Liderii UE vor să lărgească definiția „Made in Europe” potrivit Biziday, astfel încât și produsele realizate împreună cu „țări partenere de încredere” să poată fi tratate ca bunuri europene, într-un efort de a crește competitivitatea blocului în fața SUA și Chinei.

Summitul informal a avut loc la Castelul Alden-Biesen (Belgia) și a vizat relansarea economiei UE, reducerea barierelor de reglementare și atragerea investițiilor. În acest context, tema etichetei „Made in Europe” a devenit un instrument de politică industrială și comercială, cu impact direct asupra achizițiilor publice și a prioritizării furnizorilor.

Presa internațională, citând surse familiarizate cu discuțiile, indică faptul că noua definiție ar urma să includă nu doar bunuri fabricate în UE, ci și produse realizate împreună cu parteneri externi care împărtășesc valori similare. Proiectul de lege asociat, „Industrial Accelerator Act”, ar urma să fie publicat pe 25 februarie.

Discuția reflectă o diferență de abordare între statele membre: Franța a susținut o „preferință europeană” mai strictă, în timp ce Germania a pledat pentru o formulă care să păstreze colaborarea internațională. În termeni practici, miza este dacă UE își construiește politica de stimulare a industriei în jurul unei etichete restrictive („produs în UE”) sau al unei etichete extinse, de tip „Made with Europe”, care recunoaște lanțurile de aprovizionare și investițiile realizate împreună cu parteneri considerați compatibili.

În forma discutată la summit, „noua definiție” a produselor europene ar însemna, în esență, o reclasificare care să permită prioritate la nivelul UE pentru:

• produse fabricate în Uniunea Europeană;
• produse realizate împreună cu „țări partenere de încredere” din afara UE;
• o aplicare a „preferinței europene” în special în contractele publice, într-o variantă descrisă ca „țintită”, nu ca protecționism generalizat;
• o delimitare încă disputată a listei de parteneri eligibili: Franța ar limita aria la Spațiul Economic European (SEE) și la state care oferă reciprocitate, în timp ce Germania ar include și țări cu acorduri comerciale cu UE și alte state „asemănătoare ca valori”.

Pe fondul acestor dezbateri, Mario Draghi a avertizat asupra „deteriorării peisajului economic” de la publicarea raportului său privind competitivitatea în 2024, conform unui oficial UE familiarizat cu discuțiile. El a insistat pe eliminarea barierelor din piața unică, mobilizarea economiilor private, reducerea prețurilor la energie și introducerea unei preferințe europene „țintite” în achizițiile publice. Draghi a cerut, de asemenea, ca liderii să ia în calcul o Europă cu „două viteze”, prin cooperare consolidată între un grup mai restrâns de state, pentru a avansa mai rapid în domeniile urgente.

În plan politic, președintele Nicușor Dan a declarat că executivul european s-a angajat să vină la summitul formal de luna viitoare cu propuneri privind stabilirea prețului la energie, iar în aprilie cu propunerea pentru crearea unui regim unic pentru companii. În același timp, el a spus că liderii nu își doresc o piață protecționistă, dar că UE trebuie să răspundă rapid la practici neconcurențiale, iar ideea „mai multor viteze” nu ar însemna două categorii administrative de state, ci grupuri care cooperează pe obiective comune.

La nivelul Comisiei Europene, Ursula von der Leyen s-a poziționat, la începutul săptămânii, în favoarea unei Europe „cu mai multe viteze”, ca soluție pentru avansarea unei agende economice ambițioase atunci când consensul celor 27 nu poate fi obținut. Informațiile sunt atribuite de Biziday unor surse precum Politico și Euronews, citate în material.