Știri
Știri din categoria Economie
Scăderea consumului timp de 10 luni la rând ridică semne de întrebare despre cererea internă, după ce fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu a susținut, într-o postare pe Facebook, că România traversează „a zecea lună consecutivă de scădere a consumului”, potrivit Mediafax.
Câciu afirmă că această evoluție „nu este firească” și o pune pe seama deciziilor politice ale actualei guvernări, pe care o acuză că a contribuit la deteriorarea nivelului de trai.
„A 10-a lună de scădere a consumului! Nu e nimic firesc în asta! E doar ticăloșia din capul unora, bolojeniști, «reformiști», de dreapta, influenceri plătiți, propagandiști care nu vor ca românii să trăiască decent!”
În aceeași postare, fostul ministru susține că „românii o duc cu aproximativ 40% mai rău decât în 2024” și avertizează că „va fi complicată revenirea”.
Câciu spune că a atașat un grafic „bazat pe date INS” privind evoluția consumului, care ar arăta trecerea de la creșteri pozitive în prima parte a lui 2025 la scăderi consecutive începând din august 2025. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre indicatorul exact folosit (de exemplu, comerț cu amănuntul sau altă măsură a consumului), afirmația rămâne la nivelul interpretării prezentate de autorul postării.
Pentru economie, un consum în scădere pe o perioadă lungă poate semnala o slăbire a cererii interne, cu potențiale efecte în lanț asupra vânzărilor din retail și a veniturilor companiilor orientate către piața locală.
Recomandate
Un scenariu de conservare în Munții Făgăraș ar putea aduce aproape 100 de milioane de euro până în 2030 (aprox. 500 de milioane de lei) în economia locală, prin cheltuieli ale turiștilor în cazare, ghidaj și servicii conexe, potrivit Știrile Pro TV . Estimarea este condiționată de protejarea zonei și includerea ei într-un sistem de conservare, spune István Szabó, director în cadrul Fundației Conservation Carpathia (FCC). Banii ar proveni din consumul direct al vizitatorilor – „cazări, ecoturism, ghizi locali, produse locale și serviciile conexe”, conform lui Szabó, care indică drept bază un studiu de impact al ecoturismului asupra economiei locale realizat de Roland Berger. Miza economică, în această logică, este schimbarea sursei de venit: de la exploatarea lemnului la servicii turistice care lasă o parte mai mare din cheltuieli în comunitate. De ce contează: alternativă la un model economic dependent de lemn FCC urmărește crearea în Munții Făgăraș a unui parc național de mari dimensiuni, proiect descris în material ca „Yellowstone-ul Europei”. Potrivit fundației, inițiativa întâmpină opoziție din partea comunităților locale și a industriei forestiere, pe fondul temerilor că declararea parcului ar opri exploatarea lemnului – activitate care „susține mii de locuri de muncă în prezent” – și ar bloca proiecte de infrastructură, precum pârtii de schi și drumuri. În contrapondere, fundația susține că ecoturismul poate funcționa ca alternativă economică, cu câștiguri directe pentru localnici din: cazare; servicii de ghid; vânzarea de produse tradiționale; servicii conexe pentru turiști. Modelul invocat: Bavaria și efectul de acceptare în timp Ca exemplu, FCC indică Parcul Național Pădurea Bavareză din Germania, prezentat drept „motor economic regional”. Szabó spune că, deși ideea nu a fost inițial populară, acceptarea ar fi crescut de la 20% la peste 80%, iar „impactul total al parcului” ar fi ajuns la peste 500 de milioane de euro anual. În același context, el compară cheltuielile turiștilor: în Bavaria ar ajunge anual peste 1,3 milioane de vizitatori, cu o cheltuială medie de aproximativ 80 de euro pe sejur, iar în Munții Făgăraș cheltuiala medie „depășește deja 50 de euro per turist”, cu potențial de creștere. Cum ar ajunge banii în comunitate și ce activități sunt deja în derulare Un element central al modelului descris este proporția cheltuielilor care rămâne local: Szabó afirmă că peste 60% din banii cheltuiți de turiști s-ar întoarce direct la localnici și producători. În prezent, organizația spune că lucrează cu 40 de producători locali și o rețea de 10 puncte gastronomice locale, iar peste 80% dintre angajații implicați în activitățile din zonă ar proveni din localitățile de la poalele Munților Făgăraș. Materialul subliniază și ideea că ecoturismul „nu necesită investiții foarte mari, construite de la zero”, ci mai degrabă „accesibilizarea resurselor naturale”. Ce înseamnă, practic, ecoturismul în această abordare În descrierea din material, ecoturismul se diferențiază de turismul de masă prin accentul pe protejarea naturii și pe beneficii directe pentru comunități. Sunt menționate ca exemple: trasee ghidate (drumeții organizate cu ghizi locali); observarea faunei; gastronomie tradițională; cazare în pensiuni mici, adaptate arhitecturii locale; educație montană. Ce urmează: condiția-cheie rămâne statutul de protecție Estimarea de „aproape 100 de milioane de euro până în 2030” este prezentată ca dependentă de protejarea zonei și includerea într-un sistem de conservare. În lipsa acestor pași, materialul nu oferă un calendar sau o decizie concretă care să garanteze materializarea veniturilor, iar tensiunea cu actorii care depind de exploatarea lemnului rămâne un factor major de risc pentru implementare. [...]
Instabilitatea politică riscă să împingă în sus costurile de finanțare ale României , cu efecte care se văd deja în dobânzile plătite de populație și care ar putea ajunge, în următoarele săptămâni, și în evaluarea ratingului de țară, potrivit declarațiilor fostului președinte Traian Băsescu , citate de Adevărul . Băsescu s-a declarat rezervat în privința șanselor de învestire a Guvernului Veștea , avertizând că prelungirea blocajului politic poate amplifica presiunea pe finanțarea statului și, implicit, pe costurile din economie. Declarațiile au fost făcute miercuri seara, la TVR Info. Dobânzi mai mari la credite și risc de deteriorare a ratingului Fostul șef al statului susține că efectele instabilității se văd deja la nivelul populației, prin scumpirea împrumuturilor, și că o eventuală deteriorare a ratingului ar putea accentua această tendință. „Deja românilor au început să le crească dobânzile la împrumuturi. Deja instabilitatea politică pune sub semnul întrebării și ratingul de țară și, în două-trei săptămâni, vom avea o nouă evaluare. N-aș vrea să ne găsească această nouă evaluare fără Guvern”. Costurile de împrumut ale statului, comparate cu țări „junk” Băsescu a mai afirmat că, din documentele pe care le-a analizat, costurile de finanțare ale României au ajuns la niveluri „alarmante”, iar dobânzile la care se împrumută statul ar fi peste cele ale unor țări încadrate în categoria nerecomandată investițiilor (așa-numita categorie „junk”, adică sub pragul „investment grade”). „Dobânzile la care România se împrumută sunt mai mari decât dobânzile unor țări care sunt în categoria nerecomandată pentru investiții, în categoria junk”. În acest context, fostul președinte a descris situația economică drept „extrem de fragilă” și a cerut clasei politice să prioritizeze formarea unui executiv stabil, pentru a limita riscurile de finanțare și de percepție externă asupra României. [...]
Economia Chinei intră într-o fază de creștere „cu două viteze”, cu exporturile și industria în urcare, dar cu cererea internă în scădere , ceea ce crește presiunea pentru noi intervenții ale autorităților în trimestrul al doilea, potrivit unei analize publicate de Economica . Datele oficiale arată că, în mai, consumul a slăbit: vânzările cu amănuntul au scăzut cu 0,6%, după un avans de 0,2% în aprilie, conform Biroului Național de Statistică (NBS). Este primul declin lunar din decembrie 2022, în condițiile în care analiștii intervievați de Reuters se așteptau la stagnare. Cererea internă cedează, iar imobiliarele rămân o frână Fragilitatea este vizibilă și în sectorul auto: vânzările din China au continuat să scadă în mai pentru a opta lună consecutiv, semnalând o cerere mai slabă, iar analiștii estimează că presiunile vor continua în acest an. Pe partea investițiilor, în primele cinci luni ale anului, investițiile în active fixe au scăzut cu 4,1%, după un declin de 1,6% în perioada ianuarie–aprilie, peste așteptările economiștilor (recul de 2%). Investițiile imobiliare și-au adâncit scăderea la 16,2% în ianuarie–mai, de la 13,7% în ianuarie–aprilie, pe fondul problemelor prelungite din sectorul imobiliar. Industria și tehnologia trag în sus, pe fondul cererii externe În contrast, producția industrială a crescut cu 4,5% în ritm anual în mai, după 4,1% în aprilie, peste estimarea analiștilor (4,3%). Un sprijin important vine din tehnologie: producția de înaltă tehnologie a urcat cu 15,1% luna trecută, pe fondul investițiilor globale în inteligență artificială și al cererii pentru tehnologie, potrivit analiștilor citați. Economistul Xu Tianchen (Economist Intelligence Unit) descrie aceste rupturi ca fiind între cererea internă și cea externă, între inteligența artificială și industriile tradiționale, precum și între vânzările cu amănuntul și servicii. Ce urmează: risc de încetinire și posibile măsuri de sprijin Xu Tianchen anticipează o încetinire a creșterii economice în trimestrul al doilea la 4,5%, de la 5% în primele trei luni ale anului. În același timp, el consideră că atingerea țintei anuale de creștere de 4,5%–5% „nu va fi dificilă”, însă slăbirea cererii interne ar putea determina intervenții ale autorităților în trimestrul al doilea. Pe piața muncii, presiunea rămâne ridicată, inclusiv pe fondul numărului mare de absolvenți care intră pe piață în această vară și al temerilor legate de inteligența artificială, deși un studiu la nivel național indică o scădere a ratei șomajului la 5,1% în mai, de la 5,2% în aprilie. Economiștii citați mai arată că exporturile solide ar putea continua să sprijine economia Chinei în acest an. [...]
România riscă o presiune și mai mare pe piața muncii după 2032 , când ieșirea la pensie a „decrețeilor” ar urma să contracte și mai mult forța de muncă disponibilă, în condițiile unei rate de ocupare pe care ministrul interimar Dragoș Pîslaru o numește „o catastrofă”, potrivit TVR Info . La conferința de la București dedicată deficitului și excedentului de forță de muncă din Europa, Pîslaru a indicat că, pentru grupa de vârstă 20–64 de ani, rata de ocupare din România este de 69%. Ținta națională ar fi de 74,7% în 2030, sub obiectivul UE de 78%, însă ministrul a susținut că „nu există nicio mișcare anume” în această direcție. În interpretarea sa, aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi, iar migrația amplifică tensiunile existente. Un element distinct este decalajul de gen: rata de ocupare este de 78,2% la bărbați și 59,5% la femei, ceea ce înseamnă un ecart de 18,7 puncte procentuale, „unul dintre cele mai mari din Europa”, conform declarațiilor ministrului. Pensionarea „decrețeilor ” și riscul de contracție a pieței muncii Pîslaru a avertizat că presiunea va crește în perioada 2032–2034, când o generație numeroasă va intra la pensie, ceea ce ar putea reduce și mai mult baza de angajați. În acest context, el a argumentat că „costul inacțiunii” este deja ridicat și că România s-ar putea apropia de „un punct fără întoarcere” dacă nu investește în capitalul uman. Investițiile în capital uman și inovație, condiție pentru creștere Ministrul a legat problema ocupării de ceea ce a numit „capcana veniturilor medii” – situația în care o economie nu mai poate recupera decalaje doar prin consum, fiind limitată de productivitate. În această logică, el a indicat două direcții esențiale: dezvoltarea capitalului uman (competențe) și inovația (modernizarea tehnologiei). Totodată, a susținut că există măsuri finanțate din fonduri europene, dar lipsește o politică „consecventă, integrată”, care să conecteze economia, finanțele, munca, educația și sănătatea. Sărăcia și salariul minim, factor de blocaj pe piața muncii În aceeași intervenție, Pîslaru a adus în discuție nivelul ridicat al sărăciei din România și efectul acesteia asupra pieței muncii. El a afirmat că o parte semnificativă a populației active rămâne „undeva la un milion” de persoane în jurul salariului minim și a salutat lansarea Strategiei Europene Anti-sărăcie. „Trinitatea” finanțării: UE, buget național și privat Pentru perioada următoare, ministrul a pledat pentru un model de finanțare care să nu se bazeze exclusiv pe fonduri europene, ci pe trei surse: fonduri UE, bani naționali și investiții private. În acest cadru, a invocat un potențial buget de aproximativ 200 de miliarde de euro (aprox. 1.000 de miliarde de lei) pentru 2028–2034, dacă resursele ar fi mobilizate în acest „model Trinitate”. El a mai spus că România a ales să aibă aproximativ 21.000 de proiecte în PNRR și că există un stoc de 8.000 de proiecte de coeziune, „foarte mici” și „foarte dispersate”, dificil de gestionat. Context european: deficitul de forță de muncă devine structural Conform organizatorilor conferinței, ELA și EURES, deficitul de forță de muncă afectează aproape toate tipurile de ocupații în cel puțin o țară europeană, cu presiune mai mare în sănătate, construcții și ocupații tehnice, potrivit unui raport al Autorității Europene a Muncii. Raportul indică faptul că problema nu mai este doar pe termen scurt, iar răspunsul ar necesita măsuri pe termen lung, inclusiv condiții de muncă mai bune, formare profesională și cooperare transfrontalieră. [...]
Banca Mondială vede stagnare economică în 2026, ceea ce amplifică presiunea pe buget și pe finanțarea statului , după ce instituția și-a revizuit în jos estimările pentru România, potrivit Economedia . Banca Mondială estimează acum o creștere de 0% a economiei României în 2026, față de un avans de 1,3% prognozat în primăvară, conform celui mai recent raport semianual „Perspectivele Economice Globale” (Global Economic Prospects), publicat joi. Pentru 2027, instituția anticipează o creștere de 1,7% , în scădere față de prognoza din ianuarie, de 1,9% . În 2028, economia românească ar urma să crească cu 2% . De ce contează: spațiul fiscal limitat poate restrânge reacția statului În raport, Banca Mondială indică faptul că, în perioada 2026-2028, politica fiscală este așteptată să susțină în mare măsură creșterea în majoritatea economiilor, însă deficitele fiscale ar urma să rămână ridicate pe fondul presiunilor persistente asupra cheltuielilor (inclusiv apărare) și al unor măsuri temporare precum subvențiile interne și controalele de preț, menite să atenueze impactul scumpirii energiei. În acest context, instituția avertizează că „spațiul fiscal limitat”, inclusiv în România, poate constrânge capacitatea autorităților de a absorbi șocul , potrivit Agerpres, citată de publicație. Context regional: revizuiri negative și datorie publică în creștere Banca Mondială notează că, din ianuarie, cele mai semnificative înrăutățiri ale previziunilor au fost în România, Turcia, Republica Moldova și Ucraina , determinate în principal de șocul prețului materiilor prime , alături de evoluții specifice fiecărei țări. Totodată, raportul menționează că în Europa și Asia Centrală (ECA) nivelul mediu al datoriei publice ar urma să crească la aproximativ 40% din PIB până în 2027 , iar alegerile programate în multe țări adaugă incertitudini asupra perspectivelor fiscale. [...]
Cheltuielile turiștilor străini în România au trecut de 5 miliarde de euro în 2025, dar piața rămâne mică în regiune , iar diferența față de Polonia, Cehia și Ungaria indică un potențial economic încă nevalorificat, potrivit unei analize Economedia , bazată pe date Eurostat citate de Colliers . România a ajuns la un nivel de aproape 2,8 ori mai mare decât în 2016, ceea ce echivalează cu o creștere medie anuală de aproximativ 12% în ultimul deceniu – cel mai rapid ritm din Uniunea Europeană. În 2025 s-a consemnat totuși o scădere de aproape 4% față de anul anterior, însă începutul lui 2026 a revenit pe plus: cheltuielile vizitatorilor străini au crescut cu peste 8% în primul trimestru, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Cine aduce banii: SUA urcă pe primul loc Cei mai importanți contributori la cheltuielile turiștilor străini au fost vizitatorii din Statele Unite, Germania, Marea Britanie și Italia. Împreună, aceștia au cheltuit aproape 2 miliarde de euro, adică aproximativ 40% din total. În 2025, pentru prima dată, turiștii americani au fost cei mai mari cheltuitori în România: SUA: 554 milioane de euro Germania: 546 milioane de euro Marea Britanie: 518 milioane de euro Italia: 463 milioane de euro Colliers notează și o schimbare de profil: crește contribuția turiștilor din afara piețelor europene tradiționale, iar turiștii japonezi au avut una dintre cele mai puternice evoluții din ultimul deceniu, cu cheltuieli de 13 ori mai mari decât în 2016 (de la o bază mai redusă). România crește mai repede, dar rămâne în urma vecinilor Deși România a avut cel mai rapid ritm de creștere din UE în ultimul deceniu, nivelul absolut rămâne modest în comparație cu piețele regionale. Între 2016 și 2025, Bulgaria, Cehia, Ungaria și Polonia au avansat cu ritmuri medii anuale de aproximativ 3%-5%, sub România, însă porneau de la baze mai mari. În termeni de volum: România depășește doar ușor Bulgaria; Ungaria și Cehia atrag anual aproximativ 8-9 miliarde de euro din turism internațional; Polonia ajunge la aproape 14 miliarde de euro. Miza pentru hoteluri: proiecte noi și orientare spre segmentul superior Creșterea turismului internațional se suprapune cu o nouă etapă de dezvoltare a pieței hoteliere. Colliers estimează că România ar putea adăuga peste 5.000 de camere de hotel până la finalul deceniului, dacă proiectele anunțate vor fi livrate conform planurilor, ceea ce ar însemna o creștere de aproximativ 5% a stocului total. Accentul este mai puternic pe zona de 4 și 5 stele, unde sunt concentrate multe dintre proiecte. România are în prezent aproximativ 42.000 de camere în hoteluri de 4 și 5 stele, iar o parte dintre noile dezvoltări ar urma să aducă branduri aflate la prima prezență locală, precum The Hoxton, Hyatt, Kempinski, Hotel Indigo, AC Hotels by Marriott, The Crest Collection sau The Julius. Ce urmează: potențial există, dar depinde de investiții și promovare Analiza Colliers sugerează că turismul internațional poate deveni un motor mai important pentru industria hotelieră, mai ales dacă cererea locală ar fi afectată de presiuni economice, inflație și prudența consumatorilor. Pentru a reduce decalajul față de Polonia, Cehia și Ungaria, miza rămâne transformarea interesului pentru destinații „accesibile și mai puțin aglomerate” în fluxuri constante, prin investiții în infrastructura turistică (nu doar hotelieră) și o promovare mai coerentă pe piețele externe. [...]
