Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina avertizează că Rusia ar putea integra până la 50.000 de militari nord-coreeni, o escaladare cu efect direct asupra capacității de luptă și a apărării aeriene în regiune, potrivit Digi24. Președintele Volodimir Zelenski susține că Moscova se pregătește să primească un nou contingent, iar estimarea actuală depășește cifra avansată în iulie.
Zelenski a afirmat că „s-a luat o decizie ca 30.000 până la 50.000 de nord-coreeni să fie desfășurați pe teritoriul Rusiei”, față de o estimare de 30.000 comunicată luna trecută. Liderul ucrainean nu a oferit detalii despre sursa informațiilor.
În același mesaj, Zelenski a spus că armata ucraineană a găsit rachete nord-coreene pe teritoriul Ucrainei, fără să precizeze unde anume. El a avertizat că Phenianul își consolidează experiența în „războiul modern” și ar urma să obțină licențe și echipamente militare din Rusia.
Contextul acestei cooperări este tratatul de parteneriat strategic semnat de Vladimir Putin și Kim Jong Un la Phenian, în iunie 2024, care prevede ajutor reciproc dacă una dintre țări se confruntă cu o agresiune externă.
Pe fondul intensificării legăturilor militare ruso-nord-coreene, Zelenski a cerut Coreei de Sud să sprijine Ucraina în zona apărării aeriene, invocând o lipsă în acest domeniu. El a mai spus că Ucraina este pregătită să lucreze la un acord privind dronele și „în alte domenii”, menționând că diplomații ucraineni sunt în contact cu Seulul pentru posibile înțelegeri.
Potrivit informațiilor prezentate, Coreea de Nord a trimis circa 14.000 de militari în regiunea rusă Kursk în 2024, pentru a ajuta Rusia să respingă o incursiune majoră a forțelor ucrainene.
Separat, un oficial din serviciile de informații militare ale Ucrainei a declarat în august, pentru Reuters, că o unitate de rachete nord-coreeană a început să fie dislocată în vestul Rusiei și ar putea fi echipată cu 120 de rachete balistice și șase lansatoare, pentru atacuri împotriva Ucrainei.
Recomandate
Zelenski a legat cooperarea cu Serbia de proiecte de infrastructură și reconstrucție , cu potențial de a susține locuri de muncă în ambele țări, în prima sa vizită oficială la Belgrad , potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că discuțiile cu Aleksandar Vučić au vizat atât dosarul european, cât și cooperarea bilaterală, inclusiv securitatea și infrastructura. În conferința de presă comună, Zelenski a afirmat că înțelege scepticismul lui Vučić privind extinderea UE, dar a insistat că, pentru Ucraina, presiunea războiului schimbă ritmul deciziilor politice. „Îl înțeleg pe Aleksandar (Vučić) când își exprimă scepticismul (...). Ucraina nu are timp pentru scepticism, suntem în război (...)”, a spus Zelenski. Miza economică: reconstrucție și infrastructură, cu efecte pe piața muncii Zelenski a declarat că cei doi lideri au discutat despre „proiecte concrete” care ar putea consolida infrastructura, inclusiv liniile feroviare, și despre proiecte de reconstrucție în Ucraina ce ar putea fi realizate împreună cu Serbia. În evaluarea sa, astfel de inițiative ar contribui la menținerea locurilor de muncă existente și la crearea unora noi în ambele state. Tot în registru economic, Zelenski a spus că ucrainenii au nevoie de mai mult sprijin pentru a face față problemelor financiare, în contextul războiului. Energie și ajutor umanitar: atacuri asupra centralelor și sprijin din Serbia Președintele ucrainean a adăugat că au fost abordate atacurile asupra centralelor termice din Ucraina, afirmând că „practic nicio centrală electrică” nu a rămas intactă în urma loviturilor rusești. În același timp, Zelenski a declarat că Serbia va oferi Ucrainei un nou pachet de ajutor umanitar, „în special în domeniul sănătății și al energiei”, și a mulțumit public pentru sprijinul acordat ucrainenilor. Comerț: ținta unui acord de liber schimb până la final de an Zelenski a mai spus că își dorește finalizarea până la sfârșitul anului a pregătirilor pentru un acord de liber schimb între Ucraina și Serbia, menționând că negocierile „avansează” și calificând evoluția drept pozitivă. În paralel, el a afirmat că negocierile privind un acord de liber schimb între Rusia și Serbia avansează, fără a oferi detalii suplimentare despre conținut sau calendar. [...]
Vizita lui Volodimir Zelenski la Belgrad deschide o discuție directă despre energie și securitate într-o țară care rămâne dependentă de Rusia , într-un moment în care Kievul încearcă să slăbească influența Moscovei în Balcani, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a efectuat prima sa vizită în Serbia vineri seara, când a luat cina cu președintele sârb Aleksandar Vucic , iar sâmbătă cei doi au avut discuții la palatul prezidențial, urmate de o conferință de presă comună. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pentru AFP, sub protecția anonimatului, că obiectivul Kievului este să „desprindă sârbii din tabăra Rusiei”, descriind deplasarea drept o „palmă pentru ruși”, relatează AFP, citată de Financial Post. „Vom discuta despre consolidarea relațiilor economice dintre cele două țări, despre relațiile cu Uniunea Europeană, despre alte domenii care pot aduce beneficii națiunilor noastre, precum și despre chestiuni de securitate”, a declarat Zelenski. Vucic a spus, la rândul său, că vizita ar urma să contribuie la dezvoltarea relațiilor dintre Serbia și Ucraina și la consolidarea cooperării în domenii de interes comun. Președintele sârb precizase anterior că pe agendă se află și cooperarea energetică, un subiect sensibil pentru Belgrad, în condițiile în care Serbia este „puternic dependentă” de Rusia pentru aprovizionarea cu energie și nu s-a alăturat sancțiunilor europene împotriva Moscovei. Serbia, între relația tradițională cu Rusia și aspirațiile europene Digi24 notează că Vucic a încercat în ultimii ani să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Ucraina și Uniunea Europeană. În acest context, întâlnirea cu Zelenski îi permite să transmită că Serbia păstrează deschise canalele de dialog „cu ambele tabere”, fără să renunțe la relația strategică cu Rusia. Relația Belgrad–Kiev are și o componentă politică sensibilă: Ucraina nu a recunoscut independența Kosovo, proclamată în 2008, poziție apreciată de autoritățile sârbe, potrivit aceleiași surse. Miza de securitate: acuzații privind muniție și exporturi de armament Un alt punct delicat îl reprezintă eventualele livrări de armament și muniție sârbești către Ucraina. Digi24 amintește că, în mai 2025, Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a acuzat companii sârbe producătoare de armament că ar furniza muniție Ucrainei prin state terțe, în pofida neutralității oficiale a Belgradului. Vucic a promis atunci oprirea contractelor dacă există suspiciuni privind destinatarul final, iar ulterior a susținut că Serbia a oprit toate exporturile de arme, muniție și echipamente militare. În acest cadru, referirile lui Zelenski la „chestiuni de securitate” capătă o greutate suplimentară. Contextul presiunii militare asupra Ucrainei și căutarea de sprijin Vizita are loc pe fondul unei „crize acute de muniție” pentru Ucraina și al intensificării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene, potrivit informațiilor citate de AFP. Într-un atac nocturn de miercuri, au fost ucise „cel puțin 17 persoane”, iar apărarea antiaeriană ucraineană „nu a reușit să doboare nicio rachetă”, mai arată materialul. În paralel, Zelenski încearcă să obțină mai mult sprijin de la Washington: la finalul lunii iulie a mers în SUA pentru o întâlnire cu președintele Donald Trump, în încercarea de a obține noi rachete Patriot. Potrivit Financial Times, Trump a respins solicitarea invocând deficitul de rachete Patriot din stocurile americane, deficit accentuat după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu. Digi24 mai notează că Senatul american a votat vineri seara noi sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează în special sectorul energetic și hidrocarburile rusești, inclusiv măsuri comerciale împotriva statelor importatoare. În lectura AFP, apropierea Kievului de Belgrad urmărește să exploateze spațiul dintre legăturile tradiționale ale Serbiei cu Moscova și direcția europeană a Belgradului; dacă se ajunge la o cooperare mai strânsă în energie, economie sau securitate, aceasta ar putea deveni o lovitură diplomatică pentru Rusia. [...]
Vizita lui Zelenski la Belgrad deschide o discuție directă despre cooperare economică și energetică într-o țară care depinde de gazul rusesc , un pas cu potențial de a complica echilibrul Serbiei între Moscova și Bruxelles, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe platforma X că a ajuns în Serbia, în prima sa vizită în această țară balcanică după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. El a precizat că va avea „întrevederi importante” vineri și sâmbătă cu președintele sârb Aleksandar Vucic și cu premierul Djuro Macut. Miza: relații economice, UE și securitate Zelenski a indicat temele de discuție ca fiind întărirea relațiilor economice dintre cele două țări, relațiile cu Uniunea Europeană, alte domenii de cooperare cu beneficii reciproce și chestiuni de securitate. Potrivit imaginilor publicate pe contul său de X, liderul ucrainean a fost întâmpinat pe aeroportul din Belgrad de ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. De ce contează pentru Serbia: riscul de deteriorare a relației cu Rusia Reuters, citată de Digi24, notează că vizita lui Zelenski „va duce foarte probabil la deteriorarea relaţiei Serbiei cu Rusia”, descrisă drept vechi aliat și principal furnizor de gaz al Serbiei. În acest context, componenta energetică a discuțiilor capătă greutate, pe fondul dependenței de importuri și al presiunilor geopolitice din regiune. Joi, Aleksandar Vucic a declarat că discuțiile cu Zelenski vor viza negocierile de aderare la UE, precum și cooperarea în domeniile economic și energetic. [...]
X schimbă modul în care își plătește creatorii, orientând recompensele spre conținut original și descurajând „fermele” de interacțiuni , potrivit Android Headlines . Miza este una operațională: platforma încearcă să reducă stimulentele care au încurajat postările făcute strict pentru a genera reacții, nu pentru valoarea conținutului. Ce se schimbă în programul de recompense Publicația notează că X lansează un program de recompense pentru conținut original, care repoziționează criteriile de plată ale creatorilor. În esență, accentul se mută de la „ engagement farming ” (creșterea artificială a angajamentului prin tactici menite să provoace reacții) către conținut considerat original. Schimbarea vizează direct tipul de comportament pe care platforma îl stimulează financiar: creatorii care optimizează pentru reacții rapide ar putea fi dezavantajați, în timp ce cei care produc materiale originale ar urma să fie favorizați în noul sistem. De ce contează: efecte asupra conținutului și a veniturilor creatorilor Reforma are potențialul să schimbe dinamica fluxului de conținut din X, pentru că plățile funcționează ca un semnal economic intern: ce este recompensat tinde să fie produs mai mult. Dacă noul program reușește să penalizeze tacticile de „vânătoare” de interacțiuni, platforma ar putea vedea: mai puține postări construite pentru a provoca reacții în lanț; o presiune mai mare pe creatori să publice materiale originale pentru a rămâne eligibili la plăți; o redistribuire a veniturilor între tipuri diferite de conturi (în funcție de cât de mult se bazează pe interacțiuni „fabricate”). Android Headlines nu oferă în fragmentul disponibil detalii complete despre criteriile exacte de eligibilitate sau despre formula de calcul a plăților, astfel că impactul concret asupra câștigurilor creatorilor rămâne de urmărit pe măsură ce programul este implementat. [...]
Dezinformarea online poate scoate temporar din serviciu ambulanțe și pune pacienți în pericol , avertizează șeful DSU, Raed Arafat , după atacul asupra unei autosanitare în județul Cluj, pe fondul unui zvon viralizat pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”, potrivit Digi24 . Arafat spune că informațiile neverificate distribuite pe rețelele sociale pot declanșa reacții violente și cere platformelor să intervină mai rapid pentru a opri răspândirea conținutului fals. În același timp, el îndeamnă populația să verifice informațiile înainte de a le redistribui și să urmărească surse oficiale. Ce s-a întâmplat și de ce contează operațional În cazul din Cluj, o ambulanță aflată în misiune și transportând un pacient a fost blocată și atacată, iar șoferul a fost rănit la ochi și operat. Arafat afirmă că o „minciună” distribuită online a dus la: un salvator ajuns „în sala de operație”; un pacient pus în pericol; o ambulanță nouă „scoasă temporar din serviciu”. Într-o postare pe Facebook, șeful DSU subliniază că ambulanțele SAJ și SMURD au o singură misiune: să ajungă cât mai repede la cei care au nevoie de ajutor și să salveze vieți. „O ambulanță care vine să salveze nu poate deveni ținta violenței din cauza unei minciuni răspândite online!” Rolul platformelor și limita DSU: fără serviciu de monitorizare social media Arafat susține că platformele de socializare ar trebui să fie „primele care filtrează” dezinformările și să le oprească atunci când apar. El afirmă că DSU ia poziții publice și publică informări, inclusiv pe platforma instituției, dar precizează că DSU „nu are serviciu de monitorizare al social-media”. Întrebat despre monitorizarea postărilor cu dezinformări, Arafat spune că au existat în trecut încercări de colaborare cu ONG-uri care monitorizează știrile false, însă inițiativa a fost criticată, cu acuzații că instituția ar vrea să devină un „minister al Adevărului”. AI și conținutul fals: „se creează imagini” aproape de realitate Șeful DSU atrage atenția și asupra folosirii inteligenței artificiale pentru a genera imagini și materiale video care pot părea reale, ceea ce crește riscul ca publicul să fie manipulat. În acest context, el recomandă ca, în situații reale, informațiile să fie căutate în canale oficiale și în mass-media, nu în postări virale fără confirmare. Arafat mai afirmă că răspândirea știrilor false care pot conduce la astfel de incidente ar trebui tratată „cu maximă seriozitate” și că dezinformările trebuie demontate rapid, pentru a limita riscurile asupra intervențiilor de urgență. [...]
Un zvon viral de pe TikTok a dus la blocarea și atacarea unei ambulanțe în Cluj, cu efect direct asupra intervenției medicale , potrivit Digi24 . Autosanitara a fost lovită cu topoare, iar șoferul a fost rănit, după ce în mediul online s-a răspândit afirmația falsă că echipajul „fură copii”. Incidentul a avut loc într-o comună din județul Cluj, unde ambulanța fusese chemată pentru un pacient. În contextul tensiunilor alimentate de clipul de pe TikTok, echipajul a fost agresat, iar intervenția s-a transformat într-un episod violent care a pus în pericol atât personalul medical, cât și misiunea de transport a pacientului. Din informațiile relatate de alte publicații, atacul a inclus blocarea drumului ambulanței și lovirea autosanitarei, iar șoferul ar fi fost rănit la ochi de cioburile unui geam spart. Detaliile privind mecanismul exact al rănirii și starea pacientului transportat nu sunt prezentate complet în materialul Digi24, astfel că amploarea consecințelor medicale rămâne neclară în acest moment. Impact operațional: intervenții sub risc și costuri suplimentare pentru sistem Cazul evidențiază o vulnerabilitate operațională: echipajele de urgență pot fi împiedicate să-și ducă la capăt misiunea din cauza dezinformării propagate online. Consecințele imediate includ: întârzierea sau compromiterea transportului medical; scoaterea temporară din uz a ambulanței avariate; indisponibilizarea personalului rănit și presiune suplimentară pe turele rămase; costuri de reparații și de înlocuire a echipamentelor, care se transferă în final în bugetul public al serviciilor de urgență. Reacții și context: „o minciună de pe social media” Într-o intervenție video separată, șeful DSU, Raed Arafat , a calificat cazul drept efectul unei dezinformări online și a atras atenția asupra folosirii tehnologiilor de generare de conținut (inclusiv inteligență artificială) pentru a crea materiale înșelătoare, conform Digi24 . Ce urmează, din perspectiva funcționării serviciilor de urgență, este investigarea incidentului și evaluarea măsurilor de protecție pentru echipaje în teren, în special în situații în care zvonurile online pot declanșa reacții violente în comunități. [...]
