Știri
Știri din categoria Energie verde
Creșterea prețurilor la energie determină europenii să investească masiv în panouri solare, pe fondul instabilității generate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media, care citează date din piață și analize internaționale. Scumpirile accelerate la petrol și gaze au împins gospodăriile să caute alternative mai stabile și mai previzibile.
Conflictul a dus la o creștere puternică a prețurilor globale la energie. Petrolul Brent s-a scumpit cu peste 50%, ajungând la circa 116 dolari pe baril, în timp ce gazul natural european (TTF) a înregistrat o creștere de aproximativ 70%, una dintre cele mai abrupte din ultimii ani. Blocarea Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul petrolului, a amplificat tensiunile și incertitudinea din piețe.
În acest context, consumatorii europeni își schimbă rapid comportamentul:
În Marea Britanie, de exemplu, compania Octopus Energy a raportat:
Tendința este confirmată și în alte state. Compania germană Enpal indică o creștere de aproximativ 30% a cererii pentru soluții energetice verzi, în timp ce 1KOMMA5° vorbește despre o dublare a interesului. În paralel, E.ON a observat salturi rapide ale cererii într-un interval foarte scurt.
Pe segmentul transportului, scumpirea carburanților (benzina a ajuns la circa 1,84 euro/litru în UE) a accelerat tranziția către vehicule electrice. În Franța, vânzările aproape s-au dublat într-un interval de câteva săptămâni, iar în Norvegia mașinile electrice au devenit deja dominante.
Un studiu al Universității Oxford indică și un avantaj economic clar: o gospodărie alimentată integral din surse regenerabile ar putea economisi până la 441 de lire anual, comparativ cu doar 16–82 de lire în cazul extinderii producției de petrol și gaze. Concluzia experților este că dependența de piețele globale face ca soluțiile bazate pe combustibili fosili să rămână imprevizibile.
În acest context, tranziția către energie verde nu mai este doar o opțiune ecologică, ci devine o decizie economică și strategică pentru tot mai multe familii europene.
Recomandate
O fermă din Colorado își acoperă costurile cu energie vândută din panouri solare și, în același timp, își protejează culturile de caniculă : pe 24 de acri (aprox. 9,7 hectare), familia Kominek a instalat mii de panouri și testează „agrivoltaicele” – folosirea simultană a terenului pentru agricultură și producție de electricitate, potrivit BGR . La Jack’s Solar Garden , în Longmont (Colorado), Byron Kominek a montat 3.276 de panouri solare. Sistemul produce anual 2 gigawați-oră (GWh) de electricitate, pe care fermierul o vinde unei companii locale de utilități pentru a acoperi costurile fermei, conform relatării publicate de The Guardian. Umbra panourilor devine „infrastructură” agricolă Dincolo de veniturile din energie, panourile creează umbră și reduc stresul termic pentru plante, formând microclimate în care pot prospera culturi diferite. Articolul dă exemple concrete: inul, care are o temperatură ideală de germinare între 65 și 70°F (aprox. 18–21°C); salvie sclarea, care se ofilește la temperaturi de peste 95°F (aprox. 35°C). Logica economică este dublă: electricitatea vândută susține bugetul fermei, iar umbrirea poate ajuta la menținerea productivității în verile tot mai fierbinți. Costuri mari la început și dificultăți de operare Modelul nu este „plug-and-play”. Kominek spune că investiția pentru cele peste 3.000 de panouri a fost de 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei), iar structurile metalice ale panourilor sunt obstacole în lucrările agricole. În plus, cercetătorii parteneri ai fermei încă lucrează la „bune practici” care să poată fi aplicate pe scară largă. De ce contează: venit suplimentar și reziliență la secetă BGR notează că panourile nu oferă doar umbră: ele blochează o parte din radiația solară și pot ajuta solul să rețină mai multă umiditate – un avantaj într-un context de temperaturi în creștere și secete mai frecvente. Publicația indică și o alternativă pentru fermierii care nu își permit investiții de milioane: unele parcuri solare colaborează cu agricultori pentru pășunat sub panouri (de exemplu, oi și vite), ceea ce poate aduce venituri suplimentare. În material este menționat că „ciobanii solari” pot câștiga de două până la trei ori mai mult decât ciobanii tradiționali. În ansamblu, exemplul din Colorado sugerează că agrivoltaicele pot transforma panourile solare dintr-un consumator de teren într-o infrastructură care susține atât producția de energie, cât și agricultura – cu condiția ca finanțarea inițială și modul de exploatare să fie gestionate realist. [...]
Două comune din Sălaj pregătesc investiții de circa 19 milioane de euro în sisteme centralizate pe biomasă , cu miză directă pe costuri și eficiență energetică la nivel local, potrivit Economedia . Proiectele sunt finanțate prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027 , iar informațiile au fost transmise de Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest , într-o postare pe Facebook. Investițiile vizează dezvoltarea unor sisteme centralizate de producere a energiei termice și electrice pe bază de biomasă (lemn), pentru locuințe și clădiri publice. În esență, modelul propus mută încălzirea de la sobe și cazane individuale către o infrastructură comună de producție și distribuție, cu efecte așteptate asupra consumului de resursă și a emisiilor. Cine sunt beneficiarii și ce acoperă proiectele În comuna Rus, noul sistem centralizat proiectat ar urma să deservească aproape jumătate din populația comunei. Beneficiarii includ locuințe individuale, două blocuri, precum și clădiri publice precum școala, dispensarul și primăria. În comuna Sărmășag, sistemul ar urma să deservească 256 de „gospodării echivalente”, inclusiv apartamente din 15 blocuri, dar și școala, grădinița și alte clădiri ale comunității. De ce contează economic: eficiență mai mare din aceeași resursă ADR Nord-Vest susține că noul model de utilizare a biomasei ar putea conduce la: o reducere cu aproximativ 38% a consumului de biomasă; o diminuare a emisiilor de CO2 cu peste 94%. Instituția argumentează că diferența nu este resursa (lemnul), ci modul de utilizare: în locul arderii separate în numeroase sobe și cazane, biomasa ar urma să fie folosită într-un sistem comun de producere a energiei, cu distribuție centralizată a căldurii și furnizare de apă caldă menajeră prin aceeași infrastructură. Ce urmează: intrarea în etapele de implementare Reprezentanții ADR Nord-Vest au făcut vizite în cele două comune pentru a analiza amplasamentele și pentru a discuta cu administrațiile locale pașii următori. Proiectele urmează să intre în etapele de implementare care preced realizarea efectivă a infrastructurii de producere și distribuție a energiei termice, iar ADR Nord-Vest avertizează că între semnarea contractelor și livrarea efectivă a căldurii și apei calde pot trece „câțiva ani de muncă”. [...]
Guvernul a deblocat pașii administrativi pentru concesionarea perimetrelor eoliene offshore , prin două hotărâri adoptate în ședință extraordinară pe 31 august, care fac posibilă lansarea procedurilor competitive și stabilesc regulile de recepție a lucrărilor, potrivit Mediafax . Noile reguli vizează atât concesionarea perimetrelor din sectorul românesc al Mării Negre, cât și recepția lucrărilor aferente viitoarelor centrale eoliene offshore, inclusiv componentele realizate pe uscat până la punctul de racordare la rețeaua de transport a energiei electrice. Ce schimbă prima hotărâre: cadrul pentru concesionare și taxe Una dintre hotărârile aprobate stabilește normele specifice pentru concesionarea perimetrelor eoliene offshore și cuantumul redevențelor și taxelor aplicabile. Actul normativ reglementează, între altele: organizarea procedurilor competitive; documentația de atribuire; condițiile de participare; modul de evaluare a ofertelor; atribuirea concesiunilor; garanțiile și obligațiile titularilor concesiunilor. Guvernul arată că aprobarea acestor norme permite lansarea procedurilor competitive pentru concesionarea perimetrelor eoliene offshore aprobate în baza Legii nr. 121/2024, etapă pe care o consideră esențială pentru pregătirea primelor proiecte de energie eoliană offshore din România. A doua hotărâre: recepția lucrărilor, inclusiv pe uscat A doua hotărâre stabilește procedura de recepție a lucrărilor pentru centralele electrice eoliene offshore. Regulile se aplică atât lucrărilor executate în perimetrul offshore, cât și celor realizate pe uscat, până la punctul de racordare la rețeaua de transport. Procedura definește modul de organizare a activităților de recepție, responsabilitățile instituțiilor implicate și etapele necesare pentru verificarea lucrărilor. Executivul precizează că nu este vorba despre o politică publică nouă, ci despre un set de reguli necesare pentru aplicarea cadrului juridic deja creat. Legătura cu PNRR și miza de reglementare Ambele hotărâri sunt prezentate de Guvern ca parte a demersurilor pentru îndeplinirea Jalonului 116 din Componenta Energie a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu obiectivul de a accelera tranziția către surse regenerabile și de a consolida securitatea energetică, inclusiv regional. În termeni practici, adoptarea celor două acte normative mută proiectele eoliene offshore din zona de „cadru legal” către etapa în care pot fi pregătite efectiv concesiunile și proiectele pentru valorificarea potențialului eolian din Marea Neagră . [...]
BCR și Erste Group pun pe masă 132 mil. euro (aprox. 694 mil. lei) pentru parcul eolian Urleasca , o finanțare care împinge proiectul în faza de construcție și arată cum schema de sprijin prin contracte pentru diferență (CfD) începe să „bancabilizeze” investițiile mari în energie regenerabilă, potrivit Ziarul Financiar . Finanțarea vizează construcția parcului eolian Urleasca, cu o capacitate de 77 MW, dezvoltat în județul Brăila de grupul norvegian Scatec. Din totalul de 132 mil. euro, contribuția BCR este de 76 mil. euro (aprox. 400 mil. lei). Odată obținută finanțarea, proiectul intră în execuție, iar începerea operării comerciale este estimată pentru a doua jumătate a anului 2028. Cum este asigurată vânzarea energiei: CfD plus piața angro Aproximativ 57% din producția estimată a parcului este acoperită de un contract pentru diferență (CfD) – un mecanism prin care veniturile producătorului sunt stabilizate în jurul unui preț de referință, reducând riscul de piață. Restul energiei urmează să fie vândut pe piața angro din România. Ce înseamnă proiectul pentru Scatec și cine îl construiește Urleasca este primul proiect eolian pe uscat al Scatec în Europa și completează portofoliul fotovoltaic de 190 MW pe care grupul îl are în construcție în România. Scatec deține integral proiectul, iar compania OX2 va gestiona construcția până la punerea în funcțiune, în baza unui acord de construcție și transfer de active. Ulterior, Scatec va asigura operarea, mentenanța și administrarea parcului. Context: expunerea BCR pe energie în 2026 BCR a acordat în primul semestru din 2026 finanțări de 450 mil. euro pentru sectorul energetic, dintre care peste 362 mil. euro au mers către proiecte de energie regenerabilă. Din această sumă, 288 mil. euro au finanțat proiecte eoliene, 41 mil. euro capacități solare și 33 mil. euro investiții în baterii pentru stocarea energiei. Pentru Scatec, aceasta este a doua finanțare acordată de BCR în România: anterior, banca a finanțat cu 42,5 mil. euro portofoliul fotovoltaic Dobrun și Sadova, cu o capacitate totală de 190 MW, în județele Dolj și Olt. [...]
Bulgaria reia investițiile în eolian după 13 ani, cu două proiecte de 140 MW lângă Balcic , într-un moment în care regiunea caută soluții de echilibrare a sistemelor energetice pe fondul tranziției către regenerabile, potrivit Ziarul Financiar . Reluarea proiectelor vine pe fondul unei vulnerabilități recunoscute de experți locali: Bulgaria „a ratat cursa” pentru centrale pe gaze naturale, considerate cea mai rapidă soluție de echilibrare a unui sistem energetic cu pondere tot mai mare de producție variabilă (din surse precum vântul și soarele). Declarațiile îi aparțin lui Iordan Stankov, manager al companiei de energie DMT Prime , într-o intervenție pentru Bloomberg TV, citată de ZF. Ce se construiește: primele proiecte eoliene după o pauză lungă DMT Prime implementează „primele două proiecte eoliene din Bulgaria după o pauză de 13 ani”, cu o capacitate totală de 140 MW, aflate în construcție lângă Balcic, potrivit lui Stankov. În același timp, acesta afirmă că energia eoliană „lipsește cu desăvârșire”, iar contribuția centralelor fotovoltaice la mixul energetic al Bulgariei este „mică”, ceea ce explică de ce revenirea eolianului capătă greutate în discuția despre modernizarea mixului. De ce contează pentru regiune: exporturi de electricitate și rolul României Bulgaria este exportator net de electricitate, iar România se numără printre clienții majori, în contextul în care producția internă a României s-a redus din cauza opririi a două reactoare de la centrala nucleară de la Cernavodă , pe fondul scăderii cotelor Dunării la niveluri istorice, notează ZF. Publicația mai arată că Ungaria a fost, la rândul ei, un client important, însă și-a repus în funcțiune reactoarele oprite după ce a rezolvat problema nivelului insuficient al apei din Dunăre. Context operațional: seceta, Dunărea și echilibrarea sistemului Stankov spune că nu se așteaptă la probleme pentru sectorul energetic bulgar din cauza secetei din Europa, menționând că nivelurile Dunării au început să crească și în Bulgaria. El indică și faptul că termocentralele pe cărbune ale Bulgariei nu sunt amplasate în regiunea afectată, spre deosebire de situația Ungariei. Totodată, expertul afirmă că Bulgaria are „un avantaj” în prezent, inclusiv prin sisteme de stocare a energiei (soluții care permit acumularea energiei și livrarea ei ulterior în rețea), care au ajutat regiunea. „Spre deosebire de Ungaria, centralele noastre pe cărbune nu se află în această regiune. Aşadar, nu mă aştept să existe probleme pentru sectorul nostru energetic.” În ultimele zile, Bulgaria a început să reducă producția la centrala nucleară de la Kozlodui, mai notează ZF, în contextul discuției despre presiunile operaționale din sistemele energetice regionale. [...]
O turbină eoliană terestră ridicată la 300 m ar putea dubla producția anuală , prin creșterea factorului de capacitate la niveluri apropiate de cele offshore, potrivit PiataAuto . Proiectul, realizat în Germania de inginerii Gicon , mizează pe un turn metalic de tip „schelet” (similar celor pentru linii electrice aeriene), care permite montajul la înălțimi inaccesibile macaralelor clasice și, implicit, acces la vânturi mai puternice și mai constante. De ce contează: randament offshore, dar pe uscat În mod obișnuit, turbinele eoliene terestre au factori de capacitate semnificativ mai mici decât cele maritime, din cauza vânturilor mai slabe și mai variabile. Inginerii Gicon au plecat de la o observație simplă: la altitudini mai mari față de sol, viteza medie a vântului crește, ceea ce poate ridica substanțial producția de energie fără a schimba turbina în sine. În cazul de față, echipa estimează că ridicarea turbinei la 300 metri ar duce la o producție anuală de 18 GWh, față de 9,47 GWh pentru aceeași turbină montată la înălțime standard în condiții locale comparabile. În termeni operaționali, asta înseamnă dublarea energiei obținute folosind aceeași suprafață de teren și aceeași turbină, dar cu un turn mult mai înalt. Soluția tehnică: turn telescopic, ca să evite limita macaralelor O problemă majoră pentru un turn clasic de 300 metri este montajul: publicația notează că cele mai mari macarale ajung de regulă la 235–245 metri, iar o macara specială pe bază inelară poate atinge 274 metri, însă cu limitări de capacitate și costuri foarte mari de relocare și instalare. Gicon a rezolvat acest blocaj printr-un turn metalic telescopic, format din două segmente de aproximativ 160–170 metri. Turbina este montată inițial la sub 170 metri, după care segmentul interior este ridicat în interiorul celui exterior și fixat, rezultând un turn final de 300 metri. Cu palele turbinei, înălțimea totală a construcției ajunge la 365 metri, depășind înălțimea Turnului Eiffel (300 metri, conform comparației din material). Datele proiectului: turbină de serie, structură de oțel de 2.000 tone Pentru a izola efectul înălțimii, inginerii au ales intenționat o turbină de serie, astfel încât rezultatele să poată fi comparate cu turbine identice din aceeași regiune. Elementele-cheie menționate: Turbina : Vensys 126 (Germania), 3,8 MW , diametru rotor 126,2 metri . Parametri de funcționare : pornește la 3,0 m/s , viteză maximă a vântului 25 m/s . Generator : sincron cu magneți permanenți, fără cutie de viteze (sistem „direct drive”, adică antrenare directă). Turnul : bază cu latura de 48 metri , greutate totală 2.000 tone de oțel , alcătuit din 22.000 componente . Construcția a fost ridicată pe segmente cu o macara târâtoare Liebherr LR 11350 (1.350 tone), operată de Schmidbauer; la un moment dat, a fost ridicat un segment de 350 tone la aproape 100 metri, operatorii indicând că ar putea fi un record pentru combinația greutate–înălțime în cazul acestui model. Unde este instalată și ce urmează Noua turbină se află în parcul de testare Klettwitz din Germania. Estimarea de producție (18 GWh/an) nu este prezentată ca un simplu calcul teoretic: înainte de proiect, echipa a instalat un turn mai mic cu instrumente de măsurare a vântului la 300 metri și a colectat date timp de un an. Următorul pas este conectarea la rețea și contorizarea producției pe durata unui an, pentru a obține rezultate „de facto”. Abia după această etapă, Gicon intenționează să treacă la producția de serie a conceptului, ca o nouă categorie de turbine terestre montate la mare înălțime. [...]
