Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan a primit vot de încredere în Biroul Politic Național, cu 47 de voturi „pentru” și 3 „împotrivă”, potrivit News.ro. Votul a avut loc luni seară, în cadrul ședinței Biroului Politic Național (BPN) al PNL, și confirmă, formal, susținerea majoritară a conducerii partidului pentru liderul formațiunii, care este și premier.
PNL a transmis, printr-un comunicat, că votul a fost secret și că rezultatul „confirmă sprijinul majoritar al conducerii partidului pentru actualul lider al PNL”. În termeni politici, un astfel de vot funcționează ca un test intern de autoritate și coeziune, mai ales într-un partid aflat în guvernare, unde tensiunile legate de performanță și controlul organizațiilor locale au efect direct asupra stabilității conducerii.
În aceeași ședință, însă, BPN nu a validat o propunere importantă a lui Ilie Bolojan: schimbarea conducerii pentru zece filiale considerate neperformante. Propunerea a strâns 35 de voturi „pentru”, 6 „împotrivă” și 9 abțineri, iar cinci lideri PNL au absentat de la vot. Conform PNL, nu a fost întrunită majoritatea calificată de două treimi prevăzută de statut (37 de voturi), astfel că demiterile nu au fost adoptate, iar conducerile filialelor vizate își păstrează mandatul.
Decizia arată o diferență între sprijinul acordat liderului, ca persoană, și disponibilitatea conducerii de a susține măsuri dure de reorganizare internă. Practic, Bolojan obține reconfirmarea politică în vârful partidului, dar nu reușește să treacă un pachet de schimbări care ar fi modificat echilibrele din teritoriu, acolo unde influența filialelor rămâne esențială în PNL.
Tot luni seară, PNL a decis, prin vot, numirea lui Marius Arcăleanu ca președinte interimar al PNL Vaslui. Înaintea ședinței, europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a declarat că Ilie Bolojan „nu poate să ceară vot de încredere din lună în lună” și că, dacă dorește un astfel de vot, ar trebui convocat un Consiliu Național și o discuție cu primarii, potrivit relatării News.ro.
Recomandate
Tensiunile din PNL împing partidul spre un congres , pe care prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu îl descrie drept „inevitabil” dacă disputele interne nu se temperează, potrivit Mediafax . Miza, în lectura lui Ciucu, este o decizie politică de direcție: revenirea la „epoca Ciucă-Ciolacu” sau o repoziționare a partidului, cu decizii luate „la Modrogan”. Congresul, ca mecanism de tranșare a liniei politice Ciucu a spus, joi, la Europa FM, că un congres ar deveni soluția de arbitraj intern dacă tensiunile persistă. În declarația sa, congresul ar urma să cheme partidul să aleagă între două opțiuni: continuarea unei formule pe care o asociază cu pierderea „demnității” partidului sau „recâștigarea sufletului și demnității” și mutarea centrului de decizie în structurile PNL. „Dacă lucrurile vor continua, nu că ne dorim noi congres, dar congresul este inevitabil.” În același context, Ciucu a vorbit despre o „minoritate” din partid, pe care o descrie ca fiind mai vizibilă și mai vocală decât ar rezulta din ponderea reală, pe fondul atenției pe care o atrage conflictul. „Influențe externe” și „psihoza” serviciilor, în discursul intern Prim-vicepreședintele PNL a susținut că „influențele externe” din partid s-ar fi diminuat după ce Ilie Bolojan a devenit președintele formațiunii, afirmând că deciziile s-au luat „doar la Modrogan”, respectiv în forurile interne menționate de el. Separat, Ciucu a abordat tema influenței serviciilor de informații în politică, spunând că în partid „a fost o adevărată psihoză” în ultimii ani și că nu își dorește „să trăiesc într-o țară în care să-mi fie frică de poliție politică”. Context: disputa pe direcția de guvernare după căderea Guvernului Bolojan Potrivit informațiilor din articol, după demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan, PNL a decis să nu mai guverneze alături de PSD și să intre în opoziție. În interiorul partidului există însă lideri care susțin rămânerea la guvernare, fiind menționați Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Toma Petcu. În acest cadru, mesajul lui Ciucu indică faptul că, dacă tensiunile se adâncesc, PNL ar putea ajunge la un congres ca instrument formal de resetare a conducerii sau a liniei politice, cu efect direct asupra poziționării partidului față de guvernare. [...]
PSD cere plecarea urgentă a lui Ilie Bolojan , invocând o „criză economică” și inflație ridicată , iar Sorin Grindeanu spune că partidul „regretă” că nu a intervenit mai devreme împotriva „managementului prost” al premierului, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute miercuri, după ședința Biroului Permanent Național al PSD, într-o conferință de presă. Grindeanu a susținut că „radiografia la zi” ar arăta o „economie în comă”, cu „cifre alarmante”, pe care le-a pus în legătură cu date ale Institutului Național de Statistică, fără a detalia indicatorii. Acuzația centrală: „deșert economic” și „plan de sărăcire națională” Liderul PSD a caracterizat viziunea economică a premierului drept un „plan de sărăcire națională” și a afirmat că România ar fi „astăzi în criză economică”. În același context, Grindeanu a comparat nivelul inflației cu cel din Ucraina și a spus că situația ar fi mai gravă decât în pandemie sau în criza financiară din 2009–2010. „Premierul demis Ilie Bolojan lasă, până la urmă, România într-un deșert economic. Și pentru asta trebuie să plece urgent, dar urgent.” PSD: „ne cerem scuze” că nu a fost mai ferm din toamnă Grindeanu a afirmat că el și colegii săi „regretă” că nu au fost „mai fermi” încă din toamnă și că își cere scuze „în fața românilor” pentru că nu ar fi anticipat „incapacitatea” lui Ilie Bolojan de a gestiona guvernarea. „Regret și regretăm că nu am fost și mai fermi mai devreme și că acest management prost nu l-am oprit mai devreme, astfel încât dezastrul la care asistăm astăzi să nu aibă această amploare (...) Repet, regret că nu am fost mai fermi încă din toamnă (...) și nu ne-am dat seama spre ce dezastru economic ne conduce Ilie Bolojan.” [...]
PNL exclude susținerea unui guvern tehnocrat sprijinit de PSD, ceea ce ridică riscul unei instabilități guvernamentale pe termen scurt , potrivit Digi24 . Dan Motreanu , europarlamentar și secretar general al partidului, a spus că un astfel de Executiv „nu va rezista” și a avertizat că România ar putea intra „din nou” într-o criză politică în septembrie. De ce contează: blocajul politic poate reapărea rapid Motreanu susține că un premier tehnocrat ar avea o problemă structurală de funcționare: lipsa unei legitimități politice și a unei susțineri parlamentare stabile, ceea ce ar transforma guvernarea într-o negociere permanentă între partide. În acest context, spune el, coerența deciziilor ar fi greu de menținut, iar partidele ar încerca să-și impună propriile proiecte „făcând jocuri peste guvern” prin aritmetica parlamentară. În evaluarea liderului liberal, chiar dacă un guvern ar fi numit „săptămâna viitoare”, acesta ar putea fi atacat și destabilizat în „trei luni, patru luni”, cu perspectiva unei noi crize politice în septembrie. Argumentul invocat: exemplul Mario Draghi Pentru a-și susține poziția, Motreanu a invocat cazul fostului premier italian Mario Draghi, despre care afirmă că nu a rezistat politic atunci când a încercat să impună reforme economice, pierzând sprijinul Parlamentului. „În momentul în care a încercat să impună anumite reforme economice, evident, Parlamentul nu l-a mai susținut.” Mandatul PNL la consultări: fără PSD și fără tehnocrat susținut de PSD Motreanu a afirmat că PNL exclude „în nicio formă” intrarea într-un guvern cu PSD și, implicit, susținerea unui premier tehnocrat care ar avea sprijinul social-democraților. „Noi am spus foarte clar că noi nu mergem cu PSD-ul într-un guvern în nicio formă.” Totodată, el a precizat că PNL nu va merge „în prima fază” la consultările de la Cotroceni cu propunerea de renominalizare a lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier. Ce urmează Din declarațiile lui Motreanu reiese că PNL intră la consultări cu o linie roșie: respingerea oricărei formule care ar implica PSD, inclusiv prin susținerea unui premier tehnocrat. În lipsa unei soluții politice care să adune o majoritate stabilă, scenariul unei instabilități guvernamentale în următoarele luni rămâne, în această evaluare, un risc ridicat. [...]
Călin Georgescu validează alianța PSD–AUR ca instrument de schimbare a guvernării , prezentând moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Cabinetului Ilie Bolojan drept „primul pas” spre „reconciliere națională”, potrivit Mediafax . Fostul candidat la alegerile prezidențiale anulate a spus, într-o intervenție la „Marius Tucă Show” (emisiune găzduită de Gândul), că apreciază demersul AUR și al liderului partidului, George Simion, și că acțiunea a fost „organizată foarte bine” împreună cu PSD, pe care le-a descris ca făcând „după 35 de ani” un pas către reconciliere. „Apreciez demersul făcut de Partidul AUR, împreună cu președintele Partidului George Simion la moțiunea de cenzură. Consider că, în mod real, George Simion a organizat foarte bine această acțiune de șah mat împreună cu Partidul Social Democrat. Și ambele, într-adevăr, au dat dovadă, după 35 de ani, ambele partide, de primul pas pentru ceea ce înseamnă o reconciliere națională.” Ce justificare invocă Georgescu pentru moțiune Georgescu a susținut că, prin moțiunea de cenzură, ar fi fost oprite „două furturi uriașe”, fără ca în material să fie prezentate detalii sau probe care să susțină această afirmație. „L-am felicitat pe George Simion și susțin în continuare pentru că demersul lui împreună cu Partidul Social Democrat, pentru că au oprit două furturi uriașe în această țară.” În același context, el a afirmat că dezbaterea publică ar trebui să se mute de la etichete precum „pro-european” sau „pro-occidental” către „pro-român” și „interes național”. Context: acuzații privind o „scrisoare” și active strategice În intervenția citată, Georgescu a invocat existența unei presupuse scrisori adresate Coreei de Sud de către Guvern, despre care a afirmat că ar fi pus „pe masă” pentru vânzare sau parteneriat public-privat mai multe obiective strategice. În enumerarea sa apar Nuclearelectrica, tronsoane de cale ferată, un „cablu subteran Constanța–Istanbul” și un „nou aeroport” în zona de sud a județului Giurgiu, numit „aeroportul Decebal”, precum și „programul SAFE”. Materialul nu oferă confirmări independente ale existenței documentului sau ale demersurilor descrise. Pentru mediul economic, miza imediată este că astfel de afirmații, odată preluate în disputa politică, pot alimenta incertitudinea în jurul proiectelor publice și a companiilor cu rol strategic, în special într-un moment de schimbare a guvernării. [...]
AUR ar conduce cu 32% intenția de vot, iar acest avans redesenează negocierile pentru o majoritate în Parlament, într-un moment de instabilitate politică și repoziționări între partide, potrivit unui sondaj CURS prezentat de Digi24 . Sondajul, realizat în perioada 1–14 mai, indică AUR la 32%, urmat de PSD cu 24% și PNL cu 20%. USR ar obține 10%, iar UDMR este la pragul de 5%. Sub prag se află PNRR (partid condus de Cristian Popescu Piedone) cu 4% și SOS România cu 3%, în timp ce opțiunea „Altul” este cotată la 2%. Ce înseamnă tabloul de vot pentru formarea unei majorități Dincolo de ierarhia partidelor, datele descriu o scenă politică fragmentată, cu un lider detașat și restul competitorilor grupați la distanță, ceea ce poate complica formarea unei majorități parlamentare în contextul negocierilor pentru un nou guvern, așa cum notează CURS. În același timp, PSD și PNL rămân „relativ apropiate” între ele, dar sub nivelul AUR, ceea ce mută presiunea pe formule de coaliție și pe capacitatea partidelor de a agrega sprijin în jurul unei majorități funcționale. Încrederea în lideri: niciun nume nu trece de 35% La capitolul încredere în personalități publice, Călin Georgescu conduce cu 32% „încredere multă și foarte multă”, urmat de Nicușor Dan cu 31%, Ilie Bolojan cu 25% și George Simion cu 23%, conform aceleiași cercetări. Traian Băsescu, Cristian Popescu Piedone și Sorin Grindeanu sunt grupați „în jurul pragului de 21%”. CURS mai arată că Hunor Kelemen, Diana Șoșoacă și Dominic Fritz înregistrează cele mai ridicate niveluri de neîncredere și subliniază că niciuna dintre personalitățile testate nu depășește 35% în zona de încredere ridicată, ceea ce indică un climat general de neîncredere. Metodologie Cercetarea a fost realizată pe un eșantion național de 1.664 de respondenți (populație adultă 18+), probabilist, multistadial și stratificat. Marja de eroare este de ±2,4%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților, în perioada 1–14 mai 2026. [...]
Președintele Nicușor Dan a fixat pentru luni consultările cu toate partidele parlamentare pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, un pas procedural care poate debloca rapid formarea unei majorități și, implicit, instalarea unui nou guvern, potrivit news.ro . Administrația Prezidențială arată că invitațiile sunt făcute „în temeiul prevederilor art. 103 alin. (1) din Constituția României”, pentru consultări „privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, la Palatul Cotroceni . Consultările sunt programate luni, 18 mai 2026, începând cu ora 09:00, și includ toate formațiunile politice reprezentate în Parlament. Programul consultărilor de la Cotroceni 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD) 10:00 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) 11:00 – Partidul Național Liberal (PNL) 12:00 – Uniunea Salvați România (USR) 13:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) 14:00 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale 15:00 – Partidul S.O.S. România (SOS) 16:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT) De ce contează Calendarul stabilit concentrează într-o singură zi discuțiile cu toate partidele parlamentare, ceea ce poate accelera decizia de nominalizare a premierului și, ulterior, negocierile pentru susținerea în Parlament a viitorului executiv. Sursa nu oferă, în acest material, detalii despre nume sau formule de guvernare discutate. [...]
