COST$1,003.79-4.01%

Abandonul școlar rămâne un cost economic recurent, de ordinul miliardelor de euro, care se vede direct în deficitul de forță de muncă și în consum, pe fondul unei rate încă ridicate a părăsirii timpurii a școlii în România, potrivit Wall-Street, care citează date OECD și estimări AmCham România – Universitatea din București.

România avea în 2024 o rată de 16,8% a tinerilor între 18 și 24 de ani care au abandonat școala, față de media UE de 9,4%, conform unui studiu OECD. Deși indicatorul s-a redus ușor față de acum un deceniu, nivelul rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, în timp ce alte state, precum Spania și Bulgaria, au reușit să coboare semnificativ rata.

În mediul rural, aproape 1 din 4 copii (26,3%) abandonează școala sau nu o finalizează. La tranziția spre liceu, între 15 și 19 ani, aproape 1 din 3 copii (32%) nu mai este înscris în nicio formă de învățământ, potrivit rapoartelor OCDE citate în articol.

Nota de plată pentru economie: venituri mai mici și presiune pe bugete

Legătura cu piața muncii este una directă: analize OECD din 2025 arată că rata de ocupare la adulții de 25–64 de ani crește odată cu nivelul de calificare. În termeni de impact financiar, un raport realizat de AmCham România și Universitatea din București (2024), citat de Wall-Street, estimează că abandonul școlar costă economia românească 2,3 miliarde euro anual (aprox. 11,5 miliarde lei), iar pierderile cumulate din ultimii 11 ani depășesc 15,7 miliarde euro (aprox. 78,5 miliarde lei).

La nivel individual, un elev care abandonează școala ar urma să câștige pe durata vieții cu aproape 200.000 euro mai puțin (aprox. 1 milion lei) decât un absolvent de liceu, ceea ce înseamnă, în lanț, venituri mai mici, consum mai redus și contribuții mai mici la taxe și la sistemele sociale. Articolul indică și o pierdere medie de 23.000 de elevi pe cohortă, începând cu 2005.

Ce încearcă să schimbe: intervenții pe termen lung și folosirea facilităților fiscale

În acest context, asociația EduAct lansează campania de conștientizare „Anii lor absenți ne lipsesc tuturor”, prezentată ca un apel către companii, instituții și cetățeni, pornind de la ideea că abandonul școlar afectează atât oferta de angajați, cât și baza de consumatori.

EduAct spune că a construit un model de intervenție pe întreg traseul școlar (primar, gimnazial, liceu), care combină educația non-formală cu literația digitală și orientarea profesională, în școli identificate ca vulnerabile, cu peste 1.400 de beneficiari anual.

Președinta asociației, Ioana Breazu, susține că intervențiile susținute pe minimum 2–4 ani pot reduce semnificativ abandonul, iar efectele nu apar imediat:

„Intervenția susținută pe minimum 2–4 ani a redus rata de abandon cu până la 54% față de grupurile de control. (...) Ce e interesant e că nu au existat efecte considerabile după primul an. Abia în al doilea an scorurile medii la testele academice au crescut semnificativ.”

Campania are și un obiectiv de mobilizare financiară, prin:

• redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit;
• parteneriate cu companii;
• donații individuale, punctuale sau recurente.

Totodată, articolul menționează facilitatea fiscală D177, prin care companiile pot cere redirecționarea către ONG-uri a unei părți din impozitul pe profit deja plătit la ANAF, în termen de 45 de zile, printr-o procedură administrativă.

De ce contează pentru companii

Mesajul central pentru mediul privat este că problema nu se oprește la „lipsa de candidați”: abandonul școlar reduce structural și puterea de cumpărare. În plus, Wall-Street notează că, potrivit Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2024, aproximativ 70% dintre tinerii profesioniști iau în considerare responsabilitatea socială a angajatorului când evaluează ofertele de muncă, ceea ce poate influența și competiția pentru talente.