Știri
Știri din categoria Economie

China ia în calcul o ţintă de creştere a PIB de circa 4,5% în 2026, potrivit Reuters, care citează surse apropiate discuţiilor de la Beijing. Un astfel de obiectiv ar semnala o toleranţă faţă de o încetinire moderată, în condiţiile în care autorităţile pun accent pe o dezvoltare „de calitate ridicată”.
Consiliul de stat pentru informaţii, instituţia care gestionează solicitările media în numele Guvernului, nu a răspuns cererilor Reuters de a comenta. Economia Chinei, estimată la 19.000 miliarde de dolari, a crescut cu 5% în 2025, în linie cu obiectivul oficial, în pofida taxelor vamale americane, însă analiştii avertizează că strategia de a compensa consumul intern slab prin majorarea exporturilor către alte regiuni va fi dificil de susţinut.
În 2025, comerţul Chinei a rămas robust, în pofida tensiunilor globale şi a disputelor comerciale cu parteneri majori, precum SUA, dar relaţia comercială cu Washingtonul s-a deteriorat: exporturile către SUA au scăzut cu 20%, iar importurile au coborât cu 14,6%. Exportatorii chinezi s-au reorientat către alte pieţe, inclusiv:
În Europa, exporturile către Germania au crescut cu 10,5% anul trecut, la 118,3 miliarde de dolari, în timp ce importurile din Germania au scăzut cu 2,1%, la 92,8 miliarde de dolari.
Pe fundal, FMI se aşteaptă la o creştere a economiei mondiale de 3,3% în 2026, similară cu 2025, înainte de o scădere cu un punct procentual în 2027, ceea ce ar putea pune presiune pe exportatori să accepte preţuri mai mici pentru a menţine volume ridicate. În acest context, economiştii intervievaţi de Reuters estimează o încetinire a creşterii Chinei la 4,5% în 2026 şi 2027, iar FMI anticipează tot 4,5% pentru 2026, după ce în decembrie prognoza 4,2%.
Analiştii mai avertizează şi asupra riscului ca statul chinez să fie perceput ca o economie aflată în recesiune, chiar dacă datele oficiale de PIB rămân peste cele ale multor economii dezvoltate.
Recomandate

Încetinirea PIB-ului Chinei în T2 pune presiune pe Beijing să compenseze slăbiciunea internă , într-un moment în care exporturile – deși încă puternice – sunt expuse la șocuri externe precum scumpirea petrolului pe fondul războiului din Iran , potrivit HotNews , care citează BBC. Economia Chinei a crescut cu 4,3% în trimestrul al doilea, sub obiectivul anual al autorităților de la Beijing. Datele oficiale vin pe fondul unei cereri interne slabe și al efectelor indirecte ale conflictului din Iran asupra prețurilor petrolului, care ar fi slăbit contribuția exporturilor la avansul economic. Contrastul: PIB sub țintă, exporturi în creștere Anunțul privind încetinirea creșterii economice a venit la o zi după publicarea unor date guvernamentale care arată că exporturile Chinei au crescut cu 27% în iunie, față de aceeași lună a anului trecut. În martie, Beijingul a redus ținta de creștere la un interval de 4,5%–5%, cel mai mic obiectiv de expansiune economică din 1991, o decizie pe care unii analiști o interpretează ca pe o încercare de a câștiga flexibilitate în administrarea economiei. Problemele interne: imobiliare în scădere și consum anemic Datele publicate miercuri indică dificultăți persistente pe plan intern, inclusiv o scădere prelungită a pieței imobiliare și un consum slab. Prețurile locuințelor noi au continuat să se contracte, iar vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 1% în iunie. Ce susține exporturile: tehnologie, IA și vehicule electrice Pe partea externă, exporturile de tehnologie au fost sprijinite de cererea globală în creștere pentru semiconductori utilizați în centre de date pentru inteligență artificială (IA). În paralel, cererea pentru vehicule electrice chinezești a impulsionat exporturile, iar livrările lunare de automobile au depășit pentru prima dată pragul de un milion. În ansamblu, tabloul sugerează o economie care se bazează tot mai mult pe motoare externe și pe segmente tehnologice, în timp ce slăbiciunea consumului și a imobiliarelor rămâne un risc major pentru atingerea țintei anuale. [...]

Încetinirea creșterii economice a Chinei alimentează așteptările pentru noi stimulente , pe fondul unei cereri interne slabe care începe să anuleze aportul exporturilor, potrivit unei analize Reuters . Pentru piețe și companii, miza este dacă Beijingul va accelera sprijinul fiscal în a doua parte a anului, în condițiile în care banca centrală pare să aibă spațiu limitat pentru relaxare monetară „vizibilă”. Economia Chinei ar fi crescut cu 4,5% în trimestrul al doilea (aprilie–iunie), în ritm anual, în scădere de la 5,0% în primul trimestru, arată un sondaj Reuters realizat în rândul a 54 de economiști. Estimarea este și sub proiecția din aprilie (4,7%) și se plasează la limita inferioară a țintei oficiale pentru întregul an (4,5%–5%). De ce se schimbă așteptările: exporturi rezistente, cerere internă în recul Reuters descrie o „dezechilibrare” tot mai pronunțată între ofertă și cerere: producția industrială rămâne puternică, susținută de exporturi alimentate de cererea legată de inteligența artificială, în timp ce consumul și investițiile private slăbesc pe fondul crizei prelungite din sectorul imobiliar și al volatilității prețurilor globale la petrol. Goldman Sachs notează că avansul exporturilor susține indicatorii de ansamblu, dar nu se traduce într-o îmbunătățire semnificativă a pieței muncii sau a profiturilor, ceea ce limitează transmiterea creșterii externe către economia internă. Ce urmează: datele oficiale și semnalele politice din iulie Guvernul chinez urmează să publice datele pentru PIB-ul trimestrului al doilea, alături de vânzările cu amănuntul, producția industrială și investițiile din iunie, pe 15 iulie, la ora 05:00 (ora României). Investitorii urmăresc și reuniunea Politburo de la finalul lunii iulie, de la care se așteaptă indicii privind direcția politicilor pentru restul anului. Totuși, analiștii citați anticipează că nu vor exista măsuri agresive decât dacă încetinirea se accentuează, în contextul în care exporturile rămân rezistente, iar Beijingul încearcă să reducă excesul de capacitate din fabrici pentru a combate presiunile deflaționiste. Cum ar putea arăta stimularea: mai mult fiscal, monetar mai prudent Sondajul citat indică o orientare către sprijin fiscal, nu către tăieri de dobândă. Analiștii se așteaptă ca autoritățile să accelereze cheltuielile bugetare după încetinirea din trimestrul al doilea, în condițiile în care China a stabilit un deficit bugetar de aproximativ 4% din PIB pentru 2026 și a pregătit emisiuni consistente de obligațiuni pentru susținerea creșterii. În același timp, participanții la sondaj estimează că banca centrală va menține neschimbată rata-cheie (operațiunea reverse repo pe 7 zile) până la finalul lui 2026. Pentru rezervele minime obligatorii (RRR), așteptările sunt de stabilitate în trimestrul al treilea, urmată de o posibilă reducere de 20 de puncte de bază în trimestrul al patrulea. Pe partea de prețuri, inflația este estimată la 1,2% în 2026, sub ținta guvernului de circa 2%, și la același nivel în 2027—un semnal că presiunile deflaționiste rămân o preocupare în fundal. [...]

Economia globală rămâne ancorată în dolar, iar asta menține presiunea pe finanțarea economiilor emergente , într-un context în care tensiunile geopolitice și reconfigurarea comerțului sporesc incertitudinea, potrivit Adevărul , care citează declarațiile economistului-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, dintr-un interviu Reuters. Gourinchas avertizează că, deși se discută frecvent despre „de-dolarizare”, datele privind tranzacțiile internaționale, împrumuturile denominate în dolari și utilizarea dolarului în comerțul cu mărfuri indică o „stabilitate remarcabilă” a rolului monedei americane. În opinia sa, schimbarea acestui echilibru ar necesita „ani, dacă nu decenii” și depinde de factori precum profunzimea piețelor financiare, încrederea investitorilor și capacitatea instituțională a țărilor emitente. De ce contează: dolarul influențează direct costul banilor pentru economiile emergente Publicația notează că FMI urmărește îndeaproape piețele valutare, deoarece volatilitatea dolarului se transmite în fluxurile comerciale și în costurile de finanțare, în special pentru economiile emergente. Chiar dacă unele state au încercat să-și diversifice rezervele în ultimii ani, aceste mișcări sunt descrise drept marginale raportat la poziția dominantă a dolarului în sistemul financiar global. Pentru economiile emergente, combinația dintre un dolar puternic, costuri ridicate de finanțare și tensiuni geopolitice persistente rămâne un risc major. FMI avertizează, în acest context, că statele cu datorii mari în valută pot fi expuse la presiuni suplimentare dacă volatilitatea se intensifică în lunile următoare. Riscuri pe termen scurt: petrol, armistițiu fragil și rezerve diminuate În interviul acordat Reuters (preluat de Adevărul), Gourinchas spune că eliberările rapide din rezervele strategice de petrol au limitat scumpirea după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, dar stocurile sunt acum „considerabil diminuate”, ceea ce reduce capacitatea de reacție dacă violențele reîncep. El precizează că aproximativ 3% din oferta globală de petrol a fost scoasă de pe piață, sub estimările inițiale de 10–15%, pe fondul intervențiilor coordonate și al ajustărilor rapide ale rafinăriilor. Un eșec al „fragilului armistițiu” dintre Statele Unite și Iran ar putea amplifica riscurile economice. Comerț și sancțiuni: reconfigurare accelerată, eficiență limitată în timp Pe plan comercial, economistul-șef al FMI observă accelerarea reconfigurării fluxurilor globale, pe fondul tarifelor impuse de administrația Trump, menționând că Uniunea Europeană a finalizat acorduri comerciale cu America Latină și India, multe dintre noile aranjamente neincluzând Statele Unite. Totodată, Gourinchas reiterează limitele sancțiunilor economice, argumentând că acestea oferă influență mai ales pe termen scurt, deoarece statele vizate caută rapid alternative și își diversifică parteneriatele. „Există o viziune potrivit căreia astfel de pârghii sunt esențiale, dar ceea ce vedem este cât de repede încearcă economia globală să găsească modalități de a le ocoli”. Ce urmează: noi prognoze FMI pe 8 iulie FMI va publica pe 8 iulie un nou set de prognoze , iar Gourinchas sugerează că instituția ar putea reveni la un scenariu de bază, după ce în aprilie a prezentat trei scenarii alternative din cauza incertitudinii ridicate. În acest context, el subliniază dificultatea de a construi prognoze credibile pentru 2025 și 2026 în lipsa unor precedente istorice. [...]

Economia Chinei intră într-o fază de creștere „cu două viteze”, cu exporturile și industria în urcare, dar cu cererea internă în scădere , ceea ce crește presiunea pentru noi intervenții ale autorităților în trimestrul al doilea, potrivit unei analize publicate de Economica . Datele oficiale arată că, în mai, consumul a slăbit: vânzările cu amănuntul au scăzut cu 0,6%, după un avans de 0,2% în aprilie, conform Biroului Național de Statistică (NBS). Este primul declin lunar din decembrie 2022, în condițiile în care analiștii intervievați de Reuters se așteptau la stagnare. Cererea internă cedează, iar imobiliarele rămân o frână Fragilitatea este vizibilă și în sectorul auto: vânzările din China au continuat să scadă în mai pentru a opta lună consecutiv, semnalând o cerere mai slabă, iar analiștii estimează că presiunile vor continua în acest an. Pe partea investițiilor, în primele cinci luni ale anului, investițiile în active fixe au scăzut cu 4,1%, după un declin de 1,6% în perioada ianuarie–aprilie, peste așteptările economiștilor (recul de 2%). Investițiile imobiliare și-au adâncit scăderea la 16,2% în ianuarie–mai, de la 13,7% în ianuarie–aprilie, pe fondul problemelor prelungite din sectorul imobiliar. Industria și tehnologia trag în sus, pe fondul cererii externe În contrast, producția industrială a crescut cu 4,5% în ritm anual în mai, după 4,1% în aprilie, peste estimarea analiștilor (4,3%). Un sprijin important vine din tehnologie: producția de înaltă tehnologie a urcat cu 15,1% luna trecută, pe fondul investițiilor globale în inteligență artificială și al cererii pentru tehnologie, potrivit analiștilor citați. Economistul Xu Tianchen (Economist Intelligence Unit) descrie aceste rupturi ca fiind între cererea internă și cea externă, între inteligența artificială și industriile tradiționale, precum și între vânzările cu amănuntul și servicii. Ce urmează: risc de încetinire și posibile măsuri de sprijin Xu Tianchen anticipează o încetinire a creșterii economice în trimestrul al doilea la 4,5%, de la 5% în primele trei luni ale anului. În același timp, el consideră că atingerea țintei anuale de creștere de 4,5%–5% „nu va fi dificilă”, însă slăbirea cererii interne ar putea determina intervenții ale autorităților în trimestrul al doilea. Pe piața muncii, presiunea rămâne ridicată, inclusiv pe fondul numărului mare de absolvenți care intră pe piață în această vară și al temerilor legate de inteligența artificială, deși un studiu la nivel național indică o scădere a ratei șomajului la 5,1% în mai, de la 5,2% în aprilie. Economiștii citați mai arată că exporturile solide ar putea continua să sprijine economia Chinei în acest an. [...]

Suprataxarea băncilor riscă să frâneze creditarea și competitivitatea economiei , avertizează CEO-ul Băncii Transilvania, Ömer Tetik , într-un interviu preluat de Banca Transilvania . Mesajul central: pe măsură ce costurile fiscale suplimentare cresc, scade capacitatea băncilor de a transforma capitalul în finanțare pentru companii și populație, cu efecte care se propagă dincolo de sectorul financiar. În viziunea lui Tetik, discuția despre „linia roșie” a taxării nu poate fi redusă la un prag unic, pentru că mecanismul este gradual: mai multe taxe și contribuții înseamnă mai puține resurse pentru investiții, digitalizare, consolidarea capitalului și, în timp, pentru creșterea portofoliilor de credite. În plus, predictibilitatea fiscală devine critică, deoarece mediul de afaceri și investitorii își calibrează deciziile în funcție de stabilitatea regulilor. De ce contează: finanțarea economiei depinde de capital și încredere CEO-ul BT susține că efectul unei taxări mai ridicate nu se oprește la nivelul profitabilității băncilor, ci poate afecta capacitatea întregii economii de a susține proiecte mari și investiții pe termen lung. În acest cadru, el punctează că băncile „nu finanțează din profituri, ci din capital și din încredere”, însă profiturile rămân importante pentru acumularea de capital, care stă la baza creditării. Pe fondul incertitudinilor interne și externe, Tetik pune accent și pe componenta de încredere: în perioade de instabilitate, aceasta devine „o resursă economică la fel de importantă ca finanțarea”, iar România ar traversa și „o criză de încredere”, vizibilă printr-un comportament mai conservator al populației și companiilor. Competitivitatea regională: investițiile pot ocoli România În comparația cu alte piețe din regiune, Tetik spune că investitorii evaluează „întregul sistem” — stabilitate legislativă, predictibilitate fiscală, costul capitalului și accesul la finanțare. Dacă aceste elemente devin mai puțin atractive decât în țările vecine, există riscul ca investițiile să fie redirecționate către piețe considerate mai competitive. În acest context, el afirmă că impozitarea crescută a sistemului bancar „deja reduce competitivitatea economiei” și leagă direct capacitatea României de a construi companii mari de capacitatea de finanțare, care, la rândul ei, presupune bănci puternice. Context macro: vulnerabilitățile interne apasă mai mult decât șocurile externe Pe tabloul general, Tetik descrie o economie influențată simultan de factori externi (războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu, volatilitatea piețelor energetice) și interni (consolidare fiscală, stabilitate politică). Deși România este expusă la șocuri externe, el indică drept principale provocări cele interne, menționând creșterea datoriei publice și nivelul dobânzilor plătite de stat. În privința unei posibile recesiuni, Tetik evită o predicție și susține că prioritatea ar trebui să fie menținerea investițiilor și accelerarea proiectelor cu impact economic major, de la infrastructură și energie la digitalizare, educație și susținerea antreprenoriatului. În același timp, spune că România are „șanse bune să evite o recesiune severă”, fără a exclude riscurile. Ce propune pentru convergența cu Vestul: mutarea accentului de la consum la investiții Pentru reducerea decalajelor față de economiile dezvoltate, Tetik argumentează că România trebuie să mute accentul de la consum către investiții și productivitate, cu investiții constante în infrastructură, tehnologie și educație. El insistă și pe rolul investițiilor private, pe nevoia de predictibilitate legislativă și pe valorificarea capitalului local, inclusiv prin economisire, investiții și dezvoltarea pieței de capital, la care menționează aportul pensiilor private. Interviul integral este publicat de Financial Intelligence, potrivit materialului BT, iar pozițiile prezentate reflectă opinia CEO-ului Băncii Transilvania în acest cadru. [...]

Modelele climatice indică un El Niño excepțional, iar miza economică ar putea ajunge la pierderi de 10.000 de miliarde de dolari până în 2032 , dacă scenariile se confirmă, potrivit Gizmodo . Proiecțiile descrise în material sugerează că episodul din 2026–2027 ar putea depăși cu mult recordurile istorice, cu efecte în lanț asupra vremii extreme și, implicit, asupra costurilor pentru economii și companii. De ce contează pentru economie: un risc de pierderi „de ordinul trilioanelor” Publicația citează o estimare prezentată de Nature News potrivit căreia, dacă prognozele sunt „cât de cât corecte”, El Niño din 2026–2027 ar putea provoca pierderi economice de 10 trilioane de dolari (aprox. 45.000 de miliarde de lei ) până în 2032. Declarația îi aparține lui Justin Mankin , profesor și cercetător în domeniul climei la Dartmouth College, și este legată de intensificarea fenomenelor meteo extreme asociate unui El Niño foarte puternic. În termeni practici, un astfel de șoc climatic se traduce, de regulă, în costuri mai mari pentru asigurări, întreruperi de activitate, presiune pe lanțuri logistice și volatilitate pe piețele de energie și materii prime, pe fondul valurilor de căldură, secetei, inundațiilor și incendiilor de vegetație. Cât de „mare” ar putea fi acest El Niño, potrivit modelelor Zeke Hausfather, cercetător la organizația non-profit Berkeley Earth, a analizat prognoze din iulie provenite din 667 de membri de ansamblu (simulări) din 14 modele sezoniere . Concluzia: temperatura de vârf în Pacificul tropical ar putea urca la circa 3,6°C peste medie , adică cu 0,8°C peste precedentul record din „super” El Niño 2015–2016. Hausfather pune diferența în context: ecartul dintre cel mai puternic și al cincilea cel mai puternic El Niño din ultimii 150 de ani ar fi de numai 0,5°C , ceea ce ar face ca actualele proiecții să iasă „din plaja” evenimentelor observate până acum. Calendarul de impact: vârful la final de an, efectul global mai puternic în 2027 NOAA (Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA) a declarat oficial instalarea El Niño în iunie. Materialul notează că vârful temperaturilor la suprafața mării apare, de obicei, între noiembrie și februarie , iar impactul maxim asupra temperaturii medii globale se vede adesea în anul următor formării. Într-un briefing Berkeley Earth citat de Nature News , Hausfather a spus că nu este exclus ca efectul combinat al acestui El Niño și al încălzirii globale să împingă temperatura medie globală până la 1,7°C peste nivelul preindustrial în 2027 , peste pragul de 1,5°C asociat angajamentelor din Acordul de la Paris. Textul precizează însă că astfel de depășiri lunare sau anuale nu echivalează automat cu ratarea țintei pe termen lung (măsurată pe decenii), dar sunt semnale de apropiere periculoasă de limită. Limita prognozelor: modelele nu au fost „testate” pe un astfel de teritoriu Deși există o convergență a modelelor, Hausfather avertizează că sistemele de prognoză sezonieră au performanțe demonstrate pentru evenimente „obișnuite”, însă nu au mai prognozat și apoi verificat un El Niño de 3,6°C peste medie , pentru că un asemenea eveniment nu s-a produs în epoca observațiilor moderne. Concluzia materialului: riscul este suficient de mare încât climatologii urmăresc atent evoluția în lunile următoare, dar nimic nu este încă cert . [...]