Știri
Știri din categoria Economie

Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat necesitatea unor decizii puternice pentru a evita declinul economic al Europei, potrivit AGERPRES. În cadrul unei întâlniri cu industriași la Anvers, Belgia, Merz a accentuat importanța reducerii drastice a reglementărilor și a reformării legislației europene pentru a menține competitivitatea economică a continentului.
Cancelarul a avertizat că după 25 de ani de declin progresiv față de principalii concurenți, Europa trebuie să acționeze rapid și decisiv. El a subliniat că doar o Europă puternică din punct de vedere economic poate fi suverană și a pledat pentru dereglementarea tuturor sectoarelor, cu o revizuire completă a legislației, nu doar cu modificări minore.
Merz a criticat propunerea Franței de a impune 'preferința europeană', care ar obliga companiile ce beneficiază de fonduri publice să se aprovizioneze cu componente fabricate în Europa. El a susținut că o astfel de măsură ar trebui aplicată doar în sectoarele strategice și ca ultimă soluție, promovând mai degrabă conceptul de 'Made with Europe' decât 'Made in Europe'. Această poziție vine în contextul unui summit al Celor 27, dedicat competitivității Uniunii Europene.
Recomandate

România a urcat la 78% din media UE la PIB/locuitor (PPS) și la 86% la consum , două repere care arată cât din convergența economică s-a transferat în nivelul de trai, potrivit unei analize publicate de Banking News , pe baza datelor Eurostat pentru 2025. Cele două procente se referă la PIB-ul pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare (PPS – standard care ține cont de diferențele de prețuri între țări) și la consumul individual efectiv, indicator care include bunurile și serviciile de care beneficiază populația, indiferent dacă sunt plătite direct sau prin servicii publice și organizații non-profit. Ce arată, concret, cele două cifre În 2025, România a ajuns la: 78% din media Uniunii Europene la PIB pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare (PPS) ; 86% din media UE la consumul individual efectiv . Diferența dintre cei doi indicatori contează pentru interpretare: PIB/locuitor arată cât produce economia raportat la populație și la nivelul prețurilor, dar nu se traduce direct în salarii , deoarece include întreaga activitate economică, nu doar veniturile populației. Consumul individual efectiv este mai apropiat de „viața reală”, pentru că surprinde accesul la bunuri și servicii. Recuperarea față de 2007 și comparația regională Analiza arată că, în 2007 (anul aderării la UE), PIB-ul pe locuitor al României ajustat la puterea de cumpărare era aprox. 44% din media UE , iar în 2025 a ajuns la 78% . Asta înseamnă o recuperare de 34 de puncte procentuale . În regiune, România este prezentată ca fiind într-o zonă comparabilă cu: Polonia: 81% , Ungaria: 76% , Slovacia: 75% (toate ca pondere din media UE la PIB/locuitor, PPS). Miza următoarei etape: productivitatea Ioan Nistor, economist-șef al Băncii Transilvania și autor al analizei, leagă continuarea convergenței de capacitatea economiei de a transforma investițiile în productivitate și apoi în venituri și oportunități mai larg distribuite. „Pentru a continua creșterea, trebuie să transformăm investițiile în productivitate, productivitatea în venituri mai mari, iar creșterea economică în oportunități pentru cât mai mulți români.” Contextul este seria de analize săptămânale lansată de Banca Transilvania înainte de împlinirea a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, pe 1 ianuarie 2027. [...]

România rămâne în coada UE la salariul minim în euro, iar decalajul se vede direct în costurile angajatorilor și în presiunea pe consum , arată o analiză din Adevărul , pe baza datelor Eurostat la 1 iulie 2026. La nivelul Uniunii Europene, salariile minime brute lunare variau, la 1 iulie 2026, de la 620 de euro în Bulgaria la 2.771 de euro în Luxemburg. România apare în jumătatea inferioară a clasamentului exprimat în euro și ocupă locul 20 din 22 de state membre care au un salariu minim național, cu 825 de euro brut pe lună. Unde se rupe clasamentul: Vestul domină, Estul recuperează lent În fruntea clasamentului sunt economiile vestice, cu salarii minime de peste 2.200 de euro pe lună: Luxemburg (2.771 euro), Irlanda (2.391 euro), Germania (2.343 euro), Țările de Jos (2.338 euro) și Belgia (2.234 euro). Franța este la 1.867 euro, urmată de Slovenia și Spania. În partea de jos se regăsesc, în general, statele din Europa Centrală și de Est, unde veniturile nominale sunt mai mici, chiar dacă au existat majorări în ultimii ani. Analiza notează că diferențele sunt influențate de productivitatea muncii, structura economiei, investiții, legislație și mecanismele de negociere, astfel că nivelul salariului minim nu poate fi explicat printr-un singur indicator. Puterea de cumpărare schimbă comparația, dar nu anulează diferențele Compararea strict în euro surprinde venitul nominal, însă nu reflectă complet ce își pot permite angajații, deoarece prețurile diferă semnificativ între state. Eurostat folosește standardul puterii de cumpărare (PPS), un indicator care ajustează valorile în funcție de nivelul prețurilor. În această abordare, ordinea se modifică: Germania urcă pe primul loc înaintea Luxemburgului, iar România are o poziție mai bună decât în clasamentul exprimat în euro. Totuși, PPS rămâne un instrument comparativ, nu o măsură perfectă a nivelului de trai, pentru că bugetul unei gospodării depinde și de cheltuieli individuale, situația locativă, taxe și accesul la servicii publice. Ce înseamnă pentru economie: consum, inflație și presiune pe firme Creșterea salariului minim poate susține veniturile gospodăriilor și consumul, însă efectul asupra nivelului de trai depinde și de inflație, costurile locuirii și evoluția celorlalte cheltuieli, potrivit analizei. Pentru angajatori, majorarea salariului minim se traduce prin costuri salariale mai mari, cu impact mai puternic în sectoarele cu marje reduse și productivitate scăzută. Pe termen lung, textul indică drept factori-cheie pentru salarii mai mari investițiile, modernizarea tehnologică, educația și creșterea valorii adăugate în economie. De ce lipsesc cinci state din clasament La 1 iulie 2026, doar 22 din cele 27 de state membre aveau un salariu minim național unic. Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia nu sunt incluse, deoarece nivelurile minime sunt stabilite în principal prin contracte și acorduri colective, pe sectoare. Analiza amintește că directiva europeană privind salariile minime adecvate urmărește întărirea protecției lucrătorilor și încurajarea negocierilor colective, fără să impună un salariu minim unic la nivelul UE, tocmai pentru că sistemele naționale diferă. [...]

România riscă să rămână necompetitivă din cauza taxelor, birocrației și energiei scumpe , iar chiar și o creștere a producției de gaze din 2027 nu ar rezolva problema de fond, potrivit unei analize publicate de Adevărul , care îl citează pe economistul Bogdan Glăvan . Tabloul descris pentru 2026 este unul de dezechilibre macroeconomice – deficit mare, inflație ridicată și presiune fiscală în creștere – care, în opinia profesorului, împinge economia într-o zonă de fragilitate și reduce capacitatea companiilor de a investi și de a concura, inclusiv din cauza costurilor cu energia. De ce contează: costul energiei și reglementările lovesc direct în competitivitate Un punct central al analizei este paradoxul energetic: România are resurse (gaze, hidro, centrală nucleară), dar ajunge să aibă „printre cele mai ridicate prețuri la energie din Uniunea Europeană” și, în ultimii ani, să recurgă tot mai mult la importuri. În această logică, energia scumpă devine o frână structurală pentru industrie și pentru orice strategie de reindustrializare sau de atragere a producției. Glăvan avertizează că așteptările legate de Neptun Deep pot fi supraevaluate. Deși „începând cu 2027 se preconizează” creșterea exploatărilor, el susține că problemele energetice nu dispar automat, iar ideea că „de la anul dispare problema energiei” este „o naivitate”, în condițiile în care competitivitatea depinde de un set mai larg de politici și instituții. Unghiul fiscal-administrativ: „legi simple și predictibile” versus suprareglementare Economistul pune accent pe calitatea instituțiilor și pe cadrul legislativ, descris drept „stufos, birocratic și sufocant”. În viziunea sa, dezvoltarea depinde de instituții solide și reguli clare, nu de acumularea de reglementări, interdicții și scheme care, spune el, distorsionează comportamentele economice și încurajează „vânătoarea de privilegii”. În același registru, analiza extinde critica și la nivel european, indicând că suprareglementările de la Bruxelles, dublate de cele naționale, afectează competitivitatea. „Soluția este cea a libertății economice, nu a reglementărilor și a suprareglementărilor. Altfel spus, soluția este una singură: lasă-i pe oameni să se descurce, să producă, nu sta în calea lor!” Efectul în economie: presiune pe IMM-uri și blocaje în companiile de stat Un efect operațional menționat este presiunea asupra firmelor mici și mijlocii, descrise drept cele mai expuse la creșterile de taxe și impozite și la accesul dificil la finanțare. În paralel, sunt semnalate disfuncționalități în zona companiilor de stat, inclusiv printr-un exemplu legat de riscul penal perceput de manageri atunci când iau decizii, ceea ce ar descuraja administrarea eficientă. „În România, dacă ești director la o companie de stat, e foarte greu să iei decizii, pentru că trebuie să te gândești de fiecare dată dacă se va încadra la cinci ani cu suspendare sau la șapte ani cu executare.” Context regional: comparația cu Bulgaria și țintele ratate În analiza citată, România este prezentată ca restantă la indicatori economici și ca ratând ținte care ar fi putut aduce stabilitate, inclusiv trecerea la zona euro. În contrapunct, este dat exemplul Bulgariei, despre care se afirmă că și-a stabilizat inflația, și-a ținut deficitele sub control și a aderat la euro și OCDE. Materialul mai indică și o polarizare internă – prosperitatea Bucureștiului versus sărăcia din restul țării – ca simptom al dezvoltării inegale, însă argumentul principal rămâne că blocajele instituționale și costurile (fiscale și energetice) se traduc în competitivitate slabă. Pentru perioada următoare, mesajul-cheie este că eventualele îmbunătățiri pe componenta de producție de gaze nu pot compensa, de unele singure, un cadru fiscal și administrativ perceput ca impredictibil și împovărător, cu efecte directe asupra investițiilor și a capacității economiei de a crește „sănătos”, în termenii analizei. [...]

Creșterea de 2,1% a PIB în T3/2026 față de T2 pare alimentată de investițiile finanțate din bani UE , în special prin PNRR , iar asta schimbă discuția despre motoarele economiei într-un an în care consumul nu mai trage ca în trecut, potrivit Ziarul Financiar . Datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate la finalul săptămânii trecute, arată că economia a crescut în trimestrul al treilea cu 2,1% față de trimestrul al doilea, iar față de T3/2025 avansul a fost de 0,1%. Evoluția din T3 a redus scăderea pe primele trei trimestre până la 0,3%. Investițiile, principalul suspect: 66% din cheltuielile de investiții vin din bani UE În lipsa defalcărilor pe sectoare (care urmează să fie publicate la 7 decembrie), economiștii citați de publicație indică drept explicație probabilă investițiile generate de fondurile europene, în special cele din PNRR. Ministerul Finanțelor arată că, pe primele trei trimestre, cheltuielile cu investițiile au fost de 108 mld. lei, echivalentul a 5,2% din noul PIB estimat de 2.086 mld. lei. Din totalul investițiilor, 71 mld. lei (66%) au provenit din bani UE (PNRR și fonduri structurale), sumă care „se vede acum” în rezultatele din T3, potrivit articolului. Ce înseamnă pentru 2027 și ce rămâne de confirmat Profesorul de economie Aurelian Dochia spune că avansul este „o veste bună, surprinzătoare”, în condițiile în care „datele din consum nu sunt ce erau în trecut”, iar explicația ar fi tocmai componenta de investiții și PNRR. „Este o veste bună, surprinzătoare, pentru că datele din consum nu sunt ce erau în trecut. Explicaţia este că această creştere vine din investiţii şi din PNRR. Dar trebuie să aşteptăm să vedem datele detaliate pe sectoare. Este încurajator pentru 2027 pentru că se pleacă de la o altă bază.” Pe partea de prognoze, instituțiile care fac estimări pe termen mediu au început să își reevalueze așteptările pentru întreg anul, în sens pozitiv, notează publicația. BCR și-a revizuit scenariul, dar rămâne în ipoteza de recesiune, deși economistul-șef Ciprian Dascălu a spus, într-un dialog la ZF Live, că în urma revizuirilor ar putea rezulta pentru 2026 o creștere „în marja de eroare” a prognozelor. Următorul reper pentru piață și pentru decidenți este publicarea datelor detaliate pe sectoare, la 7 decembrie, care ar trebui să confirme cât din avansul din T3 a venit din investiții și cât din alte componente ale PIB. [...]

Bugetul pe 2027 trebuie construit pe estimări realiste și disciplină fiscală , în condițiile în care un trimestru bun nu înseamnă că economia a depășit dificultățile, avertizează ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , potrivit Digi24 . Mesajul vizează direct credibilitatea României în fața investitorilor și a agențiilor de rating, într-un context în care presiunile pe finanțele publice rămân ridicate. Nazare spune că datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS) indică o revenire în trimestrul al treilea, după trei trimestre de scădere și stagnare, dar subliniază că industria și consumul nu și-au revenit, iar economia este încă sub nivelul de anul trecut. Semnal pozitiv în PIB, dar cu avertismente privind baza creșterii Potrivit datelor INS citate de ministru, produsul intern brut (PIB) a crescut în trimestrul III cu 2,1% față de trimestrul precedent (serie ajustată sezonier) și cu 0,1% față de aceeași perioadă din 2025 (serie brută). Pe seria ajustată sezonier, avansul anual a fost de 0,3%. Nazare afirmă că este cel mai bun ritm trimestrial de la începutul lui 2022 și îl compară cu estimările preliminare Eurostat: 0,5% în Uniunea Europeană și 0,4% în zona euro. „Este un semnal pozitiv, pe care îl analizăm însă cu precauție. La nivelul primelor nouă luni, economia rămâne cu 0,3% sub nivelul din 2025, pe seria brută, iar industria și consumul nu și-au revenit încă.” Investițiile și deficitul, argumentele pentru „disciplină”, nu pentru relaxare Ministrul leagă o parte din evoluția recentă de investițiile publice și de accelerarea proiectelor finanțate din fonduri europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . El invocă date potrivit cărora volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 40,5% în august față de august 2025, după avansuri de două cifre în majoritatea lunilor din acest an. Nazare afirmă că, în primele nouă luni din 2026, au fost finanțate investiții publice de aproape 108 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025. În trimestrul III, investițiile publice ar fi reprezentat 2,33% din PIB, față de 1,67% în același trimestru din 2025, iar deficitul bugetar la nouă luni ar fi scăzut de la 5,31% la 3,81% din PIB. „Nu am redus deficitul tăind investițiile, ci finanțând mai multe investiții și cheltuind mai disciplinat în rest.” În același timp, ministrul susține că investițiile totale din economie au crescut nominal cu peste 20% în primul semestru față de perioada corespunzătoare din 2025, iar investițiile private au avansat mai rapid decât cele publice. Inflație în scădere, dar presiuni persistente: dobânzi și cont curent Nazare menționează și dinamica exporturilor, despre care spune că au crescut în fiecare lună din februarie, cu 11,7% în august și 6,3% în septembrie. În privința prețurilor, ministrul afirmă că inflația a coborât de la 10,9% în mai la 6,8% în octombrie, iar scăderea salariului real s-a temperat de la 6,9% în mai la 1,5% în septembrie. Totuși, avertizează că presiunile asupra finanțelor publice rămân ridicate: cheltuielile cu dobânzile au depășit 50 de miliarde de lei în primele nouă luni, cu aproape 11 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. În plus, deficitul de cont curent se menține în jurul a 5% din PIB, iar importurile cresc mai rapid decât exporturile, ceea ce, în opinia sa, susține nevoia de disciplină bugetară. Ce înseamnă, în viziunea ministrului, „miza” bugetului pe 2027 Pentru 2027, Nazare spune că adoptarea rapidă a bugetului ar transmite investitorilor, finanțatorilor și agențiilor de rating un semnal de continuitate a consolidării fiscale. El insistă că bugetul trebuie să pornească de la venituri estimate realist și de la obligațiile deja asumate, iar investițiile să fie selectate în funcție de posibilitățile efective de finanțare și de impactul economic. „Bugetul se construiește pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim.” Ministrul indică drept priorități eficientizarea cheltuielilor, reducerea risipei și finanțarea investițiilor cu efecte în economie, avertizând că evoluția favorabilă din trimestrul III nu elimină riscurile interne și externe, inclusiv tensiunile geopolitice, instabilitatea prețurilor la energie și incertitudinile din comerțul internațional. [...]

Banca Mondială anticipează o contracție de 0,5% a economiei României în 2026 , pe fondul scăderii consumului, al inflației ridicate și al consolidării fiscale, potrivit Adevărul , care citează raportul „Macro Poverty Outlook – October 2026”. Miza pentru mediul de afaceri și pentru buget este combinația dintre cererea internă mai slabă și costuri mai mari (în special la energie), într-un an în care statul încearcă să reducă deficitul. În scenariul Băncii Mondiale, economia ar urma să revină pe creștere în 2027, cu un avans al PIB de 1,7%, însă evoluția depinde de stabilitatea politică, continuarea reformelor și utilizarea fondurilor europene. Cererea internă slăbește, investițiile trag în sus Raportul indică o contracție de 0,7% a economiei în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, principalul factor fiind consumul privat, în scădere cu 2,5%. Banca Mondială leagă această evoluție de inflația alimentată în special de energie și de înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public. În același timp, investițiile au crescut: formarea brută de capital fix a avansat cu 10,9% în prima jumătate a anului, susținută de cheltuieli de infrastructură finanțate din fonduri europene. Instituția notează că accelerarea lucrărilor a fost influențată și de apropierea termenului de închidere a PNRR (august 2026). Pe sectoare, dinamica este mixtă: construcțiile: +12,3% în primul semestru; industria: -2,9%, afectată de costurile ridicate ale energiei și comprimarea marjelor; comerțul cu ridicata și cu amănuntul: -3,9%, pe fondul cererii interne mai slabe. Inflația rămâne ridicată, cu presiune mai mare pe veniturile mici Banca Mondială consemnează o inflație anuală de 10,4% în iunie 2026, determinată în principal de scumpirea energiei. Printre factorii menționați se află dezechilibrele din rețeaua de electricitate asociate condițiilor meteorologice și volatilitatea piețelor internaționale ale petrolului. Instituția anticipează o temperare a inflației în a doua jumătate a lui 2026, pe măsură ce se estompează efectele eliminării plafonării prețului la electricitate și ale majorărilor de TVA și accize. Pentru primul trimestru din 2027, inflația ar urma să coboare la aproximativ 5,2%, în linie cu proiecțiile BNR. Raportul mai arată că șocurile de preț sunt resimțite mai puternic de gospodăriile cu venituri mici, care alocă o pondere mai mare din buget pentru energie și produse esențiale. În acest context, publicația trimite și la analiza despre cum „veniturile reale ale gospodăriilor sunt afectate de un nou șoc” al prețurilor la energie, pe fondul schimbărilor din piață și al eliminării plafonării: Adevărul . Deficitul se reduce, dar datoria publică urcă Consolidarea fiscală a avansat în prima jumătate din 2026: deficitul bugetar raportat pentru această perioadă s-a redus aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, până la aproximativ 2% din PIB. Ajustarea a fost susținută atât de venituri mai mari, cât și de reducerea unor cheltuieli, inclusiv scăderea cheltuielilor de personal cu 3,9% în primul semestru, după creșterea de 10,1% din perioada similară a anului trecut. Pe partea de venituri, încasările din TVA au crescut cu 25,1% față de primul semestru din 2025, după majorarea cotei standard la 21% în august 2025. Pentru întreg anul 2026, Banca Mondială estimează un deficit de 6% din PIB, în scădere de la 7,9% în 2025. În paralel, datoria publică este proiectată să crească de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,7% în 2026, apoi la 63,2% în 2027 și 64,5% în 2028. Mesajul instituției este că reducerea deficitului trebuie continuată fără a compromite investițiile care pot susține creșterea pe termen mediu. Riscuri: instabilitate politică, rating și deficit extern ridicat Banca Mondială avertizează că o perioadă prelungită de instabilitate politică poate întârzia reformele, afecta încrederea investitorilor și reduce capacitatea de a atrage și utiliza fondurile europene. Un alt risc este retrogradarea ratingului de țară, care ar crește costurile de finanțare pentru stat și companii, cu efecte asupra investițiilor private și consumului. În plus, deficitul de cont curent este estimat la 7,6% din PIB în 2026 și ar urma să rămână ridicat: 7,4% în 2027 și 7,3% în 2028. Ce urmează: revenire condiționată de fonduri UE și credibilitatea ajustării După contracția estimată pentru 2026, Banca Mondială vede o creștere de 1,7% în 2027 și de 2% în 2028, susținută de investiții publice și private, reforme structurale și utilizarea fondurilor europene. Raportul menționează un pachet de aproximativ 31 de miliarde de euro (aprox. 155 miliarde lei) din fondurile structurale ale UE, cu plăți estimate la niveluri ridicate în perioada 2027–2029. În esență, scenariul de redresare rămâne legat de două variabile: absorbția fondurilor europene și credibilitatea planului de reducere a deficitului, într-un context în care inflația și costurile cu energia continuă să apese pe consum și pe marjele din economie. [...]