Numărul muncitorilor străini din România a crescut la aproape 150.000 - Imigrația va continua să crească pe fondul dezvoltării economice și al lipsei forței de muncă locale

Numărul muncitorilor străini cu drept de muncă în România a urcat la 149.558, +47% într-un an , un ritm care pune presiune pe modul în care companiile își acoperă deficitul de personal și pe felul în care statul gestionează imigrația economică , potrivit Mediafax , care citează o analiză Economedia bazată pe date ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Creșterea este legată de cererea de forță de muncă în sectoare unde angajatorii spun că nu mai găsesc suficienți lucrători locali, în special în construcții și HoReCa. În practică, o parte importantă dintre muncitorii străini ajung în activități precum livrări, manipulare marfă și ospitalitate. De unde vin muncitorii și unde lucrează Conform datelor IGI citate în analiză, cei mai mulți muncitori străini provin din: Nepal Sri Lanka India Turcia Bangladesh În România, ei ocupă preponderent joburi din zona de execuție, cu cerere mare și rotație ridicată a personalului: livrări, manipulare marfă și industria HoReCa. De ce contează pentru economie: deficitul de personal devine structural Politologul Răzvan Petri, citat de Economedia, leagă fenomenul de schimbarea percepției despre România, pe fondul dezvoltării economice din marile orașe. București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași sunt menționate ca exemple de centre urbane care au ajuns să concureze orașe similare din Vest la salarii și oportunități. În același timp, politologul Vlad Adamescu, citat în aceeași analiză, spune că impactul economic al imigrației este, în general, pozitiv, dar pot exista efecte negative punctuale pentru lucrătorii din zonele slab plătite, acolo unde competiția pe locuri de muncă poate crește. Ce urmează: imigrația ar putea deveni o soluție pe termen lung Pe fondul scăderii populației și al emigrației românilor, sociologii citați avertizează că imigrația ar putea deveni esențială pentru susținerea pieței muncii în anii următori. Adamescu anticipează o creștere și o „permanentizare” a imigrației din țări din afara UE, în legătură directă cu evoluția economică. Analiza atrage însă atenția și asupra riscurilor sociale: fără politici de integrare și gestionare, creșterea imigrației poate alimenta discursuri anti-imigraționiste și tensiuni între grupuri, mai ales pe fondul inegalităților economice, cu potențial de exploatare politică a subiectului. [...]