Știri
Știri din categoria Diverse
Diviziunile interne și proiectele comune blocate țin UE departe de deciziile de securitate care contează, în pofida discursului despre „autonomie strategică”, potrivit unei analize preluate de Digi24, care folosește summitul G7 de la Evian (15–17 iunie) ca studiu de caz.
În esență, analiza susține că, dincolo de declarațiile de unitate, marile dosare internaționale ajung să fie tranșate fără UE, care rămâne „în cel mai bun caz, un spectator informat”. Un exemplu invocat este momentul în care președintele SUA, Donald Trump, a semnat o copie fizică a acordului său cu Iranul la o cină organizată după G7 la Palatul de la Versailles, găzduită de Emmanuel Macron – un gest prezentat mai degrabă ca o reușită diplomatică a Franței decât ca un demers al Uniunii.
G7 a emis nouă declarații comune și a folosit un limbaj ferm privind Ucraina, promițând să crească furnizarea de capabilități de apărare aeriană și să intensifice presiunea asupra economiei de război rusești. Totuși, analiza notează lipsa unor prevederi concrete și a unor termene, precum și absența angajamentului pentru „garanții de securitate solide și cu caracter juridic obligatoriu” și pentru „desfășurarea Forței Multinaționale – Ucraina”, puncte susținute separat de Franța, Germania și Regatul Unit („E3”) într-o declarație comună cu Volodimir Zelenski din 7 iunie.
În paralel, „traiectoria de la Geneva” din februarie – negocieri mediate de echipa lui Trump – a reunit Rusia și Ucraina, însă fără ca Europa să fie inclusă în următoarea rundă, deși Zelenski ceruse implicarea europeană, potrivit aceleiași analize.
Un episod descris ca relevant pentru incapacitatea UE de a vorbi „cu o singură voce” este reacția liderilor europeni după ce Antonio Costa, președintele Consiliului European, ar fi cerut biroului său să contacteze Kremlinul fără consultarea statelor membre, pentru a pregăti terenul unor eventuale negocieri de pace privind Ucraina. Cancelarul german Friedrich Merz și Emmanuel Macron l-au contrazis public, iar Macron a spus că:
„El (Costa) nu poate reprezenta statele UE atunci când sunt în joc garanțiile de securitate”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat ulterior pe necesitatea unui mesaj european unitar către Vladimir Putin, dar analiza subliniază contrastul dintre această ambiție și realitatea disensiunilor expuse public.
Pe dimensiunea operațională și industrială, analiza indică drept semnal de alarmă retragerea oficializată de Germania, la 8 iunie, din Future Combat Air System (FCAS) – proiect comun de avioane de vânătoare estimat la 100 de miliarde de euro. FCAS includea și motoare, senzori și o rețea digitală de informații („combat cloud”), iar disputa ar fi vizat inclusiv rolul de lider al companiei franceze Dassault și viziuni diferite asupra produsului final.
În același context, este menționată intenția Germaniei de a-și reconstrui forțele armate cu peste 750 de miliarde de euro până în 2030, investiție care, în logica Berlinului, ar trebui să se traducă și într-un rol industrial și strategic mai mare – dar care, aplicată cooperării europene, poate deveni contraproductivă, potrivit analizei.
Separat, Regatul Unit a prezentat pe 20 iunie trei prototipuri de rachete cu rază lungă, dezvoltate fără componente fabricate în SUA, într-un program de 18 luni („Proiectul Brakestop”), cu scopul explicit de a elimina posibilitatea unui veto american asupra desfășurării lor în Ucraina. Analiza apreciază reușita tehnică, dar o vede ca inițiativă națională, nu europeană, deci insuficientă pentru „suveranitatea strategică” a Europei.
Concluzia de fond: UE își afirmă tot mai des autonomia strategică, însă rămâne cu un decalaj între ambiție și capacitatea de a acționa coerent, iar acest lucru îi reduce influența în dosarele de securitate care generează decizii, bugete și proiecte industriale pe termen lung.
Recomandate
Donald Trump amenință din nou cu un tarif vamal de 100% pentru statele europene care introduc o taxă digitală , o escaladare care ar pune sub presiune exporturile UE către SUA și ar complica aplicarea acordului comercial recent aprobat, potrivit Bild . Într-un mesaj publicat vineri pe platforma sa Truth Social , Trump a spus că orice țară europeană care introduce o „taxă digitală” ar urma să fie „imediat” lovită de un „tarif de 100%” pentru bunurile exportate în SUA. El a adăugat că o astfel de măsură ar anula „orice acord comercial” încheiat cu țara respectivă, indiferent dacă este deja aplicat, semnat sau încă nesemnat. De ce contează: risc de conflict comercial pe fondul unui acord UE–SUA deja stabilit Trump nu a indicat ce stat ar viza, însă, potrivit publicației, președintele SUA nu poate impune tarife vamale împotriva unor țări individuale din UE, deoarece politica comercială este gestionată la nivel comunitar. În același timp, statele membre au aprobat joi, în forma finală, acordul comercial cu SUA, care prevede tarife de 15% pentru majoritatea exporturilor UE către piața americană. Amenințarea cu un tarif de 100% ar însemna, în practică, o creștere abruptă a costurilor pentru importatorii americani și un risc major de pierdere de competitivitate pentru exportatorii europeni, dacă ar fi pusă în aplicare. Context: disputa privind taxarea giganților digitali americani La summitul G7 de la mijlocul lunii iunie, Trump amenințase deja Franța cu un tarif de 100% pe șampanie și vinuri, tot pe tema taxei digitale; președintele Emmanuel Macron a respins atunci astfel de amenințări între parteneri, notează Bild. Franța a introdus în 2019 o taxă de 3% pe veniturile generate în țară de companiile digitale, măsură care vizează în special grupuri americane precum Facebook, Amazon, Apple, Google și Microsoft. Potrivit aceleiași surse, și alte state – inclusiv Danemarca, Polonia și Portugalia – au introdus între timp taxe similare. În acest moment, din informațiile disponibile în articol, nu este clar ce reacție oficială ar urma din partea UE sau ce pași concreți ar putea urma în relația comercială UE–SUA. [...]
Volodimir Zelenski condiționează orice discuție de pace de retragerea Rusiei din Ucraina , susținând că Kievul a transmis deja propuneri atât partenerilor occidentali, cât și unor „prieteni” ai lui Vladimir Putin, pentru a deschide calea unei întâlniri și a încetării războiului, potrivit Digi24 . Mesajul liderului ucrainean, publicat pe X vineri, 26 iunie, fixează o linie de negociere: Rusia „trebuie să se retragă din Ucraina împreună cu războiul său”, iar „Rusia trebuie să facă acum acest pas către pace”. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de RBC-Ukraine, care citează postarea lui Zelenski. „Ucraina a înaintat propuneri partenerilor noștri cheie, iar prietenii lui Putin au aflat, de asemenea, de la noi că o întâlnire este posibilă și că încheierea acestui război este posibilă. Rusia trebuie să facă acum acest pas către pace.” Presiune prin lovituri și sancțiuni, în paralel cu mesajul diplomatic În același context, Zelenski a afirmat că forțele ucrainene „demonstrează în fiecare zi puterea preciziei ucrainene” și a menționat că „sancțiunile de lungă distanță” și „sancțiunile de distanță medie” ale Ucrainei sunt „puse în aplicare pe deplin” — formulări care, din textul sursei, nu sunt detaliate cu exemple sau ținte concrete. Totodată, el a descris aceste acțiuni drept „răspunsuri” la războiul început de Rusia și a reiterat ideea că Moscova trebuie să îl încheie și „să ia acest război de pe umerii Ucrainei”. Context: G7 și o „campanie de 40 de zile ” Potrivit aceleiași relatări, Zelenski a spus miercuri că, dacă Ucraina obține ceea ce a discutat cu partenerii la summitul G7, s-ar crea condiții care ar obliga „țara agresoare” să opteze pentru pace. Joi, după consultări cu șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) privind atacuri asupra unor ținte rusești, Zelenski a anunțat că a aprobat o „campanie de 40 de zile” menită să „determine” Rusia să pună capăt războiului împotriva Kievului. Sursa nu oferă, însă, detalii despre conținutul concret al acestui plan. [...]
Un contact direct al Budapestei cu Moscova, în plină criză internă în Rusia, ridică semne de întrebare despre poziționarea Ungariei față de sancțiunile UE și riscurile de securitate asociate. Potrivit Libertatea , fostul ministru de externe ungar Péter Szijjártó l-a sunat pe omologul său rus Serghei Lavrov în iunie 2023, în timpul rebeliunii declanșate de Evgheni Prigojin , oferindu-și sprijinul „dacă va fi nevoie”. Convorbirea a avut loc pe fondul speculațiilor că lideri ai Kremlinului ar putea părăsi Moscova în contextul crizei. Szijjártó a întrebat dacă Lavrov este în siguranță, iar ministrul rus i-a răspuns că situația este „sub controlul armatei” și a negat că el sau Vladimir Putin ar fi plecat din capitală. În relatarea preluată de Libertatea din investigația portalului VSquare , oferta de ajutor a lui Szijjártó a fost întâmpinată cu ironie de Lavrov, care ar fi râs și ar fi replicat că „nu are nevoie de nimic”. De ce contează: acuzații privind sancțiunile UE și informații confidențiale Dincolo de episodul telefonic, investigația citată susține că Szijjártó ar fi avut un rol în blocarea sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei și ar fi transmis informații confidențiale despre negocierile europene, inclusiv despre așa-numita „flotă fantomă” a Moscovei (rețea de nave folosite pentru a ocoli restricțiile). Materialul mai menționează o conversație din 30 august 2024, în care Szijjártó ar fi dezvăluit detalii din cadrul Consiliului pentru Afaceri Externe al UE. Contextul convorbirii Apelul a fost plasat în timpul rebeliunii din iunie 2023 a liderului Wagner, Evgheni Prigojin, una dintre cele mai tensionate episoade interne pentru Rusia din ultimii ani. În acel moment au circulat informații și zvonuri despre posibile mutări ale conducerii ruse din Moscova, pe care Lavrov le-a respins în discuția cu oficialul ungar, conform sursei citate. [...]
Președintele Nicușor Dan respinge scenariul alegerilor anticipate pe motiv de risc pentru încrederea piețelor financiare , într-un context de criză politică în care spune că nu a fost informat despre demersul premierului desemnat, Adrian Veștea , de a negocia cu AUR pentru voturi, potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute în Polonia, unde șeful statului a fost întrebat inclusiv dacă AUR este un partid pro-occidental. „În opinia mea, nu”, a răspuns Nicușor Dan, conform relatării News.ro preluate de publicație. Anticipatele, costul politic al „câtorva luni de incertitudine” Nicușor Dan a spus că exclude în continuare alegerile anticipate, pe care le consideră „o soluție extrem de nefericită pentru România”, invocând explicit efectul asupra percepției investitorilor. „Cred că ar fi o soluţie extrem de nefericită pentru România, pentru că nu ne permitem, în evaluarea mea, câteva luni de incertitudine, în special din perspectiva încrederii pieţelor financiare faţă de România.” Întrebat dacă a existat un moment în care a luat în calcul această variantă, președintele a precizat că, teoretic, toate opțiunile sunt analizate, dar „în mod practic, nu, până în momentul ăsta”. Mandatul lui Veștea și negocierile cu AUR În același context, Nicușor Dan a afirmat că nu a știut că Adrian Veștea a mers să negocieze cu AUR pentru a obține voturi. Președintele a susținut că Veștea „a primit un mandat” și că mai departe a fost „sarcina domniei sale”. Șeful statului a adăugat că informația era cunoscută „de multă lume, inclusiv de presă”, iar o intervenție din partea sa ar fi depășit atribuțiile constituționale. În ceea ce privește desemnarea lui Veștea fără acordul PNL, Nicușor Dan a explicat că, după „câteva săptămâni de blocaj”, a ales o soluție care, la momentul respectiv, părea că poate rezolva criza politică. [...]
Alertele automate de pe Android au oferit câteva secunde de reacție înaintea seismelor din Venezuela , un exemplu de utilizare operațională a telefoanelor ca „rețea” de senzori care poate reduce expunerea la risc în dezastre naturale, potrivit Mobilissimo . Publicația notează că două cutremure puternice au lovit nordul Venezuelei, primul cu magnitudinea 7,2, urmat după 39 de secunde de un al doilea, de 7,5, iar notificările au ajuns la milioane de oameni cu puțin timp înainte de undele cele mai distructive. Sistemul „ Android Earthquake Alerts ” nu „prezice” cutremurele, ci le detectează imediat după declanșare, folosind accelerometrele din telefoane. Dispozitivele pot identifica undele primare (P), care se propagă mai repede și sunt mai puțin distructive, înaintea undelor secundare (S), asociate cu pagubele cele mai mari. Când mai multe telefoane din aceeași zonă trimit simultan date similare, serverele Google calculează rapid epicentrul și intensitatea și trimit alerte către utilizatorii aflați pe direcția de propagare a undelor puternice. Telefonul, folosit ca infrastructură de avertizare Abordarea descrisă se bazează pe infrastructura deja existentă a telefoanelor Android, nu doar pe stații seismice clasice. Fiecare dispozitiv contribuie anonim la detectarea mișcărilor tectonice, iar împreună formează o rețea extinsă de senzori. În cazul Venezuelei, această arhitectură ar fi permis trimiterea avertizărilor cu câteva secunde înainte ca undele cele mai periculoase să ajungă în mai multe zone afectate. Publicația menționează și relatări ale unor supraviețuitori, care au spus pe platformele sociale că au primit notificarea de tip „Take Action” chiar înainte să simtă mișcările puternice ale solului, intervalul scurt fiind totuși suficient pentru ca unii să iasă din clădiri sau să se adăpostească. Context: intervenții și sprijin umanitar După cutremure, atenția s-a mutat pe operațiunile de salvare și ajutorare, iar orașul de coastă La Guaira este indicat drept una dintre zonele puternic afectate, cu echipe de intervenție care caută supraviețuitori printre clădiri prăbușite. Într-un mesaj publicat vineri, CEO-ul Apple, Tim Cook, a transmis că Apple va contribui financiar la eforturile umanitare din Venezuela, în timp ce rolul Google, în acest caz, a fost legat de funcționarea sistemului automat de avertizare, care a notificat utilizatorii înainte de sosirea undelor seismice mai distructive. [...]
Blocajul la formarea guvernului revine în prim-plan , după ce PNL și-a schimbat poziția față de sprijinirea unui executiv minoritar PSD, potrivit Libertatea , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan de vineri seară, în urma consultărilor cu liderii fostei coaliții. Șeful statului spune că discuțiile nu au produs „rezultatele așteptate” și că, pe baza pozițiilor exprimate la consultări, exista o singură formulă care părea să strângă o majoritate parlamentară: un guvern minoritar PSD . În acest context, Nicușor Dan indică drept cauză a blocajului schimbarea de poziție a PNL între marți și vineri. Ce reproșează președintele PNL-ului și ce variantă era pe masă În mesajul publicat pe Facebook, președintele afirmă că PNL s-a angajat marți să voteze un guvern minoritar PSD, „cu anumite condiționări față de programul de guvernare”, dar că ulterior partidul „și-a schimbat poziția”. „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit.” De ce contează: presiune pentru o majoritate și „guvern cu puteri depline” Nicușor Dan plasează responsabilitatea găsirii unei majorități în sarcina partidelor și le cere să reia negocierile, indiferent de formula de guvern pe care o consideră potrivită. „România are nevoie de un guvern cu puteri depline”, transmite președintele. Din informațiile prezentate, nu rezultă un calendar pentru reluarea discuțiilor sau o alternativă concretă la varianta guvernului minoritar PSD; mesajul președintelui se concentrează pe relansarea dialogului politic pentru deblocarea formării unei majorități parlamentare. [...]
