Știri
Știri din categoria Diverse
Un proces care contestă desemnarea premierului riscă să fie „lipit” de întreaga minoritate italiană, iar 11 organizații ale comunității italiene din România au ieșit public să se delimiteze de demers, potrivit Digi24. Miza, spun semnatarii, este reputația comunității și evitarea impresiei că italienii din România ar susține o anumită poziție politică.
Dosarul vizează decretul prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan premier. Acțiunea a fost înregistrată la Curtea de Apel București pe 22 septembrie, iar primul termen a fost stabilit pentru 28 septembrie.
Cele 11 organizații afirmă că Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT.) are dreptul să își exprime opiniile, dar nu poate vorbi în numele întregii comunități italiene din România.
„Orice tentativă de a transforma poziția unei singure organizații în poziția colectivă a tuturor italienilor și a tuturor organizațiilor italiene prezente în România este inacceptabilă”, se arată în comunicatul citat.
Organizațiile mai susțin că demersul poate crea impresia că întreaga comunitate italiană ar susține o anumită poziție politică, lucru pe care îl contestă explicit.
Semnatarii arată că prezența italiană în România este mai largă decât componenta reprezentată parlamentar și include, pe lângă cetățenii români de origine italiană:
În acest context, organizațiile afirmă că nu intenționează să intervină în politica internă a României prin susținerea sau contestarea unor partide, persoane ori formule politice și invocă faptul că desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru este o procedură „constituțională și instituțională”.
„Nu acceptăm ca reputația comunității italiene să fie asociată cu o poziție politică pe care nu ne-am asumat-o și care nu ne reprezintă”, mai transmit acestea.
RO.AS.IT. a atacat în instanță decretul de desemnare a lui Siegfried Mureșan, solicitând anularea Decretului 770/2026. În dosar, Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial au calitatea de pârâți, iar asociația este condusă de deputatul Ioana Grosaru.
Digi24 notează că RO.AS.IT. este o organizație etnică de drept privat și utilitate publică, singura entitate recunoscută oficial care reprezintă minoritatea națională italiană din România, beneficiază de finanțare publică prin Departamentul pentru Relații Interetnice și are garantat prin Constituție un loc de deputat în Parlament.
Recomandate
Depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri a fost însoțită de un episod informal , după ce vicepremierul desemnat din partea UDMR, Tanczos Barna , a spus că a fost „alergat” pe holurile Parlamentului de premierul desemnat Siegfried Mureșan , potrivit Digi24 . Barna a afirmat că, dintre toți premierii și premierii desemnați cu care a lucrat, Mureșan ar avea „condiția fizică cea mai bună”, după ce acesta „i-a condus pe holurile Parlamentului la o viteză” la care nu se aștepta. „Am lucrat cu foarte mulți premieri și premieri desemnați, sunteți cu condiția fizică cea mai bună dintre toți. (...) Vă aștept pe munte când mai merg, să mergem împreună, când o să avem timp, în viitorul apropiat.” Conform aceleiași surse, Tanczos Barna l-a însoțit sâmbătă pe Siegfried Mureșan la depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri în Parlament. [...]
AUR cere alegeri anticipate , invocând lipsa de obiective și finanțare în programul 2026–2028 propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan , potrivit Digi24 . Critica vizează, în principal, capitolul de politică externă și absența unor repere măsurabile, iar partidul susține că ieșirea din blocajul politic ar fi organizarea de anticipate. Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu afirmă că a analizat „cele 28 de capitole” ale documentului și că acesta nu ar reprezenta o schimbare de direcție după criza politică, ci o continuitate a liniei fostului Guvern Bolojan. În același timp, el acuză PNL, USR și UDMR că își prezintă menținerea la putere drept soluție pentru România. „Nu avem în față o schimbare de direcție, ci o declarație de intenție prin care aceleași partide încearcă să transforme propria lor prezență la putere într-o fatalitate administrativă.” Ce reproșează AUR programului: lipsă de repere operaționale și de finanțare Avrămescu susține că programul nu precizează suficient de clar: sursele de finanțare, termenele de implementare, rezultatele care ar urma să fie măsurate. Pe această bază, AUR argumentează că documentul ar fi „împachetat” ca program nou, fără a schimba politicile, într-un moment în care ar fi fost nevoie de o direcție diferită. Politica externă, punctul central al criticilor AUR reclamă că programul nu ar avea un capitol distinct de politică externă, ci unul intitulat „România pro-europeană și transatlantică”, considerat insuficient pentru a descrie obiectivele și instrumentele de acțiune ale guvernului. „Politica externă începe după această afirmație, nu se termină cu ea.” Deputatul mai spune că Republica Moldova nu este menționată distinct în acel capitol și tratează omisiunea ca relevantă pentru orientarea externă a României, în contextul geopolitic de la frontiera estică a UE și NATO. Totodată, Avrămescu contestă menținerea Oanei Țoiu la conducerea Ministerului Afacerilor Externe, susținând că nu ar fi demonstrat competența necesară pentru funcție. De ce insistă AUR pe anticipate În final, AUR leagă criticile de o soluție politică: alegeri anticipate, pe care le descrie drept un mecanism democratic de deblocare atunci când actuala configurație parlamentară nu poate produce o guvernare stabilă. „Soluția este să ne întoarcem la ei. Prin alegeri anticipate.” În material nu sunt prezentate reacții ale lui Siegfried Mureșan sau ale partidelor vizate de acuzații, astfel că poziția acestora nu poate fi evaluată din informațiile disponibile aici. [...]
PSD contestă direcția bugetară din programul de guvernare al premierului desemnat Siegfried Mureșan , avertizând că documentul ar miza pe „tăieri și constrângeri” și ar lăsa neacoperite măsuri concrete și finanțarea lor, potrivit Digi24 . Criticile vin de la doi reprezentanți PSD, Alexandru Rogobete (fost ministru al Sănătății) și Natalia Intotero, care au comentat pe Facebook capitolele din program, cu accent pe sănătate, educație și politici pentru familie. Miza practică este că programul depus la Parlament intră în logica negocierii și a votului de învestitură, iar obiecțiile vizează tocmai fezabilitatea și impactul unor eventuale restricții financiare. Sănătate: acuzația de „constrângere financiară” și lipsă de măsuri operaționale Alexandru Rogobete afirmă că partea de sănătate din program este „o rușine” și că, dincolo de „formulări frumoase” și principii generale, lipsesc răspunsuri la problemele structurale ale sistemului public. El enumeră, între altele, lipsa unor soluții privind resursa umană (posturi, gărzile, specialități deficitare), accesul la medicamente și terapii inovative, investițiile în infrastructura spitalicească, precum și reforma CNAS. „Riscul este să continue aceeaşi politică de constrângere financiară care poate slăbi şi mai mult sistemul public.” Rogobete susține și că sănătatea ar trebui tratată inclusiv ca domeniu cu potențial economic (investiții, cercetare, locuri de muncă înalt calificate), nu doar prin prisma controlului costurilor. Educație și familie: promisiuni fără calendar și mecanisme de finanțare Natalia Intotero critică programul propus de PNL, USR și UDMR, argumentând că un program de guvernare trebuie să precizeze „ce faci, pentru cine, cu ce bani și până când”. În zona educației, ea spune că reapare promisiunea alocării a 6% din PIB, însă fără un calendar bugetar, ceea ce ar putea transforma ținta într-o „cifră pe hârtie”. În privința reducerii abandonului școlar, Intotero susține că problema nu se rezolvă doar prin monitorizare, ci prin sprijin concret (hrană, consiliere, transport, servicii sociale). La capitolul „Natalitate și familie”, ea critică prevederea potrivit căreia părinții își pot păstra indemnizația dacă revin la muncă după 6 luni de la nașterea copilului: în teorie ar ajuta veniturile, dar, în practică, ar pune presiune pe părinți în contextul unei rețele insuficiente de creșe. Totodată, reclamă lipsa unui mecanism clar pentru locuințele destinate tinerilor și familiilor tinere (cine le construiește, cu ce bani, câte și în ce condiții). Ce urmează În material nu sunt prezentate reacții ale lui Siegfried Mureșan sau ale partidelor care susțin programul la criticile PSD. Informațiile disponibile se limitează la pozițiile publice exprimate de Rogobete și Intotero pe Facebook și la faptul că programul a fost depus la Parlament de premierul desemnat. [...]
Programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan pune accent pe reducerea cheltuielilor și pe schimbări de reguli cu efect direct asupra companiilor și angajaților din sectorul public , potrivit Digi24 . Documentul, în 28 de puncte, include reorganizarea aparatului de stat, măsuri privind companiile de stat și fiscalitatea, precum și schimbări în administrarea ANAF și în salarizarea bugetară. Programul urmează să fie depus la Parlament pentru a obține votul de învestitură pentru cabinetul de miniștri și preia, conform aceleiași surse, o parte din obiectivele Guvernului Bolojan. Stat mai mic: reducerea numărului de parlamentari și limitarea funcțiilor politice Printre măsurile cu impact operațional și bugetar, programul propune: reducerea numărului de parlamentari conform datelor recensământului din 2021, cu păstrarea sistemului electoral actual, ceea ce ar însemna o reducere de 13%; maximum trei secretari de stat pe minister; comasări de agenții și instituții centrale din domenii similare sau cu competențe suprapuse, pentru a reduce dublarea proceselor administrative și fragmentarea serviciilor publice; un „singur centru de coordonare a digitalizării”. Companiile de stat: clasificare în 12 luni, inclusiv listări la bursă și privatizări O componentă importantă pentru piața de capital și pentru administrarea activelor statului este planul de a reduce numărul companiilor de stat și de a le încadra într-un regim clar. În termen de 12 luni, fiecare companie aflată în subordinea administrației centrale ar urma să fie încadrată, prin „decizie motivată și publică”, într-unul dintre cinci regimuri: listare la bursă, prin ofertă publică inițială (IPO) sau ofertă publică secundară (SPO), inclusiv cu tranșă dedicată investitorilor de retail; privatizare sau concesiune; monopol natural, cu contract de serviciu public și costuri raportate comparativ cu operatorii europeni; închidere ordonată. Programul mai prevede că lipsa unei decizii în termen ar trebui raportată public, împreună cu motivul întârzierii. Fiscalitate și TVA: fără taxe noi, eliminarea IMCA din 2027 Pe zona de politici fiscale, documentul include: „fără impozite noi” în 2027 și 2028; menținerea cotei unice; eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, „fără amânare”; scăderea TVA la 19% „de îndată ce România își va permite acest lucru”. ANAF și plățile statului către firme: controale pe bază de risc și compensări Programul propune un ANAF care să facă verificări „pe bază de risc, nu la întâmplare” și include o reorganizare cu „coordonare unitară” a controlului, colectării și trezoreriei între nivelurile central și teritorial, plus conduceri teritoriale ocupate prin concurs. În relația stat–companii, documentul menționează și plata la timp a datoriilor statului, inclusiv: rambursarea TVA la termen; stingerea arieratelor bugetului de stat și ale bugetelor asigurărilor sociale față de contribuabili prin compensare directă și reciprocă a creanțelor, inclusiv compensarea automată a sumelor datorate cu obligațiile fiscale ale firmei la bugetul central (impozite și contribuții pe salarii), cu precizarea că nu se aplică pentru creanțe și obligații față de bugetele locale. Piața muncii și sectorul public: cumul pensie–salariu interzis și legea salarizării unice Documentul include măsuri care vizează atât cheltuielile publice, cât și regulile de ocupare: eliminarea pensionării anticipate în „sistemele cu pensionări prea rapide”; interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, prin deblocarea proiectului de lege din Parlament (menționat ca adoptat în Senat); sprijin pentru chirie pentru studenții care lucrează, cu verificarea calității de angajat prin contribuțiile pe salariu plătite la bugetul de stat. Pe salarizare, programul prevede adoptarea noii legi a salarizării unice, cu termen până la 31 octombrie 2026, cu obiectivele enunțate în document: fără inechități salariale, fără diminuări de venituri, fără noi procese în instanțe și cu atractivitate pentru tinerii profesioniști. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, programul este depus la Parlament în contextul solicitării votului pentru cabinetul propus. Documentul integral este disponibil în format PDF: Program de Guvernare 2026–2028 . [...]
PSD își închide ușa către USR în negocierile pentru guvern , iar Sorin Grindeanu transmite, potrivit Digi24 , că propunerea USR privind o „rotativă la guvernare” nu este o opțiune „de luat în calcul”, în timp ce lasă deschisă, condiționat, o colaborare cu PNL. Într-o conferință de presă la Reșița, Grindeanu a fost întrebat dacă PSD poate accepta ideea USR de rotativă la guvernare. Răspunsul a fost tranșant: „Tot ce vine dinspre USR nu poate fi luat în calcul.” Ce semnal dă PSD despre majoritate și negocieri Întrebat dacă, în cazul în care ar fi desemnat premier, ar încerca să construiască o majoritate stabilă alături de PNL, liderul PSD a spus că intenționează să discute cu toate partidele parlamentare înainte de o concluzie privind formula de guvernare. „Voi merge și voi vorbi cu toate partidele pentru că în Parlament au intrat partide prin votul oamenilor. Concluzia la final o să o vedem.” Colaborarea cu PNL, condiționată de distanțarea de USR Grindeanu afirmă că și-ar dori o colaborare cu PNL, dar susține că partidul liberal „este în prezent foarte apropiat de USR” și face o distincție între PNL „pe care îl știe” și formațiunea de acum. „Mi-aș dori să existe o colaborare cu PNL-ul cel de dreapta, conservator, creștin-democrat, pe care îl știu. În acest moment PNL e de fapt USR.” În același context, Grindeanu a invocat și o declarație a lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) despre raporturile dintre PNL și USR, susținând că, în opinia sa, „astăzi, când vorbim, PNL e USR”. Contextul: guvernul Mureșan și presiunea unei majorități parlamentare Declarațiile vin pe fondul negocierilor pentru formarea unui nou guvern. Premierul desemnat Siegfried Mureșan lucrează la cabinet și la programul de guvernare, iar PNL, USR și UDMR s-au aliniat în spatele lui, în timp ce PSD nu și-a exprimat sprijinul pentru actuala formulă. În articol se mai arată că Grindeanu a criticat lipsa unor discuții directe cu premierul desemnat și a susținut că nu a primit programul de guvernare. Mureșan a anunțat că programul urma să fie prezentat vineri și că intenționează să depună sâmbătă la Parlament lista miniștrilor și programul; vineri s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Separat, Grindeanu a spus că se aștepta să fie desemnat premier „joia trecută” și că a fost surprins că acest lucru nu s-a întâmplat. În acest stadiu, miza imediată rămâne conturarea unei majorități parlamentare care să susțină un cabinet, în condițiile în care PSD își delimitează public poziția față de USR și pune sub semnul întrebării compatibilitatea cu actuala direcție a PNL. [...]
Elena Lasconi a respins public „naționalismul sănătos” invocat de președintele Nicușor Dan , calificând conceptul drept „prostie” și mutând discuția spre criterii de performanță la guvernare, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la emisiunea „În fața ta”, într-un moment în care retorica identitară revine în prim-planul politic, iar miza devine cine poate susține cu rezultate concrete mesajele despre „interesul național”. Lasconi a spus că nu există un astfel de concept și a criticat asocierea patriotismului cu gesturi simbolice, mai ales în campanii electorale. „O prostie. Nu există așa ceva. Cum adică «naționalism sănătos»? Nu. Hai să vorbim despre lucrurile reale.” De la retorică la bilanț: „ce-ai făcut concret?” În intervenția sa, fosta candidată la alegerile prezidențiale a insistat că evaluarea politicienilor ar trebui să se facă în funcție de realizări, nu de declarații sau simboluri. Mesajul ei a fost formulat ca o provocare directă către cei aflați la putere. „Dacă ești așa de român, ce-ai făcut, mă, tu, ăsta care ești la guvern acum, care ești la conducere? Ce-ai făcut? Concret, ce-ai făcut?” Tot în acest registru, Lasconi a invocat exemple de proiecte pe care spune că le lasă „în urma” sa, precum „școli, spitale, policlinică, creșă” și a menționat intenții de investiții în „drumuri” și „parcuri pentru copii”. Contextul apariției și ce urmează Declarațiile au fost făcute la Digi24, în cadrul emisiunii „În fața ta”, care, conform postului, poate fi urmărită integral sâmbătă, 26 septembrie, de la ora 14:00. Dincolo de disputa de limbaj, intervenția indică o linie de atac politică axată pe responsabilitatea executivă și pe rezultate măsurabile, într-o perioadă în care temele identitare sunt folosite frecvent pentru a mobiliza electoratul. [...]
