Știri
Știri din categoria Educație
Abandonul școlar rămâne un cost economic recurent, de ordinul miliardelor de euro, care se vede direct în deficitul de forță de muncă și în consum, pe fondul unei rate încă ridicate a părăsirii timpurii a școlii în România, potrivit Wall-Street, care citează date OECD și estimări AmCham România – Universitatea din București.
România avea în 2024 o rată de 16,8% a tinerilor între 18 și 24 de ani care au abandonat școala, față de media UE de 9,4%, conform unui studiu OECD. Deși indicatorul s-a redus ușor față de acum un deceniu, nivelul rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, în timp ce alte state, precum Spania și Bulgaria, au reușit să coboare semnificativ rata.
În mediul rural, aproape 1 din 4 copii (26,3%) abandonează școala sau nu o finalizează. La tranziția spre liceu, între 15 și 19 ani, aproape 1 din 3 copii (32%) nu mai este înscris în nicio formă de învățământ, potrivit rapoartelor OCDE citate în articol.
Legătura cu piața muncii este una directă: analize OECD din 2025 arată că rata de ocupare la adulții de 25–64 de ani crește odată cu nivelul de calificare. În termeni de impact financiar, un raport realizat de AmCham România și Universitatea din București (2024), citat de Wall-Street, estimează că abandonul școlar costă economia românească 2,3 miliarde euro anual (aprox. 11,5 miliarde lei), iar pierderile cumulate din ultimii 11 ani depășesc 15,7 miliarde euro (aprox. 78,5 miliarde lei).
La nivel individual, un elev care abandonează școala ar urma să câștige pe durata vieții cu aproape 200.000 euro mai puțin (aprox. 1 milion lei) decât un absolvent de liceu, ceea ce înseamnă, în lanț, venituri mai mici, consum mai redus și contribuții mai mici la taxe și la sistemele sociale. Articolul indică și o pierdere medie de 23.000 de elevi pe cohortă, începând cu 2005.
În acest context, asociația EduAct lansează campania de conștientizare „Anii lor absenți ne lipsesc tuturor”, prezentată ca un apel către companii, instituții și cetățeni, pornind de la ideea că abandonul școlar afectează atât oferta de angajați, cât și baza de consumatori.
EduAct spune că a construit un model de intervenție pe întreg traseul școlar (primar, gimnazial, liceu), care combină educația non-formală cu literația digitală și orientarea profesională, în școli identificate ca vulnerabile, cu peste 1.400 de beneficiari anual.
Președinta asociației, Ioana Breazu, susține că intervențiile susținute pe minimum 2–4 ani pot reduce semnificativ abandonul, iar efectele nu apar imediat:
„Intervenția susținută pe minimum 2–4 ani a redus rata de abandon cu până la 54% față de grupurile de control. (...) Ce e interesant e că nu au existat efecte considerabile după primul an. Abia în al doilea an scorurile medii la testele academice au crescut semnificativ.”
Campania are și un obiectiv de mobilizare financiară, prin:
Totodată, articolul menționează facilitatea fiscală D177, prin care companiile pot cere redirecționarea către ONG-uri a unei părți din impozitul pe profit deja plătit la ANAF, în termen de 45 de zile, printr-o procedură administrativă.
Mesajul central pentru mediul privat este că problema nu se oprește la „lipsa de candidați”: abandonul școlar reduce structural și puterea de cumpărare. În plus, Wall-Street notează că, potrivit Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2024, aproximativ 70% dintre tinerii profesioniști iau în considerare responsabilitatea socială a angajatorului când evaluează ofertele de muncă, ceea ce poate influența și competiția pentru talente.
Recomandate
Femeile reprezintă 57% din angajații din tehnologie și cercetare din România , un nivel peste media Uniunii Europene, iar această structură a forței de muncă poate atenua deficitul de specialiști din domeniile tehnice, potrivit Digi24 , pe baza datelor Eurostat . În total, aproape două milioane de angajați lucrează în România în domenii tehnice sau de cercetare, iar 1.150.000 dintre ei sunt femei. Procentul de 57% este „puțin peste” media europeană de 53%, ceea ce plasează România pe primele locuri în Europa la ponderea femeilor în aceste ocupații, conform aceleiași surse. Unde sunt cele mai multe joburi tehnice ocupate de femei Distribuția regională este relativ echilibrată, însă cele mai multe femei care ocupă posturi tehnice sunt în sudul țării și în București-Ilfov. La polul opus, cele mai puține sunt în vest și sud-vest, potrivit datelor citate. Ce se schimbă în educație și pe piața muncii Rectorul Universității Tehnice din Iași, Dan Cașcaval, spune că a crescut „sensibil” numărul fetelor în inginerie mecanică și construcții, iar în zona de automatică și calculatoare și în electronică creșterea este și mai vizibilă. La nivel european, numărul femeilor care aleg profesii tehnice a crescut cu aproape o treime în ultimii 10 ani, iar România este „în top”, mai notează Digi24 . Persistă diferențe între „administrație tehnică” și industrie Deși ponderea femeilor este ridicată în ansamblu, sociologul Ștefan Cojocaru atrage atenția că distribuția pe tipuri de activități rămâne inegală: „Avem o administrație tehnică feminizată, dar muncile hard, cele de industrie, de inginerie, sunt în continuare masculinizate.” În paralel, femeile care lucrează în domeniu spun că nu au scăpat complet de prejudecăți, iar stereotipul că ar fi „un domeniu al bărbaților” le poate pune presiune să „dovedească mai mult”, potrivit mărturiilor din material. În Europa, Letonia, Ungaria și Estonia sunt menționate ca state cu cele mai multe femei angajate în domenii tehnice, depășind 60% în anumite regiuni. [...]
Orange Romania își extinde „conducta” de talente pentru 5G/6G și securitate cibernetică prin Orange Educational Program , un parteneriat universitate–industrie început în 1998, care în anul universitar 2025–2026 a inclus burse, proiecte de cercetare și stagii de practică în mai multe centre universitare, potrivit Orange . Miza economică și operațională: formarea timpurie a specialiștilor care pot proiecta și opera infrastructura digitală, într-o piață în care competențele pe 5G, viitoare rețele 6G, inteligență artificială și securitate cibernetică devin critice. Ce a însemnat anul universitar 2025–2026 În acest an universitar, programul a continuat colaborările cu universități din București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, implicând studenți de la licență până la doctorat și postdoctorat. Datele raportate pentru 2025–2026 includ: 23 de studenți selectați pentru burse și proiecte de cercetare, dintre care 14 au primit burse Orange ; peste 80 de studenți în stagii de practică în cadrul Orange Romania și în proiecte asociate, inclusiv în laboratorul 5G și în competiția de securitate cibernetică UNbreakable; proiecte de licență, masterat și doctorat pe teme precum comunicații mobile, inteligență artificială și securitate cibernetică, coordonate împreună cu specialiștii companiei. Pe lângă activitatea de laborator, experții Orange au susținut cursuri și prelegeri despre cercetarea în 6G și „Mobile Data Analytics” (analiza datelor din rețele mobile), iar compania a fost partener principal pentru conferințe academice internaționale precum COMM, BlackSeaCom, DAS, ATOMS și ISETC. Tot în 2025–2026, Orange a susținut participarea câștigătoarei Olimpiadei Naționale de Fibră Optică la competiția mondială WorldSkills Shanghai 2026 , extinzând intervenția și către zona preuniversitară. Aproape 30 de ani: indicatori de volum și continuitate De la lansare și până în prezent, Orange indică următoarele rezultate cumulate: peste 1.520 de studenți la cursuri și prelegeri susținute de specialiștii companiei; 721 de studenți în stagii de internship; 223 de studenți cu lucrări de licență realizate cu suportul Orange Romania; 494 de burse acordate. De ce contează pentru piață Mesajul central al programului este reducerea decalajului dintre curricula universitară și cerințele din industrie, prin acces la tehnologii și proiecte „reale” încă din timpul facultății. În contextul accelerării investițiilor și proiectelor în 5G, al pregătirii pentru 6G și al creșterii riscurilor de securitate cibernetică, astfel de parteneriate funcționează ca un mecanism de alimentare a pieței cu competențe aplicate, cu efect direct asupra capacității companiilor de a livra și opera infrastructură digitală. [...]
Un ieșean de 87 de ani a fost primul înscris la admiterea de vară la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași , un caz care readuce în discuție cât de deschise sunt universitățile pentru învățarea pe tot parcursul vieții și pentru studenți din afara „vârstei tipice” de facultate, potrivit Agrointel . Este vorba despre Viorel Pintilescu, care s-a înscris la Facultatea de Agricultură , specializarea Biologie, la aproape șapte decenii după absolvirea liceului. În material se precizează că a terminat liceul în 1965 și că a lucrat 40 de ani ca depanator la radio și televiziune, după ce a fost militar. Decizia, explică el, ține de interesul constant pentru studiu și de pasiunea pentru biologie, domeniu diferit de activitatea sa profesională anterioară. Declarațiile sunt acordate publicației BZI, citată de Agrointel. „Am decis să mă înscriu la Facultatea de Agricultură, la specializarea Biologie, pentru că îmi place să învăț, am învățat toată viața și asta vreau să fac în continuare.” Diferența de vârstă față de colegi și motivația personală Pintilescu anticipează o diferență de vârstă de aproape 70 de ani față de viitorii colegi, dar spune că nu o vede ca pe un obstacol, dacă există respect reciproc. „Nu cred că este vreodată prea târziu să te apuci de o facultate, trebuie să îți dorești.” În același timp, el afirmă că a rămas singur după decesul soției, iar copiii sunt la casele lor. Spune că nu le-a spus încă despre înscriere, pentru că vrea să le facă o surpriză și crede că îl vor susține. Context: admiterea la universitățile agricole Articolul notează că, în această perioadă, universitățile de științe agricole din toată țara au demarat prima sesiune de admitere. În acest cadru, cazul de la Iași iese în evidență prin profilul candidatului și prin mesajul despre accesul la educație indiferent de vârstă. „Iașul este un focar cultural, nu mi-am dorit să mor prost, mereu poți învăța ceva în plus”, spune viitorul student. [...]
Kenya pregătește închiderea sau comasarea a 2.145 de școli primare publice , pe fondul depopulării satelor și al unei reforme educaționale care a ridicat pragurile de funcționare, potrivit Mediafax . Măsura are un impact operațional direct: elevii rămași în comunități izolate vor fi trimiși la unități mai îndepărtate, iar infrastructura școlară neutilizată ajunge să se degradeze. Într-un exemplu din sudul Kenyei, Școala Primară Kaliluni a ajuns de la peste 200 de copii, în urmă cu trei ani, la doar cinci elevi, arată o investigație BBC citată de publicație. O elevă de 12 ani, Maureen Mwisiwa, spune că a mers la școală o săptămână și a descoperit că era singură, iar mama ei vrea să o transfere la o altă școală aflată la aproximativ opt kilometri, drum care ar dura peste o oră pe jos. Praguri mai dure și școli fără resurse pentru noua structură Situația este legată de reforma educațională introdusă în Kenya în 2017, care a schimbat structura învățământului și a impus școlilor primare să găzduiască și ciclul gimnazial inferior. În mediul rural, multe unități nu au laboratoare, suficiente săli de clasă, materiale didactice sau profesori specializați, ceea ce, potrivit experților citați, poate accentua inegalitățile pe care reforma urmărea să le reducă. Ministrul Educației, Julius Ogamba , a declarat că o școală trebuie să aibă cel puțin 45 de elevi pentru a funcționa eficient, în contextul în care autoritățile indică drept cauze și scăderea natalității, respectiv migrația către orașe. Efect de domino și în învățământul secundar Datele guvernamentale menționate în articol arată că și liceele din zonele rurale sunt sub presiune: aproximativ 2.700 din cele 9.605 școli secundare publice din Kenya au sub 150 de elevi. Zece unități au fost închise după ce profesorii au constatat că nu era înscris niciun elev. În lipsa unor soluții de transport și a unei capacități reale de preluare în școlile „destinație”, închiderea și comasarea unităților riscă să se traducă, în practică, prin distanțe mai mari până la școală și acces mai dificil la educație pentru copiii rămași în comunitățile rurale. [...]
BCR își leagă recrutarea de masteratul DOFIN prin burse și internshipuri începând cu anul universitar 2026–2027, într-un parteneriat cu Academia de Studii Economice din București, potrivit Banking News . Miza programului este una operațională: banca își creează o conductă de talente pentru zone unde cererea de competențe avansate (analiză de date, risc, reglementare, piețe) crește, iar oferta rămâne limitată. Inițiativa vizează studenții masteratului Finanțe și Bănci – DOFIN și include burse, premii pentru disertații și oportunități de internship în cadrul BCR. Programul este prezentat ca un demers de formare a unei noi generații de specialiști care pot lucra la intersecția dintre finanțe, economie, matematică, reglementare și politici publice. Ce oferă concret programul BCR va acorda anual cinci burse pentru studenții DOFIN, fiecare „în valoare estimativă de 2.000 lei pe lună”, structurate astfel: 3 burse pentru performanțe academice deosebite; 1 bursă pentru implicare în activitățile administrative ale programului de masterat și ale facultății; 1 bursă pentru activități extracurriculare relevante. Pentru lucrările de disertație, banca va acorda premii: 5.000 lei – Premiul I; 4.000 lei – Premiul II; 3.000 lei – Premiul III. Internship și formare: legătura directă cu nevoile băncii Pe lângă componenta financiară, BCR va iniția un program de internship pentru studenții DOFIN, cu scopul de a crește conexiunea dintre pregătirea academică și activitatea din industrie. Conform informațiilor din articol, studenții vor putea lucra alături de specialiști ai băncii și vor vedea „procese reale” legate de analiză, risc, piețe, date, produse financiare, reglementare și strategie economică. Programul include și cursuri de formare și dezvoltare profesională continuă susținute de cadre didactice și colaboratori DOFIN, destinate atât specialiștilor BCR, cât și profesioniștilor din alte instituții financiar-bancare sau din zone conexe de politici publice economice. Context: DOFIN și investițiile BCR în infrastructură educațională DOFIN, fondat de prof. univ. dr. Moisă Altăr, are „o experiență de peste 30 de ani” și a fost acreditat în 1994 de Comisia Europeană drept Centru European de Excelență, sub denumirea Doctoral School of Finance and Banking (DOFIN), în urma unei competiții internaționale. Inițiativa se adaugă altor investiții ale băncii în zona educației aplicate din ASE, inclusiv „recent lansatul BCR Financial Trading Lab”, menționat ca infrastructură prin care studenții pot lucra cu date, instrumente și simulări specifice piețelor financiare. Declarații: de ce contează pentru piața muncii din finanțe CEO-ul BCR, Sergiu Manea (absolvent DOFIN), a legat explicit programul de nevoia de competențe avansate într-un context economic complex: „România are nevoie de specialiști care pot înțelege legile economiei, pot interpreta date, pot evalua riscuri, pot construi modele și pot transforma analiza solidă în decizii publice și private mai bune.” Din partea ASE, rectorul Nicolae Istudor a descris DOFIN ca „un pol al excelenței educaționale și de cercetare în domeniul financiar”, iar decanul FABBV, Georgiana Camelia Georgescu, a afirmat că absolvenții DOFIN ocupă poziții în middle și top-management în entități financiar-bancare din țară și din străinătate. Pentru BCR, componenta de internship și formare sugerează o investiție cu efect direct asupra recrutării și dezvoltării interne, într-o piață în care competențele de analiză cantitativă, risc și reglementare devin tot mai greu de găsit și de format rapid. [...]
Procurorii investighează o posibilă scurgere a subiectelor de Bacalaureat înainte de probă , iar ancheta a dus la zeci de percheziții în cinci județe, potrivit Mediafax . Miza operațională este directă: integritatea examenului și riscul ca rezultatele să fie contestate sau afectate de suspiciuni de fraudă. Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, împreună cu polițiștii din cadrul IPJ Alba – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, face cercetări privind suspiciuni de „divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice” în scopul fraudării examenelor de bacalaureat. Percheziții în 47 de locații, în cinci județe Anchetatorii au efectuat percheziții domiciliare în 47 de locații , la domiciliile unor persoane fizice, în județele: Alba Arad Bihor Cluj Sibiu Ce susțin anchetatorii și ce rămâne neconfirmat public Conform informațiilor citate de publicație, ar exista suspiciuni că subiecte ar fi fost divulgate înainte de susținerea uneia dintre probele Bacalaureatului , deși acestea ar fi trebuit să devină cunoscute doar la momentul începerii efective a examenului. În material nu sunt precizate proba vizată și nici modul în care ar fi fost distribuite subiectele. Operațiunea este sprijinită de structuri de poliție din mai multe județe (inclusiv Alba, Arad, Hunedoara, Bihor, Cluj și Sibiu) și de jandarmi din Alba și Cluj. [...]
