Știri
Știri din categoria Economie

PNL anunță o componentă fiscală amplă, adresată microîntreprinderilor, în pachetul de relansare economică aflat „în curs de definitivare”, potrivit Economedia. Formațiunea spune că pachetul are două paliere: reconfigurarea schemelor de ajutor de stat și un set de măsuri fiscale pentru companii, cu accent explicit pe microîntreprinderi și pe mediul de afaceri în ansamblu.
Din perspectiva microîntreprinderilor, mesajul central este că zona fiscală ar urma să fie tratată separat de programele de sprijin de tip ajutor de stat, ca parte distinctă a pachetului. PNL nu detaliază, în informațiile publicate până acum, ce instrumente fiscale concrete sunt avute în vedere (de exemplu, modificări de impozitare, praguri, facilități sau termene), însă indică faptul că această componentă va avea o acoperire „amplă” și va viza direct segmentul firmelor mici.
Direcțiile au fost prezentate în Biroul Politic Național al PNL de președintele partidului, Ilie Bolojan, și de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în cadrul unei ședințe desfășurate luni, 2 februarie 2026. În același context, partidul a reiterat că pachetul este încă în lucru, ceea ce sugerează că forma finală și calendarul de aplicare urmează să fie stabilite.
Ministrul Finanțelor a arătat că pachetul a fost construit pe baza analizelor unui grup de lucru, astfel încât măsurile propuse să fie compatibile cu obiectivele macroeconomice ale României și să susțină dezvoltarea pe termen mediu și lung. Pentru microîntreprinderi, miza imediată este dacă viitoarele ajustări fiscale vor reduce presiunea de conformare și costurile sau, dimpotrivă, vor introduce condiții suplimentare, însă aceste elemente nu apar încă în informațiile făcute publice.
Recomandate

Guvernul pune accent pe echilibre bugetare și energie, pe fondul riscului de stagnare în 2026 , după ce Comisia Europeană a avertizat că economia României ar putea intra în stagnare anul viitor, iar premierul interimar Ilie Bolojan a legat încetinirea de șocurile externe și de corecțiile interne, potrivit news.ro . Într-o conferință de presă, Bolojan a spus că războiul din Golf a împins în sus prețurile la combustibil, ceea ce a frânat economiile „din toată lumea”, inclusiv România, și a contribuit la menținerea inflației peste traiectoria anticipată la începutul anului. „Creșterea prețurilor la combustibil este un factor care nu ajută la dezvoltarea economică (...) contribuind, din păcate, și la creșterea inflației (...) prognozele de reducere a inflației nu s-au respectat (...) neluând în calcul această situație excepțională.” De ce contează: riscul de stagnare se suprapune peste o „reașezare” internă Premierul interimar a susținut că încetinirea nu ține doar de contextul extern, ci și de ajustarea unei economii care „ani de zile” a funcționat cu deficite mari, alimentând consumul și, implicit, importurile și deficitul comercial. „Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari (...) banii duși pe consum (...) au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor și acum economia noastră se reașează.” Bolojan a mai arătat că România este puternic corelată cu evoluția economiei Uniunii Europene și că tensiunile geopolitice (inclusiv războiul din Ucraina ) și „problemele tarifare dintre blocurile economice mari” nu creează un mediu favorabil pentru relansarea creșterii. Ce direcții indică Guvernul: buget, fonduri UE, energie și piața muncii În acest context, premierul interimar a indicat câteva priorități pentru perioada următoare, cu miză directă pentru costul finanțării și pentru activitatea companiilor: păstrarea echilibrelor bugetare , pentru un rating „predictibil” și menținerea încrederii investitorilor; accelerarea absorbției fondurilor europene , în condițiile în care bugetul de investiții „anul acesta” este de 8% din PIB , iar atragerea banilor ar susține fluxurile din construcții și sectoarele conexe; reducerea costurilor cu energia , văzută nu doar ca problemă socială, ci și ca factor de competitivitate pentru firme; creșterea participării pe piața muncii , Bolojan afirmând că România este „pe penultimul loc în Europa” ca pondere a cetățenilor activi pe piața muncii din populația activă. Contextul prognozei Comisiei Europene Potrivit noilor prognoze economice ale Comisiei Europene, publicate joi, economia României este așteptată să stagneze în 2026 , după o creștere de 0,7% în 2025 , urmând să își revină abia în 2027, când avansul PIB ar urma să ajungă la 2,3% . Executivul european avertizează că măsurile de consolidare fiscală, inflația ridicată și scumpirea energiei vor lovi consumul intern și nivelul de trai. [...]

Scumpirea carburanților și presiunea pe inflație sunt deja efecte vizibile ale tensiunilor din Golf, iar România rămâne vulnerabilă prin legătura strânsă cu economia UE, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Euronews . Bolojan a spus că războiul din Golf, alături de cel din Ucraina și de „problemele tarifare dintre blocurile economice mari”, frânează creșterea economică și complică traiectoria de reducere a inflației. În evaluarea sa, prognozele de scădere a inflației „nu s-au respectat” deoarece la începutul anului nu a fost luată în calcul „această situație excepțională”. Carburanții, canalul rapid prin care șocul extern ajunge în economie Premierul interimar a indicat creșterea prețurilor la combustibili ca principal canal de transmitere a tensiunilor din Golf către economia locală. Conform platformei Peco Online, prețul benzinei a crescut cu 12% în ultimele 30 de zile, iar cel al motorinei cu 9,1%. Bolojan a avertizat că taxele percepute de Iran și riscurile evaluate de traderi ar putea alimenta noi tensiuni în piață, cu potențialul de a împinge prețurile din România spre pragul psihologic de 10 lei pe litru. Deficitele și „reașezarea” economiei: consumul a amplificat importurile Dincolo de șocurile externe, Bolojan a susținut că economia a încetinit și pe fondul unei „reașezări” interne, după ani în care România a funcționat cu deficite mari. El a afirmat că, deși a existat creștere economică în 2023, 2024 și 2025, banii „aruncați în piață” au mers în principal către consum, ceea ce a alimentat deficitul comercial și creșterea importurilor. „Economia țării noastre este legată de cea a UE, deci suntem tractați de economie dacă merge foarte bine – mergem și noi bine, sau încetiniți, în condițiile în care nu există o creștere susținută.” Ce mize pune Guvernul: rating, fonduri europene și costul energiei Bolojan a legat stabilitatea economică de menținerea „echilibrelor bugetare” și a unui rating de țară „predictibil”, pentru a păstra încrederea investitorilor. El a avertizat că o retrogradare la categoria „junk ” ar însemna adâncirea recesiunii, șomaj, inflație și deprecierea leului. În același timp, premierul interimar a subliniat importanța absorbției fondurilor europene, în condițiile în care bugetul de investiții din acest an este de 8% din PIB, „cel mai mare” ca pondere din ultimii ani, datorită componentei europene. A mai indicat prețul energiei ca factor-cheie pentru competitivitatea firmelor, nu doar ca problemă socială pentru gospodării. Piața muncii, vulnerabilitate structurală Bolojan a mai spus că România are nevoie de mai mulți oameni activi pe piața muncii pentru a susține creșterea economică și cheltuielile statului, afirmând că țara se află pe penultimul loc în Europa la ponderea populației active care lucrează, ceea ce afectează productivitatea și numărul de contribuabili. [...]

Datele INS indică o contracție a PIB, iar disputa politică se mută pe „cine poartă vina” pentru recesiune , după ce fostul premier Marcel Ciolacu l-a acuzat pe Ilie Bolojan de „dezastru economic”, invocând indicatori pe care spune că îi confirmă statisticile oficiale, potrivit Adevărul . Într-o postare pe Facebook, Ciolacu compară rezultatele economice pe care le atribuie mandatului său cu evoluțiile pe care le pune pe seama administrației conduse de Bolojan, susținând că actuala criză ar fi prezentată public drept „semn de însănătoșire” prin „propaganda Marelui Reformator”. Ce indicatori invocă Ciolacu: „ce am lăsat” vs „ce lasă” Fostul premier afirmă că, la finalul mandatului său, România ar fi avut, între altele, salariul net mediu de 1.055 de euro, pensia medie majorată cu 40% și o creștere a puterii de cumpărare cu 33%. El mai susține că inflația ar fi fost redusă de la 10,3% la 4,9% și că 1,3 milioane de români ar fi fost scoși din sărăcie extremă. În aceeași postare, Ciolacu susține că „Bolojan lasă în urmă” trei trimestre de cădere economică (pe care le numește „record negativ din 1999”), 55.700 de locuri de muncă pierdute și o creștere cu 38% a numărului firmelor dizolvate. La capitolul inflație, el indică un nivel de 10,7% și afirmă că „fără TVA-ul său ar fi fost 4,5%”, atribuind această estimare BNR. Totodată, vorbește despre opt luni de prăbușire a consumului, „cea mai mare cădere din 2009”, și despre scăderi ale puterii de cumpărare la salarii și pensii. „Asta spun cifrele, nu propaganda bolojalnică, care vrea să ne convingă că nu trăim mai rău, ci mult mai bine.” Contextul economic: INS confirmă scădere în T1 2026 Atacul politic vine după ce datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS) arată o scădere economică de 1,5% în primul trimestru din 2026, după o scădere de 1,5% în ultimul trimestru din 2025, pe serie brută ajustată sezonier (detalii în materialul Adevărul despre datele INS). Potrivit INS, produsul intern brut a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2% față de trimestrul anterior. Comparativ cu același trimestru din 2025, PIB s-a redus cu 1,5%. INS mai precizează că PIB a înregistrat o scădere de 1,7% pe seria brută și de 1,5% pe seria ajustată sezonier față de același trimestru din 2025, iar seria ajustată sezonier a fost recalculată după includerea estimărilor pentru T1 2026, rezultând diferențe față de varianta publicată anterior (Comunicatul nr. 87 din 9 aprilie 2026). De ce contează pentru economie Dincolo de schimbul de acuzații, datele INS indică o contracție a activității economice, ceea ce amplifică presiunea pe politicile economice și pe măsurile care afectează direct consumul, inflația și piața muncii. În acest context, interpretarea indicatorilor devine un instrument de luptă politică, iar următoarele comunicări statistice vor fi esențiale pentru a confirma dacă scăderea rămâne episodică sau se adâncește. [...]

România riscă să intre oficial în criză economică dacă PIB-ul pe T1 2026 mai scade , avertizează Sorin Grindeanu într-o postare publicată vineri, la trei zile după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan, potrivit Adevărul . Miza imediată, dincolo de disputa politică, este semnalul pe care îl va da următorul anunț al statisticii privind evoluția Produsului Intern Brut: o nouă contracție ar însemna trecerea de la „recesiune tehnică” la „criză economică”, în interpretarea liderului PSD. Grindeanu susține că „Trimestrul I din 2026 ar putea deveni al treilea trimestru consecutiv de scădere economică” și că „în cazul unei noi scăderi a PIB, nu o să mai vorbim de «recesiune tehnică», ci de CRIZĂ ECONOMICĂ”, punând evoluția pe seama politicilor promovate de Ilie Bolojan, pe care îl acuză de „austeritatea care vindecă”, „fără rezultate reale”. Indicatorii invocați: firme radiate, insolvențe și șomaj în creștere În aceeași postare, Grindeanu prezintă un „bilanț” al economiei, cu mai multe cifre și referințe la instituții precum INS, ONRC, BNR, FMI și „toate băncile mari” care și-ar fi revizuit prognozele. Printre elementele enumerate: PIB-ul ar fi scăzut cu 1,9% în T4 2025 , „cea mai mare scădere trimestrială de la 2012 încoace”, iar T1 2026 ar confirma „a treia scădere consecutivă”. „Marile bănci” și-ar fi redus prognozele „de la 2% la valori care încep cu ZERO”, cu revizuiri „în jos”. 83.000 de firme radiate în 2025 și 47.000 dizolvate în primele 10 luni, „cu 32% mai multe decât în 2024”; în București ar fi fost „9.500 dizolvări (+35%)”. În primele trei luni din 2026: 1.900 de firme în insolvență (+14%) și 5.500 cu activitatea suspendată. „Peste 70 de mii de locuri de muncă dispărute” între iunie 2025 și martie 2026; șomajul ar fi urcat la 6,3% , cu „peste 500.000” de persoane fără loc de muncă; la tineri, „aproape 30% șomaj”. Context: mesajul de „criză” vine după un mesaj opus despre piețe Articolul amintește că, cu o zi înainte, Grindeanu susținea că „piețele financiare au reacționat pozitiv” după schimbările politice recente, afirmând că Bursa de Valori București ar fi urcat a patra zi consecutiv, dobânzile la împrumuturile României pe 10 ani ar fi scăzut a patra zi la rând, iar cursul ar fi coborât „după reacția inițială de creștere”. În acest moment, avertismentul privind „criza economică” este condiționat explicit de următoarele date oficiale despre PIB. Până la publicarea lor, nu rezultă din material un verdict confirmat, ci o proiecție politică legată de scenariul unei noi scăderi economice. [...]

Scăderea consumului timp de opt luni consecutive a devenit tema unui atac politic lansat de deputatul PSD Adrian Câciu la adresa lui Ilie Bolojan , pe fondul unor date pe care parlamentarul le invocă drept semn al erodării puterii de cumpărare, potrivit Adevărul . Într-o postare pe Facebook, Câciu susține că România se află „în a opta lună consecutivă de scădere a consumului” și pune evoluția pe seama deciziilor guvernamentale, pe care le acuză că afectează direct veniturile reale ale populației. Parlamentarul a menționat și că a restricționat comentariile la postare. „A opta lună consecutivă de scădere a consumului! A opta lună consecutivă de distrugere a economiei și a puterii de cumpărare a oamenilor de către Ilie Bolojan. Acesta nu este un erou! Este un călău economic! România are nevoie de o altă abordare economică pentru a ieși din dezastrul lăsat de Bolojan!” Ce date invocă Adrian Câciu despre consum Deputatul afirmă că a publicat un grafic al evoluției consumului, în care primele luni din 2025 apar cu valori pozitive, urmate de o trecere pe minus din august 2025 și o serie de scăderi până în martie 2026. Conform graficului prezentat de el, valorile ar fi fost: Martie 2025: 3,4% Aprilie 2025: 2,8% Mai 2025: 2,8% Iunie 2025: 2,6% Iulie 2025: 3,5% August 2025: -2,1% Septembrie 2025: -2,1% Octombrie 2025: -4,1% Noiembrie 2025: -3,9% Decembrie 2025: -2,0% Ianuarie 2026: -6,0% Februarie 2026: -5,9% Martie 2026: -3,2% De ce contează pentru economie În termeni economici, o scădere prelungită a consumului este relevantă deoarece consumul populației este un motor important al activității economice, iar o contracție repetată poate semnala presiuni asupra cererii interne și asupra puterii de cumpărare. În material nu sunt prezentate detalii despre sursa statistică a graficului sau metodologia indicatorilor, astfel că afirmațiile rămân, în forma publicată, la nivelul interpretării politice a unor date prezentate de autorul postării. [...]

România a urcat pe locul 2 în UE la ajutoare de stat , dar rămâne în același timp între țările cu cele mai mari rate ale „sărăciei în muncă”, potrivit Adevărul — o combinație care reaprinde discuția despre eficiența și țintirea intervenției statului în economie. Fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui critică modelul, pe care îl descrie ca o „redistribuție politică” ce favorizează grupuri restrânse de beneficiari, în timp ce statul invocă lipsa banilor pentru reducerea taxelor sau măsuri cu aplicare generală pentru populație și mediul privat. „Socialism pentru bogați” și riscul transferat către contribuabili În mesajul său public, Năsui susține că ajutoarele de stat ajung să funcționeze ca un „socialism pentru bogați”, deoarece banii colectați din taxe și impozite sunt redirecționați către un număr mic de companii selectate. „Redistribuție de la toți către puțini” El mai afirmă că accesul la schemele de sprijin poate fi influențat de apropierea de clasa politică și descrie o asimetrie a riscurilor: dacă proiectele finanțate au succes, profiturile rămân private, iar dacă eșuează, costurile sunt suportate indirect de contribuabili. Presiune fiscală și competitivitate: critica legată de „sărăcia în muncă” Criticile sunt plasate într-un context în care mediul de afaceri reclamă presiune fiscală ridicată și lipsă de predictibilitate. În această logică, Năsui leagă nivelul taxelor de competitivitatea redusă și de faptul că povara cade pe companiile și angajații care „susțin economia reală”, în timp ce statul preferă să colecteze mai mult pentru a redistribui selectiv. În opinia sa, această abordare se vede și în indicatorii sociali: România ajunge simultan în topul ajutoarelor de stat și în topul sărăciei în muncă. „Taxe mari și redistribuție politică multă” De ce contează: miza este alocarea banilor publici și regulile jocului în piață Dincolo de disputa politică, tema ajutoarelor de stat rămâne una sensibilă în UE: susținătorii spun că pot sprijini investiții strategice și industrii aflate în dificultate, în timp ce criticii avertizează că intervenția excesivă distorsionează piața, reduce concurența și favorizează companii cu influență. În România, dezbaterea este amplificată de contestarea unor programe din ultimii ani pe criterii de transparență și selecție, considerate neclare. Contextul indică faptul că presiunea publică se va muta tot mai mult pe justificarea economică a schemelor și pe modul în care sunt alese companiile beneficiare. [...]