Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina vizează o creștere rapidă a presiunii asupra Rusiei până în toamna lui 2026, într-o încercare de a forța un final al războiului înainte de iarnă, potrivit Digi24. Mesajul președintelui Volodimir Zelenski conturează o strategie cu implicații economice directe: intensificarea sancțiunilor și a loviturilor asupra infrastructurii care susține efortul de război al Moscovei, pentru a crește costurile și a împinge Kremlinul spre negocieri.
Zelenski a vorbit despre această țintă în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor ucraineni la Kiev, indicând toamna anului 2026 drept „perioadă optimă” pentru a forța Rusia să accepte pacea, fără a garanta însă un termen ferm. În același timp, liderul ucrainean l-a acuzat pe Vladimir Putin că se pregătește să prelungească războiul prin noi mobilizări și atacuri.
„Vom depune toate eforturile pentru ca acest lucru să se întâmple înainte de venirea iernii, în toamnă. Însă înțelegem foarte bine cu cine avem de-a face și că Putin speră să continue acest război”.
Potrivit relatării, planul descris de Zelenski mizează pe combinarea mai multor instrumente până la un nivel la care Rusia „să nu mai aibă nicio alternativă viabilă la pace”, dar președintele ucrainean a admis că nu se poate anticipa cu certitudine când această presiune va produce rezultate.
În această logică intră:
Zelenski a folosit și termenul de „sancțiuni de lungă distanță”, explicat de Kiev ca referire la atacuri asupra instalațiilor rusești care sprijină războiul, alături de atacuri de distanță medie și sancțiuni economice.
Miza declarată este accelerarea presiunii înainte de sezonul rece, însă chiar Zelenski a subliniat că nu poate garanta calendarul. În paralel, avertismentul privind posibile mobilizări în Rusia sugerează, în lectura Kievului, un risc de prelungire a conflictului, ceea ce ar menține presiunea asupra economiilor implicate prin costuri militare, sancțiuni și perturbări ale fluxurilor energetice și logistice.
Recomandate
Ucraina vizează infrastructura energetică a Rusiei ca pârghie de negociere , în paralel cu cereri urgente de finanțare și muniție pentru apărarea antiaeriană, potrivit Digi24 , care citează un interviu al vicepremierului și ministrului ucrainean al Energiei, Denîs Șmîhal , pentru Politico. Miza Kievului este una cu impact economic și operațional: loviturile cu rază lungă asupra rafinăriilor rusești ar fi scos din funcțiune aproximativ 40% din capacitatea primară de rafinare a petrolului din Rusia, ceea ce, potrivit lui Șmîhal, alimentează o penurie tot mai mare de combustibil. În viziunea oficialului ucrainean, această presiune, combinată cu sancțiunile occidentale, ar putea forța Moscova să accepte încetarea războiului în această toamnă. Războiul energetic, extins dincolo de electricitate Șmîhal susține că Rusia urmărește să lovească sistemul energetic ucrainean pentru a destabiliza economia și producția de armament și mizează pe oboseala populației în fața unei noi ierni cu lipsuri. Dacă nu se ajunge la o încetare a ostilităților, Kievul se așteaptă la o nouă campanie rusă împotriva infrastructurii energetice în sezonul rece. În acest context, ministrul avertizează că țintele rusești s-ar putea muta spre rețelele de alimentare cu apă, după ce iarna trecută au fost vizate electricitatea și încălzirea, argumentând că întreruperile de apă și canalizare pot deveni rapid critice pentru populație. Cereri pentru apărare antiaeriană și măsuri de protecție a infrastructurii Pentru a face față atacurilor, Ucraina cere mai multe rachete interceptoare PAC-3 pentru sistemele Patriot. Președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre necesitatea unui stoc de aproximativ 300 de interceptoare, în condițiile în care, potrivit Politico, stocurile SUA sunt limitate, inclusiv din cauza operațiunilor militare împotriva Iranului. În paralel, Kievul și aliații săi încearcă să convingă state precum Spania și Grecia să transfere o parte din propriile rachete. Pe plan intern, autoritățile ucrainene investesc în protejarea infrastructurii energetice, inclusiv prin: construirea de structuri de protecție pentru instalațiile de stocare a energiei electrice, apei și gazelor naturale; distribuirea de generatoare și cazane modulare, mai mici și dispersate, considerate mai greu de distrus decât centralele mari. Dimensiunea deficitului: de la 54,5 GW la o producție efectivă de circa 12 GW Șmîhal descrie o degradare accentuată a capacității energetice a Ucrainei: înainte de anexarea Crimeei (2014), țara producea aproximativ 54,5 gigawați (GW). După invazia rusă pe scară largă, capacitatea ar fi scăzut la 32 GW, inclusiv pe fondul ieșirii din sistem a unor instalații strategice, precum centrala nucleară de la Zaporojie. În urma atacurilor din ultimul an, producția efectivă ar fi ajuns la aproximativ 12 GW, în condițiile în care necesarul este cu circa 6 GW mai mare, ceea ce obligă autoritățile să recurgă la întreruperi programate. Ministrul afirmă că peste 80% din capacitatea de producție a energiei electrice a Ucrainei a fost distrusă sau avariată. Finanțare: 500 milioane euro înainte de iarnă, plus nevoi la Naftogaz Pe lângă echipamente militare, Kievul solicită sprijin financiar pentru refacerea infrastructurii energetice. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 40 de state și organizații au contribuit cu 2,1 miliarde de euro (aprox. 10,6 miliarde lei) la Fondul de sprijin energetic pentru Ucraina , administrat de Secretariatul Comunității Energiei. Anul trecut au fost semnate 367 de contracte, iar finanțări de 447 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) au fost direcționate în special către producția, transportul și distribuția energiei electrice în regiunile cele mai afectate. Totuși, Șmîhal spune că Ucraina mai are nevoie de 500 milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) înainte de iarnă, iar compania națională de gaze Naftogaz ar avea nevoie de aproximativ 400 milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) pentru refacerea capacităților afectate, Kievul sperând la sprijin din partea Canadei. În evaluarea ministrului, scenariul dorit rămâne un acord de pace în această toamnă, dar el admite că Rusia nu dă semne că și-ar schimba obiectivele, ceea ce face probabilă o nouă confruntare energetică în timpul iernii. [...]
Rusia își construiește din timp capacitatea de a ocoli viitoarea interdicție a UE asupra transporturilor de GNL , extinzând discret o „flotă fantomă” de nave pentru gaz natural lichefiat, potrivit Digi24 , care citează o relatare Financial Times. Miza este una operațională și economică: menținerea livrărilor și, implicit, a veniturilor din gaze, în contextul înăspririi treptate a sancțiunilor occidentale. În ultimele șase luni, cel puțin opt nave second-hand pentru transportul de GNL au fost vândute și apoi folosite pentru încărcături rusești, conform companiei de date maritime Windward. Astfel, flota ar fi ajuns la 25 de nave, inclusiv două nave noi construite la șantierul naval rus Zvezda. Publicația notează că această creștere ar urma să permită Moscovei să mențină livrările atunci când restricțiile se vor înăspri în 2027, după un model similar cu utilizarea „flotei fantomă” de petroliere pentru a eluda sancțiunile în sectorul petrolier. Ce se schimbă în regimul de sancțiuni și de ce contează UE va interzice importul oricărei cantități de GNL rusesc începând cu 2027, iar unele instalații rusești de GNL sunt deja vizate de sancțiuni prin măsuri separate, inclusiv proiectul Arctic LNG 2 al Novatek. În paralel, săptămâna trecută, UE a anunțat că vânzarea petrolierelor de GNL către cetățeni ruși trebuie notificată la Bruxelles, însă nu a interzis transportul de GNL cu nave ale UE către țări terțe, în urma unor presiuni intense din partea Greciei. Pentru Rusia, problema este că transportul de GNL este mai greu de „mutat” în afara infrastructurii occidentale decât transportul de petrol: navele sunt mai complexe, mai puține și depind de lanțuri tehnice și de aprobare mai stricte. Cum ar funcționa „ flota fantomă ” pentru GNL Potrivit materialului, navele „fantomă” pentru GNL sunt deținute în principal de societăți-paravan cu legături în Rusia, înregistrate în jurisdicții precum Dubai, Hong Kong și Singapore, și navighează sub „pavilioane de conveniență” (înregistrare în state care oferă reguli mai permisive). Practicile descrise sunt similare celor din sectorul petrolier: bruierea frecventă a semnalelor; transferuri de la navă la navă, pentru a ascunde originea încărcăturii. Septimus Knox, director la firma de informații corporative S-RM, a explicat că tacticile sunt în mare măsură aceleași, dar implementarea este mai dificilă din cauza specificului transportului de GNL, unde infrastructura este mai rară și mai specializată. Limitări tehnice și blocaje în construcția de nave Navele de transport GNL sunt printre cele mai specializate din lume: costul construcției este estimat la aproximativ 300 de milioane de dolari (aprox. 1,35 miliarde lei) și folosesc sisteme care mențin gazul lichefiat la minus 162°C. În plus, o parte importantă a producției ruse este în zona arctică, ceea ce impune nave capabile să opereze în condiții de gheață și climă extremă. În același timp, Rusia se lovește de constrângeri industriale și de reglementare. Potrivit lui Navin Kumar (Drewry), Rusia ar putea întâmpina dificultăți în construirea propriilor nave, deoarece compania franceză GTT ar avea un monopol aproape total asupra sistemelor de stocare necesare; GTT a anunțat în ianuarie 2023 suspendarea contractelor cu Rusia ca urmare a sancțiunilor UE. Chiar și în scenariul dezvoltării unui sistem alternativ, ar fi necesare aprobări ale Organizației Maritime Internaționale și ale societăților de clasificare, un proces descris drept de durată. Context: cine produce GNL în Rusia și unde ajung volumele sancționate Novatek domină piața GNL din Rusia, iar Yamal și Arctic LNG 2 ar produce peste 65% din producția țării, potrivit institutului oficial de statistică al Rusiei, în timp ce Sakhalin-2 (Gazprom) ar asigura încă 30%. O parte din volumele nesancționate sunt transportate cu nave închiriate de la companii internaționale, însă valul de restricții a forțat Moscova să-și diversifice sursele de transport. Pentru Arctic LNG 2, China este indicată drept singurul cumpărător al producției afectate de sancțiuni. Conform estimărilor Financial Times bazate pe date Kpler, 11 nave (cu o vechime medie de 10 ani) preiau volumele, care sunt transferate în hub-uri plutitoare către tancuri convenționale, apoi expediate spre China. Materialul mai arată că toate aceste nave sunt sancționate de SUA, iar Novatek a devenit proprietar sau închiriator pentru aproape toate în ultimii doi ani. În concluzie, extinderea „flotei fantomă” pentru GNL indică o pregătire operațională pentru 2027, dar cu limite structurale: număr redus de nave disponibile, costuri mari, dependențe tehnologice și un cadru de aprobare mai strict decât în cazul petrolului. [...]
Nivelurile excepțional de scăzute ale Dunării au ajuns să pună presiune directă pe producția de energie și pe navigație , iar România discută cu Serbia coordonarea rapidă a măsurilor și schimbul de informații între statele riverane, potrivit Digi24 . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a anunțat că a vorbit marți cu omologul său sârb, Marko Đurić, despre situația debitului scăzut al fluviului și despre efectele asupra producției de energie, inclusiv asupra producției de energie nucleară. Discuția a vizat și identificarea de soluții, în contextul proiectelor comune și al planurilor viitoare care depind de debitul Dunării. Țoiu a precizat că pe agendă s-au aflat și posibilitățile de acțiune coordonată pentru atenuarea consecințelor asupra navigației, economiei și funcționării traficului fluvial. În același timp, ministrul a invocat necesitatea coordonării rapide și a schimbului de informații relevante între toate țările riverane Dunării care sunt afectate direct. „Vom continua să ne informăm reciproc zilnic cu privire la evoluţia situaţiei”, a transmis Oana Țoiu. Context: efecte deja vizibile în energie În Serbia, nivelul istoric scăzut al Dunării, cauzat de secetă, a obligat centralele hidroelectrice să își reducă semnificativ producția, până la 20% din capacitatea lor, conform informațiilor prezentate. În România, situația a dus la închiderea Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă , în timp ce autoritățile fac „eforturi susținute” pentru a păstra deschisă Unitatea 2, mai arată aceeași sursă. Ce urmează Din informațiile disponibile, România și Serbia mizează pe contact direct între producători de energie și experți care monitorizează situația, precum și pe un flux mai rapid de date și analize între statele riverane. Nu sunt menționate, deocamdată, măsuri concrete agreate sau un calendar de implementare. [...]
Votul din Senat pe două jaloane PNRR poate debloca 3,48 miliarde de euro (aprox. 17,4 miliarde lei) și, în oglindă, poate bloca accesarea banilor dacă proiectele nu sunt adoptate la timp, potrivit Digi24 . Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), le-a cerut senatorilor să voteze în această săptămână strategia națională pentru biodiversitate și „ legea integrității ”, susținând că de îndeplinirea acestor jaloane depinde plata aferentă. Abrudean a transmis, într-o postare pe Facebook, că dacă România ratează obiectivele asumate, „nota de plată nu o vor plăti partidele, ci cetățenii”. El a indicat că miza totală pentru jaloanele care trebuie îndeplinite până la finalul lunii este de aproximativ 3,48 miliarde de euro. Ce proiecte sunt în joc Conform mesajului președintelui Senatului, în dezbaterea camerei se află mai multe jaloane, între care: strategia privind biodiversitatea; „legea integrității”. De ce contează economic: comparații de ordin de mărime Abrudean a argumentat importanța sumei prin comparații cu cheltuieli publice majore, afirmând că aproximativ 3 miliarde de euro ar permite construirea a trei spitale regionale de urgență și că suma ar fi „de peste două ori bugetul anual al Capitalei”. „Este o sumă uriașă. Ca ordin de mărime, este comparabilă cu bugetele anuale ale unor ministere importante sau cu investiții publice majore la nivel național.” Context: după „salvarea” a 6,75 miliarde de euro, presiune pe votul din această săptămână Tot în postarea citată de Digi24, Abrudean a spus că „săptămâna trecută” ar fi fost „salvate” peste 6,75 miliarde de euro pentru România, dintre care peste 4,25 miliarde din PNRR, iar acum Senatul trebuie să adopte proiectele necesare pentru îndeplinirea jaloanelor. Ce urmează În funcție de votul senatorilor din această săptămână și de îndeplinirea jalonelor până la finalul lunii, România ar urma să poată accesa sau, dimpotrivă, să riște pierderea tranșei de aproximativ 3,48 miliarde de euro din PNRR, conform avertismentului formulat de președintele Senatului. [...]
Schimbarea numelui Nauru în „Republica Naoero” obligă statul la actualizări administrative și de recunoaștere internațională , inclusiv modificarea codului de țară și redenumirea navelor și aeronavelor, potrivit Digi24 . Autoritățile spun că decizia urmărește restabilirea denumirii tradiționale și punerea în valoare a patrimoniului național, a limbii și a identității. Noul nume vine cu schimbări concrete: codul internațional al țării ar urma să se modifice de la „NRU” la „NRO”, iar locuitorii vor fi numiți „Dei-Naoero”, în loc de „nauruani”. În uzul extern, „Nauru” era folosit și pentru că denumirea locală era considerată dificil de pronunțat de către străini, guvernul indicând că a fost mai degrabă o soluție de comoditate decât o alegere asumată. Ce s-a decis și ce rămâne de urmărit Președintele David Adeang a susținut inițiativa încă din ianuarie, în Parlament, iar amendamentul constituțional propus a trecut de cele două voturi necesare. Totuși, nu era „clar imediat” dacă documentul fusese deja modificat oficial, conform informațiilor citate de Digi24. Inițial, în luna mai, președintele anunțase organizarea unui referendum pentru confirmarea schimbării. Ulterior, guvernul a transmis că, după „discuții ample”, parlamentarii au decis că nu mai este necesar un vot general, argumentând că denumirea „Naoero” nu a dispărut niciodată și este permisă de Constituție. Efecte externe: recunoaștere și aliniere în registrele internaționale Guvernul a cerut deja altor state și organizații internaționale să recunoască schimbarea, iar pe site-ul Organizației Națiunilor Unite țara este listată sub noul nume, după o solicitare depusă în iunie. Ministerele de externe ale Australiei și Noii Zeelande, precum și ambasadele SUA și Chinei din regiune folosesc, de asemenea, „Naoero” pe site-urile lor. Digi24 notează că decizia va duce și la redenumirea aeronavelor și navelor naționale, un pas cu implicații operaționale, de la documente și înregistrări până la comunicarea oficială în relațiile externe. Context: o țară mică, cu presiuni economice și climatice Cu o populație de aproximativ 12.000 de locuitori, Nauru este a treia cea mai mică țară din lume ca număr de locuitori, după Tuvalu și Orașul Vatican. Statul a devenit republică independentă în 1968, după perioade de colonizare și administrare externă. În plan economic, insula a avut un vârf de prosperitate în anii 1970, datorită exploatării fosfaților, urmat de declin și risc de colaps economic în anii 1990. În prezent, guvernul încearcă să atragă investiții străine printr-un program de cetățenie contra cost, fondurile urmând să sprijine mutarea populației și a infrastructurii departe de ocean, pe fondul creșterii nivelului mării. [...]
Atacurile ucrainene cu drone asupra unor noduri logistice și a unei rafinării din Rusia ridică riscurile operaționale pentru comerțul electronic și sectorul petrolier , după ce două depozite Wildberries și rafinăria din Syzran au fost lovite în noaptea de 4 august, potrivit Digi24 . Atacul ar fi vizat infrastructură logistică și petrolieră din mai multe regiuni, conform canalelor media rusești de pe Telegram citate de Digi24. În regiunea Moscovei, imagini apărute pe rețelele sociale ar indica fum dens la un centru logistic Wildberries din orașul Cehov, la circa 65 km sud de Kremlin, după ce drone ar fi fost văzute survolând zona înainte de lovitură. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobyov, a raportat mai multe atacuri cu drone în zona industrială Novosyolki și a afirmat că cinci persoane au fost ucise și alte șase rănite. Mai târziu, a fost raportat fum și la un depozit Wildberries din Krasny Bor, în regiunea Leningrad, la aproximativ 33 km sud-est de Sankt Petersburg. Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a confirmat ulterior pe Telegram că drone au lovit un depozit nespecificat din Krasny Bor, iar serviciul de presă al Wildberries a confirmat că instalația companiei a fost lovită, potrivit The Kyiv Independent. Impact economic: pierderi estimate pentru vânzătorii de pe Wildberries Pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii rusești, Digi24 notează că Wildberries – platformă comparată frecvent cu Amazon – a fost vizată în ultimele săptămâni. Potrivit revistei ruse Forbes, care îl citează pe analistul Data Insight Serghei Semko, pierderile potențiale pentru vânzătorii de pe platformă în urma atacurilor recente ar putea ajunge la 215–280 miliarde ruble (2,7–3,5 miliarde dolari, adică aprox. 12,2–15,8 miliarde lei). În același context, articolul menționează că Wildberries listează pe site echipamente militare, inclusiv componente pentru drone și veste antiglonț, iar divizia bancară a companiei a fost sancționată de UE în iulie pentru contribuția sa financiară la bugetul de stat al Rusiei. De asemenea, Wildberries și fondatoarea Tatiana Kim au fost vizate de sancțiuni internaționale după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina; Polonia a descris Wildberries, la impunerea sancțiunilor din 2022, drept „cel mai mare contribuabil din Federația Rusă”. Rafinăria din Syzran: risc de întreruperi în infrastructura petrolieră Separat, Digi24 relatează că ar fi izbucnit un incendiu de proporții la rafinăria de petrol din Syzran (regiunea Samara), în urma unui atac ucrainean. Rafinăria este situată la aproximativ 800 km în spatele liniei frontului. Publicația precizează că nu era clar inițial ce tip de armament a fost folosit, însă forțele de la Kiev ar fi țintit în repetate rânduri rafinăria cu drone cu rază lungă de acțiune. În logica declarată de Ucraina, instalațiile energetice sunt considerate ținte militare legitime deoarece furnizează combustibil și finanțare pentru efortul de război al Kremlinului. În ultimele luni, pe măsură ce capacitățile Ucrainei în domeniul dronelor au avansat, atacurile ar fi penetrat mai eficient apărarea aeriană și ar fi lovit inclusiv orașe puternic fortificate, precum Moscova și Sankt Petersburg, mai arată Digi24. [...]
