoane sau lângă casă) din magazine, suntem hotărâți să extindem energia curată pentru a oferi țării noastre independență energetică”, a declarat ministrul energiei al Marii Britanii. Separat, un semnal privind cererea din piață vine din zona companiilor din energie: Greg Jackson, fondator și director general al Octopus Energy, a declarat pentru CNBC că, de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, interesul pentru energia solară a crescut cu 50%, iar cererea pentru pompe de căldură și mașini electrice este în creștere. [...]
ANRE urmează să decidă pe 31 martie autorizarea unui parc fotovoltaic de 48 MW la Lazuri , potrivit Economica.net , care citează proiectul de decizie aflat pe agenda Comitetului de Reglementare. Pe ordinea de zi se află „Proiect de decizie și raport privind acordarea Autorizaţiei de înfiinţare solicitată de societatea SC ATLANTIS R.PW S.R.L. pentru realizarea noii capacităţi de producere a energiei electrice Centrala Electrică Fotovoltaică CEF Lazuri”. Ședința este programată pentru 31 martie, iar autorizația de înființare, odată emisă, are o valabilitate de 24 de luni. Conform articolului, dezvoltatorul trebuie să facă dovada finanțării în momentul emiterii autorizației, ceea ce, în interpretarea sursei, crește probabilitatea ca proiectul să ajungă la finalizare și să intre în producție. Investiția vizează un parc fotovoltaic cu puterea electrică maximal debitată de 48 MW, amplasat în localitatea Lazuri, județul Satu Mare. Economica.net mai notează că, potrivit datelor de pe platforma Termene.ro, societatea solicitantă este controlată de R.Power, companie din Polonia activă și pe piața din România. Pentru proiectul Lazuri, R.Power a obținut un contract pentru diferență (CfD) pe 15 ani, mecanism prin care veniturile sunt stabilizate în jurul unui preț de referință, reducând riscul de piață pentru producător. În comunicarea companiei citată de sursă, centrala ar urma să fie conectată la rețeaua națională printr-o stație de transformare de 110 kV, integrată în linia de transport Vetiș–Abator, iar producția estimată este de aproximativ 70 GWh anual. „Începerea construcției fermei fotovoltaice Lazuri subliniază angajamentul nostru față de dezvoltarea operațiunilor în România, una dintre cele mai importante piețe pentru noi. Alături de Lazuri, dezvoltăm aici și alte proiecte fotovoltaice și de stocare a energiei (BESS), consolidând poziția R.Power ca unul dintre principalii producători de energie din Europa”, a declarat Przemek Pięta, CEO și cofondator al R.Power. [...]
Un studiu Anker arată că sistemele solare de balcon se amortizează aproape întotdeauna , însă calculele devin mai greu de susținut economic atunci când sunt adăugate baterii de stocare, din cauza costurilor inițiale mai mari și a garanțiilor mai scurte. Analiza companiei se bazează pe date reale de utilizare din Germania, dintr-un eșantion aleator de circa 230.000 de gospodării în 2025, provenite de la utilizatori care și-au dat acordul pentru prelucrarea datelor. Documentul complet („From Balcony Power Plant to Energy System”) nu este disponibil gratuit și poate fi obținut doar la cerere. Ce arată datele pentru un sistem standard, fără baterie Concluzia principală pentru un sistem solar de balcon „standard” este că, în majoritatea cazurilor, aduce un beneficiu economic. Conform informațiilor , un sistem limitat la 800 W putere de ieșire a invertorului poate produce, în medie, aproape 900 kWh pe an. Pentru o configurație uzuală cu până la 2.000 W putere totală a panourilor (patru panouri), producția ar depăși 1.200 kWh. În medie, aproximativ 40% din energia generată ar fi consumată direct în gospodărie, ceea ce contează pentru economii, deoarece energia autoconsumata reduce direct energia cumpărată din rețea. În termeni de calcul economic, Notebookcheck indică un exemplu la un preț al energiei de 0,30 euro/kWh: un sistem de 500 euro s-ar amortiza în aproximativ trei ani și ar putea genera ulterior economii nete teoretice de circa 150 euro pe an. Publicația notează însă că rezultatul depinde puternic de prețul energiei, orientarea sistemului, umbrire și consumul de bază al locuinței. Riscuri și costuri care pot schimba amortizarea Pe lângă variabilele tehnice, există și riscuri care pot influența rentabilitatea: pagube provocate de furtuni, vandalism sau erori de instalare. Deși nu sunt prezentate ca fiind frecvente, sunt posibile, iar sursa noastră menționează că merită verificat înainte de achiziție dacă asigurarea locuinței acoperă astfel de situații sau dacă sistemul trebuie adăugat explicit în poliță, cu un cost suplimentar care intră în calculul final. Elementele care pot influența decisiv amortizarea, așa cum reies din material, includ: prețul efectiv al energiei electrice (euro/kWh); orientarea și umbrirea (care reduc producția); consumul de bază și ponderea autoconsumului; costuri de asigurare și riscuri de avarie (furtună, vandalism, instalare). De ce stocarea „complică” ecuația Partea de stocare este prezentată de Anker într-o lumină favorabilă, dar cu informații incomplete privind dimensionarea necesară pentru a atinge anumite economii. Potrivit comunicatului companiei , sistemele evaluate ar fi generat în total 206 milioane kWh de electricitate solară în 2025, iar 83% ar fi fost folosită direct în gospodărie; economiile totale la costurile cu energia ar fi ajuns la 65 milioane euro, cu economii medii anuale de 270–360 euro per gospodărie. „Anker vorbește despre aproximativ cinci ani, dar își bazează calculul pe un preț al energiei electrice de 0,40 euro per kWh.” Sistemele mai mari, precum Anker SOLIX Solarbank 3 E2700 Pr o, pot ajunge la 5.376 Wh capacitate de stocare cu o baterie suplimentară și ar costa în jur de 1.500 euro atunci când sunt asociate cu 2.000 W putere a panourilor. Costul inițial mai ridicat prelungește perioada de amortizare, iar la prețuri mai mici ale energiei decât cele folosite în exemplul Anker (0,40 euro/kWh), recuperarea investiției poate dura considerabil mai mult. Un alt element important este diferența de garanție: panourile solare au, de regulă, garanții în jur de 25 de ani, în timp ce bateriile au adesea garanții de aproximativ 10 ani. În această logică, un sistem de balcon cu stocare devine o investiție mai „speculativă”, care se justifică pe termen lung și doar în condiții favorabile, potrivit concluziilor prezentate în material. [...]
Hidroelectrica a lansat procedura de achiziție pentru echipamentele CHE Nehoiașu II , un contract estimat la circa 49,5 milioane euro (fără TVA), potrivit Economica.net . Contractul va fi atribuit „la cheie” și include proiectare, fabricare, livrare, montaj, testare, punere în funcțiune și instruirea personalului de exploatare. Durata estimată de implementare este de 44 de luni, iar proiectul se derulează în cadrul Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, amplasată în județele Buzău, Vrancea și Covasna. Procedura de atribuire are ca criteriu „cel mai bun raport calitate-preț”, evaluarea urmând să ia în calcul parametrii tehnici garantați, performanța echipamentelor și garanțiile, alături de componenta financiară. „Lansarea acestei proceduri reprezintă un moment important în strategia noastră de dezvoltare și în efortul de valorificare a potențialului hidroenergetic al României. Proiectul CHE Nehoiașu II, parte a Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, va contribui la creșterea capacității de producție din surse regenerabile, la îmbunătățirea flexibilității Sistemului Energetic Național și la consolidarea rolului Hidroelectrica ca principal producător de energie verde din România. Continuăm să investim în proiecte strategice, în dezvoltarea, diversificarea și hibridizarea portofoliului astfel încât să asigurăm tranziția către un sistem energetic sustenabil”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica. Investiția vizează instalarea hidroagregatului complet (turbina, generatorul, sistemele de automatizare și protecții), echipamentele hidromecanice auxiliare, precum și extinderea stației electrice de 110 kV, integrarea sistemelor SCADA (sistem de monitorizare și control la distanță) și a infrastructurii de securitate și comunicații. Compania indică drept efecte așteptate creșterea flexibilității sistemului energetic, îmbunătățirea capacității de reglaj și valorificarea suplimentară a potențialului hidroenergetic al râului Buzău. CHE Nehoiașu II este prezentată ca un proiect mai vechi, parte a extinderii Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, care include amenajarea râului Buzău și a râurilor Bâsca Mare și Bâsca Mică. Noua centrală ar urma să fie echipată cu un hidroagregat tip Francis de 55 MW și, după finalizare, ar urma să producă circa 150 GWh anual; valoarea relativ redusă a contractului este explicată prin faptul că o mare parte din lucrări sunt deja realizate, Hidroelectrica indicând în date din 2024 un stadiu de execuție de aproximativ 85%. [...]
Rezolv Energy vrea finanțare de la BERD pentru un parc solar de peste 1.200 MW în Arad , potrivit Profit.ro . Dacă proiectul se concretizează, România ar urma să găzduiască „cel mai mare proiect fotovoltaic din Europa”, conform titlului publicat de sursă. Inițiativa vizează dezvoltarea unui parc fotovoltaic (producție de electricitate din energie solară) cu o capacitate instalată de peste 1.200 MW, în județul Arad. BERD este menționată ca potențial finanțator, ceea ce indică o etapă de structurare a finanțării pentru proiect. Miza economică este dublă: pe de o parte, un proiect de asemenea dimensiune ar crește semnificativ capacitatea de producție din surse regenerabile; pe de altă parte, implicarea unei instituții financiare internaționale precum BERD poate influența ritmul de implementare și condițiile de finanțare, inclusiv cerințele de guvernanță și raportare. „România va avea cel mai mare proiect fotovoltaic din Europa. Rezolv Energy vrea finanțare de la BERD pentru un parc solar de peste 1.200 MW în Arad” Din informațiile disponibile în textul furnizat, elementele-cheie ale știrii sunt: compania: Rezolv Energy finanțator vizat: BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) tipul investiției: parc fotovoltaic capacitatea anunțată: peste 1.200 MW locația: județul Arad Profit.ro nu oferă, în fragmentul pus la dispoziție, detalii despre valoarea finanțării, calendarul de execuție, structura proiectului sau stadiul avizelor. În lipsa acestor informații, rămâne de urmărit dacă solicitarea de finanțare se transformă într-o decizie fermă a BERD și care vor fi pașii următori pentru dezvoltare. [...]
Frații Pavăl investesc 27 milioane euro în energie regenerabilă și pregătesc extinderea proiectelor fotovoltaice. Potrivit Profit.ro , grupul Pavăl Holding, care controlează retailerul Dedeman, tratează producția de energie verde ca pe o nouă direcție strategică de dezvoltare și analizează extinderea investițiilor în acest domeniu. Proiectele sunt realizate în principal prin compania Grunman Energy , parte a holdingului. În ultimii ani, grupul a instalat centrale fotovoltaice pe acoperișurile magazinelor și depozitelor logistice Dedeman, în colaborare cu compania Simtel Team. În prezent, rețeaua Dedeman include 60 de centrale fotovoltaice instalate pe 54 de magazine și 6 depozite logistice , cu o capacitate totală de aproximativ 40 MWp . Un proiect similar a fost implementat și pe clădirea de birouri The Office din Cluj-Napoca , aflată în portofoliul grupului. Un alt proiect important este dezvoltarea unei centrale fotovoltaice la depozitul logistic Dedeman din Pantelimon , investiție estimată la aproximativ 2 milioane de euro. Reprezentanții Pavăl Holding spun că proiectele sunt implementate etapizat, în funcție de caracteristicile tehnice ale fiecărei locații. Pe termen mediu, compania Grunman Energy își propune să depășească 400 MW capacitate instalată , iar planurile includ nu doar energie solară, ci și dezvoltarea unor parcuri eoliene și microhidrocentrale . Investițiile în energie fac parte dintr-o strategie mai amplă de diversificare a capitalului generat de Dedeman . Frații Adrian și Dragoș Pavăl au direcționat deja aproximativ un miliard de euro către sectorul imobiliar , prin achiziția unor mari proiecte de birouri din București și Cluj-Napoca, precum The Bridge, The Office, U Center sau Dacia One. Astfel, Pavăl Holding a devenit al doilea cel mai mare proprietar de spații de birouri din România, cu circa 350.000 de metri pătrați închiriabili . În paralel, grupul a investit în numeroase domenii, de la energie și industrie până la agricultură, sănătate, tehnologie și fonduri de investiții, continuând să reinvestească profiturile obținute din activitatea Dedeman. [...]
