Știri
Știri din categoria Diverse
Atacul public al USR la adresa lui Sorin Grindeanu riscă să tensioneze negocierile pentru noul guvern, desfășurate joi după-amiază la Vila Lac, într-un moment în care partidele discută inclusiv condițiile unui protocol de susținere reciprocă, potrivit Digi24.
Mesajul USR, publicat pe Facebook în timpul discuțiilor, îl vizează pe președintele PSD și fost premier Sorin Grindeanu și reia mai multe acuzații și teme controversate asociate numelui acestuia. În postare sunt invocate, între altele, OUG 13, zboruri cu avioane private „închiriate de grupul Nordis” și o sumă de 450.000 de euro din vânzarea unei case, despre care USR afirmă că nu ar apărea în declarațiile de avere depuse până în 2025.
În același mesaj, USR susține că Grindeanu ar fi „omul pe care PSD vrea să-l pună să decidă bugetele României” și cere „un guvern curat, orientat spre Vest și spre modernizare”, respingând o „întoarcere în epoca Dragnea-Nordis”.
În paralel cu atacul public, negocierile pentru susținerea noului guvern sunt descrise ca fiind blocate pe tema semnării unui protocol de reciprocitate înainte de stabilirea numelui premierului. Potrivit surselor Digi24, PSD și președintele Nicușor Dan nu ar fi de acord cu ideea de a semna „în orb” un astfel de document, iar USR nu ar dori să semneze un protocol cu social-democrații.
În aceeași zi, liderii PNL, USR și UDMR au discutat la Palatul Victoria, în timp ce PSD s-a reunit în biroul lui Sorin Grindeanu de la Camera Deputaților, iar liderii fostei coaliții s-au aflat ulterior la Vila Lac, încercând să ajungă la un acord.
Publicarea unui mesaj de confruntare în plin proces de negociere ridică miza politică a discuțiilor și poate îngusta spațiul de compromis, mai ales în condițiile în care una dintre temele centrale rămâne tocmai forma de angajament între partide înainte de desemnarea premierului. În lipsa unui acord asupra procedurii și a numelui premierului, astfel de ieșiri publice pot complica suplimentar construirea unei majorități funcționale.
Recomandate
Negocierile pentru susținerea unui guvern minoritar au intrat în blocaj, iar desemnarea premierului riscă să fie amânată până duminică , pe fondul lipsei unui acord politic între PSD, PNL, USR și UDMR, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este una de stabilitate instituțională, cu efect direct asupra capacității Guvernului de a funcționa cu sprijin parlamentar predictibil. Ședința liderilor fostei coaliții s-a încheiat fără rezultat concret, iar discuțiile „s-au blocat complet”, conform unor surse politice citate de publicație. Întâlnirea nu a produs o decizie nici privind susținerea viitorului guvern, nici privind numele premierului. În aceste condiții, șansele ca președintele Nicușor Dan să facă desemnarea în cursul zilei de vineri sunt reduse, în lipsa unei concluzii comune. Programul șefului statului complică suplimentar calendarul: el se întoarce joi seară din Polonia, rămâne în țară vineri, iar sâmbătă participă din nou la reuniuni în Polonia, cu revenire duminică. Dacă nu există o desemnare vineri, următoarea fereastră ar putea fi „cel mai devreme duminică”. Ce s-a discutat și cine a fost la masă Potrivit informațiilor inițiale, liderii partidelor s-au întâlnit de la ora 15:00 pentru o nouă rundă de negocieri despre susținerea viitorului guvern. La discuții au participat Sorin Grindeanu (PSD), Kelemen Hunor (UDMR), Ilie Bolojan (PNL) și Dominic Fritz (USR). Obiectivul întâlnirii a fost stabilirea condițiilor în care partidele ar putea sprijini un nou executiv, în contextul negocierilor pentru formarea unei majorități parlamentare care să asigure susținerea unui guvern. Puncte de fricțiune: „rotativa” și numele premierului Negocierile sunt complicate și de faptul că președintele Nicușor Dan, potrivit unor surse politice, nu ar fi de acord cu o „rotativă” a guvernelor minoritare, soluție propusă de USR. Această variantă este criticată și de Sorin Grindeanu, liderul PSD și propunerea partidului pentru funcția de premier. În paralel, surse politice din PSD susțin că nici PSD, nici președintele nu sprijină un acord de susținere pentru viitorul guvern fără stabilirea în avans a numelui celui care ar urma să-l conducă. În acest moment, Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, este menționat printre cei luați în calcul pentru poziția de premier desemnat. Ce a cerut președintele și ce urmează Nicușor Dan a spus, înainte de plecarea în Polonia, că așteaptă ca partidele să stabilească în ce condiții vor susține un guvern minoritar fără a face parte din acesta și să vină vineri cu o concluzie. „Ar trebui ca mâine să discute ei între ei şi vineri să vină la mine cu concluzia.” Ulterior, miercuri seară, la Cluj-Napoca, președintele a reiterat că s-a conturat ideea unei guvernări „pro-occidentale, minoritare”, iar partidele trebuie să vină cu condițiile de susținere. Întrebat despre șansele lui Sorin Grindeanu de a fi desemnat premier, Nicușor Dan a răspuns: „Haideţi să vedem ce agreează partidele”. Pe fondul blocajului, următorul pas depinde de reluarea negocierilor și de capacitatea partidelor de a conveni atât asupra formulei de sprijin, cât și asupra numelui premierului, astfel încât desemnarea să nu fie împinsă dincolo de fereastra de vineri. [...]
Ludovic Orban cere PNL și USR să refuze votul pentru un guvern minoritar PSD , argumentând că o astfel de decizie ar transfera costul politic al guvernării către cele două partide și ar lăsa AUR singura opoziție credibilă în percepția publică, potrivit Digi24 . Fostul consilier prezidențial spune că, dacă președintele Nicușor Dan îl desemnează pe Sorin Grindeanu premier, PSD ar trebui „să caute majoritate fără parlamentarii PNL și USR”. În opinia lui Orban, dacă Grindeanu nu reușește să strângă sprijin parlamentar, șeful statului „va fi nevoit” să desemneze candidatul propus de PNL, USR și UDMR. Miza: cine plătește politic guvernarea și cine capitalizează opoziția Orban susține că votul de învestitură nu poate fi separat de răspunderea politică ulterioară. El respinge ideea că PNL și USR ar putea vota instalarea unui guvern PSD și apoi să treacă în opoziție, pe motiv că un partid care votează un cabinet „răspunde politic pentru toate măsurile, deciziile și acțiunile publice” ale acelui guvern. În același mesaj, Orban avertizează că, în acest scenariu, AUR ar rămâne singurul partid perceput ca opoziție și ar putea „capitaliza politic și electoral” nemulțumirile generate de guvernare. Ce risc vede Orban după instalarea unui guvern PSD Orban afirmă că, odată instalat, un guvern PSD ar încerca să-și consolideze o majoritate parlamentară pentru a se proteja de o eventuală moțiune de cenzură și pentru a putea adopta legi fără sprijinul celor care au votat învestirea. Totodată, el susține că PSD ar urmări să slăbească PNL și USR în administrație și la nivel local, inclusiv prin presiuni politice asupra aleșilor locali, și că ar „potența” o „fracțiune trădătoare” din PNL. Mesaj către PNL și USR: menținerea opțiunii PNL–USR–UDMR Orban indică drept „soluție” continuarea susținerii unui guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR. În paralel, el cere liderilor PNL și USR să fie atenți la riscul ca președintele să fie „extras” de la asumarea răspunderii politice pentru o eventuală desemnare a lui Grindeanu, caz în care „toată vina” ar cădea pe PNL și USR, potrivit poziției sale. [...]
USR își fixează linia roșie în negocieri și complică ecuația unui guvern minoritar , într-o ședință programată la 17:30, cu doar câteva ore înainte de termenul cerut de președintele Nicușor Dan pentru o concluzie politică privind susținerea Executivului, potrivit Știrile Pro TV . Conducerea USR se reunește în Consiliu pentru a discuta variantele de guvern cu care PNL–USR–UDMR ar urma să meargă la consultările de vineri cu șeful statului. Miza imediată este dacă partidele pot ajunge la o formulă care să treacă de votul Parlamentului, în condițiile în care USR respinge explicit orice guvern cu PSD. Linia roșie: fără PSD în guvern, „soluție de dreapta” Deputatul USR George Gima a declarat la Digi24 că partidul nu își schimbă poziția stabilită anterior și că nu poate susține „în acest moment” un guvern din care să facă parte PSD sau unul „eminamente compus din PSD”. „Noi nu putem susţine în acest moment, sau nu putem vota un guvern din care să facă parte PSD sau un guvern eminamente compus din PSD. Noi dorim să venim cu o soluţie de dreapta şi lucrăm la aceasta, astăzi, în cursul acestor ore.” Gima a mai spus că USR va anunța în cursul serii o poziție „foarte clară”, pe care o leagă de „pilonii de integritate și de profesionalism” invocați public de partid. Negocieri în tensiune: acuzații dinspre PSD și discuții despre „ rotație ” În paralel, PSD a acuzat USR că ar sabota formarea rapidă a unui guvern funcțional și a criticat ideea unei „rotative” (alternarea premierului între partide, după un calendar). În același context, ministrul interimar al apărării, Radu Miruță, a declarat că USR propune o rotație a guvernelor PNL–USR–UDMR și un guvern monocolor PSD, menționând că USR nu votează un guvern PSD. De partea sa, Gima a susținut că este „prematur” să se vorbească despre un acord PSD–PNL și că USR nu a fost implicat până acum în astfel de discuții, insistând că prioritatea rămâne „o soluție de dreapta”. Ce urmează: concluzie până vineri, la Cotroceni Președintele Nicușor Dan a declarat miercuri seară, la Cluj-Napoca, că așteaptă ca partidele să stabilească în ce condiții ar susține un guvern minoritar fără a face parte din acesta și să vină vineri cu o concluzie. În același timp, liderii PNL, USR și UDMR s-au întâlnit miercuri pentru a discuta un pact care ar urma să fie prezentat președintelui, iar președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat hotărârea de a asuma un guvern minoritar în formula PNL–USR–UDMR. [...]
Disputa PNL–PSD pe formula de guvernare riscă să blocheze rapid negocierile și să împingă partidele spre „linii roșii” care reduc opțiunile de majoritate , în condițiile în care PSD cere să voteze doar un executiv din care face parte și revendică autonomie asupra programului, potrivit Digi24 . Dragoș Pîslaru, ales vicepreședinte PNL după congresul de duminică, îl acuză pe liderul PSD Sorin Grindeanu de „tupeu formidabil” și susține că social-democrații au impus primii o „linie roșie”, după ce anterior ar fi criticat PNL pentru rigiditate. Miza, în lectura lui Pîslaru, este că PSD condiționează sprijinul parlamentar de propria participare la guvernare și respinge orice condiții într-un acord politic. Ce contestă PNL în poziția PSD Pîslaru spune că sunt „două mari probleme” în declarațiile lui Grindeanu: PSD ar fi trecut de la discursul despre „flexibilitate” la impunerea unei condiții ferme: nu votează decât un guvern în care intră; PSD ar cere să „facă și să desfacă singur” în privința programului de guvernare, fără a accepta condiții din partea celorlalte partide. În intervenția la Digi24, Pîslaru a invocat și ideea că un guvern PNL–USR–UDMR ar avea „mai multă legitimitate”, argumentând că cele trei partide ar avea împreună mai multe mandate în Parlament decât PSD. De ce contează: spațiu mai mic pentru compromis În logica negocierilor, poziționarea publică pe condiții de tip „participăm sau nu votăm” îngustează rapid marja de compromis, mai ales dacă partenerii cer, la rândul lor, un acord politic cu elemente „cruciale” agreate în prealabil. Pîslaru afirmă că PNL a pus pe masă soluții care includeau un acord politic pe șase luni, cu condiții minime pentru susținerea în Parlament. El mai susține că USR a transmis că nu va susține un guvern minoritar de tipul celui descris de PSD, ceea ce ar complica suplimentar aritmetica parlamentară. Ce urmează, potrivit lui Pîslaru Vicepreședintele PNL spune că echipa de negociere a partidului, condusă de Ilie Bolojan , ar urma să evalueze dacă declarațiile PSD sunt „reale” sau „de fațadă” și dacă există disponibilitate pentru un acord cu condiționări. În cazul în care condițiile stabilite în partid nu sunt îndeplinite, Pîslaru indică posibilitatea ca PNL să revină la forurile interne și să nu acorde sprijinul fără „elemente minime” de acord politic. [...]
CNIR a declanșat exproprierea a 106 imobile pentru nodul Spinuș–A3 , un pas administrativ care mută terenurile în proprietatea publică și deblochează, în practică, execuția conexiunii dintre Autostrada Transilvania și DN1P, potrivit Știrile Pro TV . Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a emis miercuri, 24 iunie, decizia de expropriere pentru 106 imobile proprietate privată aflate pe traseul viitorului nod rutier Spinuș, în județul Bihor. Suprafața totală expropriată este de aproximativ 123.000 de metri pătrați, iar valoarea totală a despăgubirilor este de 277.000 de lei, informație transmisă de news.ro. În baza Deciziei de expropriere nr. 70/24.06.2026, imobilele au trecut din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a statului român, în conformitate cu Legea nr. 255/2010. Documentul a fost transmis Primăriilor Spinuș și Sâniob și urmează să fie afișat și pe pagina de internet a expropriatorului. Ce se construiește și de ce contează operațional Nodul rutier de la Spinuș este un obiectiv de utilitate publică de interes național, amplasat pe subsecțiunea 3C2 Chiribiș–Biharia a Autostrăzii Transilvania (A3). Rolul lui este să conecteze autostrada cu drumul național DN1P, astfel încât comunitățile locale să aibă acces direct la A3, cu posibilitatea de intrare și ieșire de pe autostradă. Proiectul include șase bretele și este proiectat pentru a asigura fluxurile de trafic în toate direcțiile, cu o viteză de proiectare de 60 km/h. Constructor, termene și finanțare Constructorul este Asocierea Precon Transilvania – Citadina 98. Contractul prevede: termen de proiectare: 5 luni (ordin de începere 5 mai 2026); termen de execuție: 6 luni. Valoarea totală a investiției este de 103,9 milioane de lei, conform unei hotărâri de guvern adoptate în septembrie 2024, iar durata de realizare este de 12 luni. Finanțarea se face din fonduri externe nerambursabile prin Programul Transport (PT) 2021–2027 și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. [...]
Vânzarea Vilei Certosa pentru 350 de milioane de euro (aprox. 1,75 miliarde lei) mută un activ imobiliar de lux din Italia către capital din Qatar , într-o tranzacție realizată printr-un vehicul de investiții cu sediul în Luxemburg, potrivit Știrile Pro TV . Proprietatea din Sardinia, cunoscută public drept „vila bunga-bunga” și asociată cu scandalurile care l-au vizat pe fostul premier italian Silvio Berlusconi, a fost cumpărată de Hamad bin Jassim bin Jabr Al Thani , fost prim-ministru și ministru de externe al Qatarului. Informația este atribuită cotidianului italian La Repubblica. Tranzacția are loc la aproximativ un an după ce familia Berlusconi a scos vila la vânzare. Berlusconi a murit în 2023, iar vânzarea este prezentată ca un element care contribuie la „clarificarea moștenirii financiare finale”, în contextul executării testamentului. Cine este cumpărătorul și cum a fost structurată achiziția Din informațiile citate, cumpărătorul ar fi acționat printr-un vehicul de investiții (o structură folosită pentru a deține și administra active) cu sediul în Luxemburg, legat de familia Al Thani, dinastia care conduce Qatarul de peste 150 de ani. Achiziția se adaugă unei prezențe mai puternice a familiei în Sardinia, unde ar deține deja investiții „de la active turistice de lux până la spitalul Mater Olbia”, potrivit articolului. Context: o proprietate cu reputație controversată și efecte în justiție Vila, cu vedere spre Golful Marinella, a fost reședința neoficială de vară a lui Berlusconi în timpul mandatului său și a devenit cunoscută pentru petrecerile „bunga-bunga”, descrise ca orgii cu prostituate minore. Aceste episoade au dus la un dosar de prostituție cu minore, în care Berlusconi a fost acuzat de corupție și abuz în serviciu, însă a fost achitat. Articolul menționează și cazul Nicole Minetti, a cărei condamnare pentru rolul în procurarea de femei pentru aceste evenimente a generat, potrivit POLITICO, un scandal la Ministerul Justiției din guvernul Giorgiei Meloni, în luna mai. De ce contează economic pentru moștenirea Berlusconi Vânzarea aduce lichiditate într-un moment în care moștenitorii lui Berlusconi execută testamentul. Materialul indică drept repere ale moștenirii câte 100 de milioane de euro pentru fosta parteneră Marta Fascina și pentru fratele său, Paolo Berlusconi. [...]
