Știri
Știri din categoria Economie
Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat necesitatea unor decizii puternice pentru a evita declinul economic al Europei, potrivit AGERPRES. În cadrul unei întâlniri cu industriași la Anvers, Belgia, Merz a accentuat importanța reducerii drastice a reglementărilor și a reformării legislației europene pentru a menține competitivitatea economică a continentului.
Cancelarul a avertizat că după 25 de ani de declin progresiv față de principalii concurenți, Europa trebuie să acționeze rapid și decisiv. El a subliniat că doar o Europă puternică din punct de vedere economic poate fi suverană și a pledat pentru dereglementarea tuturor sectoarelor, cu o revizuire completă a legislației, nu doar cu modificări minore.
Merz a criticat propunerea Franței de a impune 'preferința europeană', care ar obliga companiile ce beneficiază de fonduri publice să se aprovizioneze cu componente fabricate în Europa. El a susținut că o astfel de măsură ar trebui aplicată doar în sectoarele strategice și ca ultimă soluție, promovând mai degrabă conceptul de 'Made with Europe' decât 'Made in Europe'. Această poziție vine în contextul unui summit al Celor 27, dedicat competitivității Uniunii Europene.
Recomandate
Liderii UE vor să lărgească definiția „Made in Europe” potrivit Biziday , astfel încât și produsele realizate împreună cu „țări partenere de încredere” să poată fi tratate ca bunuri europene, într-un efort de a crește competitivitatea blocului în fața SUA și Chinei. Summitul informal a avut loc la Castelul Alden-Biesen (Belgia) și a vizat relansarea economiei UE, reducerea barierelor de reglementare și atragerea investițiilor. În acest context, tema etichetei „Made in Europe” a devenit un instrument de politică industrială și comercială, cu impact direct asupra achizițiilor publice și a prioritizării furnizorilor. Presa internațională, citând surse familiarizate cu discuțiile, indică faptul că noua definiție ar urma să includă nu doar bunuri fabricate în UE, ci și produse realizate împreună cu parteneri externi care împărtășesc valori similare. Proiectul de lege asociat, „Industrial Accelerator Act”, ar urma să fie publicat pe 25 februarie. Discuția reflectă o diferență de abordare între statele membre: Franța a susținut o „preferință europeană” mai strictă, în timp ce Germania a pledat pentru o formulă care să păstreze colaborarea internațională. În termeni practici, miza este dacă UE își construiește politica de stimulare a industriei în jurul unei etichete restrictive („produs în UE”) sau al unei etichete extinse, de tip „Made with Europe”, care recunoaște lanțurile de aprovizionare și investițiile realizate împreună cu parteneri considerați compatibili. În forma discutată la summit, „noua definiție” a produselor europene ar însemna, în esență, o reclasificare care să permită prioritate la nivelul UE pentru: produse fabricate în Uniunea Europeană; produse realizate împreună cu „țări partenere de încredere” din afara UE; o aplicare a „preferinței europene” în special în contractele publice, într-o variantă descrisă ca „țintită”, nu ca protecționism generalizat; o delimitare încă disputată a listei de parteneri eligibili: Franța ar limita aria la Spațiul Economic European (SEE) și la state care oferă reciprocitate, în timp ce Germania ar include și țări cu acorduri comerciale cu UE și alte state „asemănătoare ca valori”. Pe fondul acestor dezbateri, Mario Draghi a avertizat asupra „deteriorării peisajului economic” de la publicarea raportului său privind competitivitatea în 2024, conform unui oficial UE familiarizat cu discuțiile. El a insistat pe eliminarea barierelor din piața unică, mobilizarea economiilor private, reducerea prețurilor la energie și introducerea unei preferințe europene „țintite” în achizițiile publice. Draghi a cerut, de asemenea, ca liderii să ia în calcul o Europă cu „două viteze”, prin cooperare consolidată între un grup mai restrâns de state, pentru a avansa mai rapid în domeniile urgente. În plan politic, președintele Nicușor Dan a declarat că executivul european s-a angajat să vină la summitul formal de luna viitoare cu propuneri privind stabilirea prețului la energie, iar în aprilie cu propunerea pentru crearea unui regim unic pentru companii. În același timp, el a spus că liderii nu își doresc o piață protecționistă, dar că UE trebuie să răspundă rapid la practici neconcurențiale, iar ideea „mai multor viteze” nu ar însemna două categorii administrative de state, ci grupuri care cooperează pe obiective comune. La nivelul Comisiei Europene, Ursula von der Leyen s-a poziționat, la începutul săptămânii, în favoarea unei Europe „cu mai multe viteze”, ca soluție pentru avansarea unei agende economice ambițioase atunci când consensul celor 27 nu poate fi obținut. Informațiile sunt atribuite de Biziday unor surse precum Politico și Euronews , citate în material. [...]
Nicușor Dan a spus că extinderea UE spre est „a fost un mare succes” , potrivit Adevărul , în mesajul transmis la deschiderea evenimentului The Economist Romania Government Roundtable. Președintele a legat progresele economice ale României de integrarea europeană și a indicat drept ținte aderarea la OECD și adoptarea monedei euro, pe fondul unor dezbateri mai ample despre competitivitatea Uniunii Europene. În discurs, șeful statului a susținut că evoluția României din ultimele decenii trebuie privită în contextul decalajelor istorice și al perioadelor de război, comunism și izolare. „Ce a făcut România și sud-estul Europei în acești ultimi zeci de ani (...) a venit intrarea în Uniunea Europeană și o poveste de mare succes. E important să spunem asta, suntem bombardați de știri negative”, a declarat Nicușor Dan. Președintele a oferit și un reper numeric pentru convergența veniturilor, afirmând că „România în 2000 era la 26% față de media europeană a veniturilor și în 2024 a trecut la 40%”. În aceeași linie, a insistat că „extinderea Uniunii Europene către est a fost un mare succes”. Pe agenda internă, Nicușor Dan a pus accent pe consolidarea instituțiilor și pe direcția economică, menționând și prezența economistului Daron Acemoglu la eveniment. În privința aderării la OECD, a spus: „Suntem în grafic și sperăm ca România să devină membru OECD în acest an”, iar despre euro a argumentat: „Euro trebuie să fie un obiectiv pentru România, pentru că e o regulă economică foarte simplă. Ești mai competitiv dacă ești mai mare”. Totodată, a vorbit despre importanța Republicii Moldova pentru regiune și despre „o integrare în Uniunea Europeană și o integrare a acelor două economii”. În plan european, președintele a pledat pentru finalizarea pieței unice și pentru politici energetice mai coerente, inclusiv în contextul diferențelor de preț la energie, și a salutat schimbarea de abordare față de energia nucleară: „Mă bucur că Europa începe să reconsidere nuclearele”. Un alt punct major a fost viitorul cadru financiar multianual al UE pentru 2028–2034, unde a spus că există acord ca o parte din buget să fie orientată spre competitivitate, dar a avertizat asupra riscului de adâncire a decalajelor între state și a cerut ca instrumentele bugetare să reducă diferențele. „Vreau să vă transmit un mesaj de optimism. Între crizele pe care le traversăm, cu munca fiecăruia dintre noi, fără îndoială, va veni binele și prosperitatea”, a declarat președintele în încheiere. [...]
Economia Europei începe să resimtă efectele războiului din Iran , potrivit unei analize Bloomberg despre presiunea combinată a energiei mai scumpe, inflației în urcare și creșterii economice mai slabe în UE. Conflictul, declanșat în urmă cu o lună prin atacuri lansate de administrația președintelui american Donald Trump, are un final incert și determină guvernele să își revizuiască în jos previziunile economice, în timp ce caută măsuri pentru a limita scumpirile alimentate de cotațiile mai mari la gaze și petrol. În paralel, revin teme deja cunoscute din perioada șocurilor anterioare: sprijin pentru gospodării și riscul ca băncile centrale să fie împinse către dobânzi mai ridicate. „Este foarte clar că primele şi cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar cu cât durează mai mult, efectul se va resimţi în fiecare sector”, a apreciat Christian Keller, analist la Barclays, citat în analiza Bloomberg, potrivit Agerpres. Pe partea industrială, Germania și Italia sunt menționate printre țările care iau în calcul reducerea previziunilor, pe fondul scăderii încrederii consumatorilor și al energiei mai scumpe, după o evaluare mai prudentă prezentată săptămâna trecută de Banca Centrală Europeană . În Germania, industria chimică avertizează că ar putea reduce producția dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne practic închisă; SKW Piesteritz GmbH a coborât activitatea la 85%, iar Evonik Industries spune că încă evaluează dificultățile, anticipând efecte indirecte. Presiunea se vede și în transporturi și lanțuri de aprovizionare. Grupul german de transport maritim Hapag-Lloyd AG indică costuri suplimentare săptămânale de 40-50 milioane de dolari pentru combustibili, asigurări și depozitare și încearcă să recupereze o parte prin „taxe de urgență”. În retail, Next Plc avertizează că ar putea majora prețurile cu 1,5%-2% dacă războiul depășește trei luni, iar H&M spune că prelungirea conflictului ar reduce consumul. În Franța, datele Insee arată o creștere puternică a ponderii gospodăriilor care se așteaptă la scumpiri mai rapide anul viitor, iar Spania a raportat pentru martie o inflație peste estimări, deși încă sub ținta BCE de 2%. Riscul macroeconomic invocat este stagflația, adică o combinație între creștere economică mai lentă și inflație mai ridicată. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, avertizează că, și în scenariul unor perturbări de scurtă durată ale aprovizionării cu energie, avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale sub previziunile de toamnă, iar inflația cu până la un punct procentual mai ridicată. În același timp, el atrage atenția că majoritatea statelor membre au spațiu bugetar limitat, după șocurile precedente și pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare, ceea ce îngustează opțiunile de răspuns. În acest context, o accelerare a inflației ar putea pune presiune pe BCE să majoreze dobânzile, iar piețele au crescut mizele pentru o astfel de decizie în 2026. Potrivit informațiilor din articol, următoarea ședință de politică monetară a BCE este programată pentru 19 martie, însă analiștii nu se așteaptă la o schimbare atunci. [...]
Occidentalii părăsesc țările în număr record, fenomen cu impact economic major , potrivit The Economist . Migrația nu mai înseamnă doar sosiri, ci tot mai mult plecări, iar acest dezechilibru începe să se vadă în economii și în societate. Datele arată o creștere accelerată a emigrației din țările dezvoltate. Aproximativ 4 milioane de persoane au plecat din 31 de state occidentale în 2024, cu circa 20% peste nivelul de dinaintea pandemiei. Fenomenul este vizibil în mai multe țări: Canada: +34% față de 2019 Noua Zeelandă: +29% Suedia: peste +60% Italia și Islanda: niveluri record În paralel, există estimări că până la 3 milioane de oameni au părăsit SUA în 2025. O parte din creștere este explicată de finalul unor șederi temporare, însă datele indică și o tendință clară: tot mai mulți cetățeni aleg să trăiască în alte țări, formând ceea ce este descris drept „economia expaților”. Principalii factori ai acestui fenomen: munca la distanță, care permite relocarea fără pierderea jobului taxele mai ridicate în unele state occidentale nemulțumiri politice și scăderea încrederii în instituții Profilul emigranților indică o pondere mare a persoanelor educate, ceea ce ridică probleme pentru țările de origine. Pierderea forței de muncă bine pregătite înseamnă mai puține venituri fiscale și presiune pe economiile îmbătrânite. Impactul nu este însă unidirecțional. Țările de destinație beneficiază de aportul de competențe și capital uman. De exemplu, numărul americanilor stabiliți în Germania a crescut cu peste 60% în ultimul deceniu, iar alte state occidentale atrag specialiști în domenii precum tehnologia. Efectele economice sunt mixte: pierderi de capital uman pentru țările de origine câștiguri pentru statele care atrag expați posibile reveniri ale emigranților, cu experiență și resurse Un alt aspect important este caracterul reversibil al fenomenului. În Noua Zeelandă, aproximativ 40% dintre cei plecați se întorc, aducând experiență și conexiuni internaționale. În ansamblu, mobilitatea tot mai mare a populației occidentale redefinește relațiile economice și sociale dintre state, într-un context în care migrația nu mai este dominată doar de fluxurile de intrare, ci și de cele de ieșire. Variante de titlu: Emigrația din Occident crește accelerat - milioane de oameni părăsesc economiile dezvoltate Val de plecări din țările occidentale - efectele economice se resimt la nivel global Tot mai mulți occidentali aleg să emigreze - fenomenul expaților capătă amploare Migrația inversă prinde viteză în Occident - economiile pierd forță de muncă calificată migrație, Occident, economie globală, expați, SUA, Europa, forță de muncă [...]
Prețurile serviciilor poștale din România s-au triplat în ultimii 10 ani , potrivit Termene.ro , iar coletele au depășit pentru prima dată volumul scrisorilor, semn al schimbărilor majore din economie și comportamentul consumatorilor. Creșterea tarifelor reflectă atât inflația acumulată în ultimul deceniu, cât și transformarea pieței, unde comerțul online a devenit principalul motor al cererii pentru servicii poștale. În acest context, volumul coletelor a crescut constant, în timp ce corespondența clasică a intrat pe un trend descendent. Schimbările majore din piața poștală: prețurile serviciilor au crescut de aproximativ trei ori în 10 ani coletele au depășit scrisorile ca volum, în premieră e-commerce-ul a devenit principalul generator de livrări serviciile tradiționale de corespondență sunt în declin Această evoluție marchează o schimbare structurală: serviciile poștale nu mai sunt dominate de scrisori, ci de livrări generate de comenzile online. Operatorii sunt astfel nevoiți să investească în logistică, livrare rapidă și infrastructură adaptată coletelor. În același timp, creșterea prețurilor poate pune presiune pe consumatori și pe companii, mai ales în contextul în care livrarea devine un cost tot mai important în lanțul comercial. Pe termen lung, tendința indică o reconfigurare a sectorului poștal, în care digitalizarea reduce rolul corespondenței clasice, iar livrările de produse devin activitatea centrală. [...]
Salariile reale scad pentru a șaptea lună consecutiv în România, în contextul unei inflații ridicate și al încetinirii creșterii economice, potrivit Profit.ro . Datele arată că majorările nominale de salarii nu mai reușesc să țină pasul cu scumpirile, iar puterea de cumpărare a angajaților continuă să se deterioreze la începutul anului 2026. Salariul mediu net a ajuns în ianuarie 2026 la 5.518 lei , în creștere cu 3,6% față de aceeași lună din 2025, când era de 5.328 lei. Ritmul de creștere încetinește însă constant, după ce în decembrie avansul anual fusese de 4,8%, iar în lunile anterioare se situa în jurul a 4%. În paralel, inflația anuală de aproximativ 9,6% a erodat câștigurile reale, ceea ce a dus la o scădere de 5,5% a salariilor în termeni reali . Aceasta este a șaptea lună consecutivă de contracție a salariilor reale, cea mai lungă perioadă de declin după criza economică din 2010–2011. Presiunea asupra veniturilor este alimentată de mai mulți factori: creșterea accelerată a prețurilor la energie, majorarea taxelor pe consum și evoluția economică modestă din ultimii ani. Economia României a crescut cu doar 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025 , cu episoade de recesiune tehnică în prima jumătate din 2024 și în a doua parte a anului 2025. Scăderi în sectorul bugetar În sectorul public, situația este și mai vizibilă, după ce salariile au fost înghețate pentru al doilea an consecutiv în 2026, ca măsură de control al deficitului bugetar. Principalele evoluții: Administrație publică și apărare – 6.816 lei, scădere nominală de 4,8% și peste 13% în termeni reali Învățământ – 5.699 lei, minus 3,6% nominal și circa 12,1% real Sănătate – 5.433 lei, stagnare nominală, dar minus 8,8% real Aceste scăderi vin după creșteri consistente ale salariilor bugetarilor în 2023 și 2024, când majorările au fost de două cifre. Evoluții diferite în sectorul privat În mediul privat, salariile au continuat să crească nominal în majoritatea sectoarelor, însă în multe cazuri inflația a anulat mare parte din aceste majorări. Sector Salariu mediu net Evoluție nominală Evoluție reală Industria prelucrătoare 5.028 lei +5,1% -4,1% Construcții 4.817 lei +7,9% -1,6% Comerț 5.071 lei +5,4% -3,9% Transporturi 5.497 lei +3,2% -5,9% Ospitalitate 3.592 lei +7,8% -1,7% Există însă și domenii în care salariile au depășit ritmul inflației. Activitățile profesionale – precum consultanța, contabilitatea sau ingineria – au înregistrat o creștere de 9,9% , până la 7.384 lei. În IT, salariul mediu net a ajuns la 11.077 lei , însă chiar și aici creșterea nominală de 4,2% nu a compensat inflația, rezultând o scădere reală de aproximativ 5%. În ansamblu, datele indică o presiune tot mai mare asupra veniturilor populației, în condițiile în care scumpirile depășesc majorările salariale, iar economia avansează mult sub potențial. [...]
