Știri
Știri din categoria Diverse
Diviziunile interne și proiectele comune blocate țin UE departe de deciziile de securitate care contează, în pofida discursului despre „autonomie strategică”, potrivit unei analize preluate de Digi24, care folosește summitul G7 de la Evian (15–17 iunie) ca studiu de caz.
În esență, analiza susține că, dincolo de declarațiile de unitate, marile dosare internaționale ajung să fie tranșate fără UE, care rămâne „în cel mai bun caz, un spectator informat”. Un exemplu invocat este momentul în care președintele SUA, Donald Trump, a semnat o copie fizică a acordului său cu Iranul la o cină organizată după G7 la Palatul de la Versailles, găzduită de Emmanuel Macron – un gest prezentat mai degrabă ca o reușită diplomatică a Franței decât ca un demers al Uniunii.
G7 a emis nouă declarații comune și a folosit un limbaj ferm privind Ucraina, promițând să crească furnizarea de capabilități de apărare aeriană și să intensifice presiunea asupra economiei de război rusești. Totuși, analiza notează lipsa unor prevederi concrete și a unor termene, precum și absența angajamentului pentru „garanții de securitate solide și cu caracter juridic obligatoriu” și pentru „desfășurarea Forței Multinaționale – Ucraina”, puncte susținute separat de Franța, Germania și Regatul Unit („E3”) într-o declarație comună cu Volodimir Zelenski din 7 iunie.
În paralel, „traiectoria de la Geneva” din februarie – negocieri mediate de echipa lui Trump – a reunit Rusia și Ucraina, însă fără ca Europa să fie inclusă în următoarea rundă, deși Zelenski ceruse implicarea europeană, potrivit aceleiași analize.
Un episod descris ca relevant pentru incapacitatea UE de a vorbi „cu o singură voce” este reacția liderilor europeni după ce Antonio Costa, președintele Consiliului European, ar fi cerut biroului său să contacteze Kremlinul fără consultarea statelor membre, pentru a pregăti terenul unor eventuale negocieri de pace privind Ucraina. Cancelarul german Friedrich Merz și Emmanuel Macron l-au contrazis public, iar Macron a spus că:
„El (Costa) nu poate reprezenta statele UE atunci când sunt în joc garanțiile de securitate”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat ulterior pe necesitatea unui mesaj european unitar către Vladimir Putin, dar analiza subliniază contrastul dintre această ambiție și realitatea disensiunilor expuse public.
Pe dimensiunea operațională și industrială, analiza indică drept semnal de alarmă retragerea oficializată de Germania, la 8 iunie, din Future Combat Air System (FCAS) – proiect comun de avioane de vânătoare estimat la 100 de miliarde de euro. FCAS includea și motoare, senzori și o rețea digitală de informații („combat cloud”), iar disputa ar fi vizat inclusiv rolul de lider al companiei franceze Dassault și viziuni diferite asupra produsului final.
În același context, este menționată intenția Germaniei de a-și reconstrui forțele armate cu peste 750 de miliarde de euro până în 2030, investiție care, în logica Berlinului, ar trebui să se traducă și într-un rol industrial și strategic mai mare – dar care, aplicată cooperării europene, poate deveni contraproductivă, potrivit analizei.
Separat, Regatul Unit a prezentat pe 20 iunie trei prototipuri de rachete cu rază lungă, dezvoltate fără componente fabricate în SUA, într-un program de 18 luni („Proiectul Brakestop”), cu scopul explicit de a elimina posibilitatea unui veto american asupra desfășurării lor în Ucraina. Analiza apreciază reușita tehnică, dar o vede ca inițiativă națională, nu europeană, deci insuficientă pentru „suveranitatea strategică” a Europei.
Concluzia de fond: UE își afirmă tot mai des autonomia strategică, însă rămâne cu un decalaj între ambiție și capacitatea de a acționa coerent, iar acest lucru îi reduce influența în dosarele de securitate care generează decizii, bugete și proiecte industriale pe termen lung.
Recomandate
Mesajul Kremlinului că Rusia nu va face compromisuri pe Donbas prelungește incertitudinea de securitate în Europa , cu efect direct asupra riscului geopolitic pe care îl prețuiesc piețele și companiile, potrivit Digi24 . Publicația relatează, citând UNN, care la rândul său citează Reuters, că președintele rus Vladimir Putin nu intenționează să renunțe la planurile de a cuceri integral Donbasul (Donețk și Lugansk) și că nu dorește „compromisuri” care nu corespund intereselor sale. Discuții telefonice cu lideri nordici, fără semnal de concesii O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că președintele francez Emmanuel Macron ar fi fost ultimul lider din Uniunea Europeană care a discutat telefonic cu Putin, într-o convorbire care ar fi avut loc în iulie și care nu a fost făcută publică, fără rezultate, potrivit aceleiași surse. În același timp, sursa citată a afirmat că Putin le-a transmis președintelui finlandez Alexander Stubb și premierului norvegian Jonas Gahr Store că Rusia nu va face compromisuri privind obiectivul de a cuceri întreaga regiune Donbas. Cei doi lideri europeni ar fi răspuns că este necesară o pace „dreaptă”. Poziția oficială a Kremlinului: „pace justă” doar în condițiile Moscovei Kremlinul a transmis că o pace „justă și durabilă” este posibilă doar dacă „interesele legitime ale Federației Ruse” sunt luate în considerare „pe deplin și necondiționat”. „S-a subliniat că realizarea unei păci juste și de lungă durată este posibilă numai dacă interesele legitime ale Federației Ruse sunt luate în considerare pe deplin și necondiționat”, a declarat Kremlinul. „În același timp, s-a atras atenția asupra politicilor conflictuale ale țărilor din UE și NATO, care contribuie la prelungirea ostilităților”. Reacții în Europa: critică din Danemarca În material este menționat că prim-ministrul danez Mette Frederiksen a criticat decizia Finlandei și a Norvegiei de a purta discuții cu Putin, afirmând că nu există semne că Rusia ar dori pacea. Contextul este convorbirea telefonică „sinceră și substanțială” pe care Alexander Stubb și Jonas Gahr Store au avut-o marți cu liderul de la Kremlin, pe tema războiului din Ucraina, potrivit unui comunicat al cabinetului președintelui finlandez. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris pe rețelele sociale că liderii Finlandei și Norvegiei l-au informat despre discuție. [...]
PNL acuză o apropiere PSD–AUR cu miză directă pe alegerile locale din București , după ce AUR a anunțat că Gheorghe Piperea va fi candidatul partidului la Primăria Municipiului București în 2028, potrivit Digi24 . Deputatul PNL Alexandru Muraru susține că această mutare ar fi „încă un pas” către oficializarea unei coaliții AUR–PSD. Într-o postare pe Facebook, Muraru afirmă că, deși Piperea este prezentat „oficial” drept candidatul AUR, „se pregătește terenul” pentru o colaborare cu PSD în Capitală. În interpretarea sa, o astfel de înțelegere ar putea funcționa printr-un scenariu în care PSD ar intra în cursă cu un „candidat de carton”, pentru a-i facilita drumul candidatului AUR, fără a asuma formal o alianță. Argumentele invocate: episoade de vot comun în Parlament Muraru își bazează acuzația pe exemple de cooperare PSD–AUR în Parlament, pe care le enumeră ca precedente: moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, unde PSD și AUR ar fi votat împreună pentru demiterea guvernului (5 mai 2026); redistribuirea funcțiilor din conducerea Camerei Deputaților, prin care funcțiile de secretar ale Camerei, deținute de PNL și USR, au revenit reprezentanților AUR și SOS România (1 septembrie); audierile miniștrilor Guvernului Niculescu, unde AUR ar fi absentat din comisii, iar candidații propuși de PSD ar fi primit avize favorabile (19–20 octombrie); voturi comune pentru conducerea TVR; afirmația că PSD ar fi dat voturi lui George Simion în campania pentru alegerile prezidențiale, lucru „recunoscut de liderii pesediști”, potrivit postării citate de Digi24. De ce contează: semnal de repoziționare înaintea alegerilor locale Miza politică indicată de Muraru este extinderea unui tipar de colaborare parlamentară către alegerile locale, cu Bucureștiul ca test major. El susține că „bucureștenii nu pot fi păcăliți” de „culisele înțelegerilor” și afirmă că la ultimele alegeri candidații PSD și AUR ar fi fost respinși la urnă. În materialul Digi24 nu sunt prezentate reacții ale PSD, AUR sau ale lui Gheorghe Piperea la acuzațiile lui Alexandru Muraru. Contextul imediat este anunțul AUR privind candidatura lui Piperea la PMB în 2028, detaliat într-un material separat al Digi24 despre candidatura lui Piperea pentru Primăria Municipiului București . [...]
Chemarea ministrului Finanțelor în Parlament pentru „cifrele execuției bugetare” ar urma să fie amânată cu cel puțin câteva săptămâni , după o decizie procedurală din Biroul Permanent al Camerei Deputaților, potrivit Digi24 . USR susține că PSD și AUR au acționat concertat pentru a bloca prezența ministrului Alexandru Nazare la „Ora Guvernului”, unde ar fi trebuit să explice situația execuției bugetare. Miza, din perspectiva USR, este întârzierea unei dezbateri publice în Parlament despre „execuția bugetară reală” și diferențele față de cifrele vehiculate în spațiul public, într-un moment în care tema deficitului și a „găurilor” din buget este folosită în disputele politice. Cum s-a produs amânarea: „ Ora prim-ministrului ” are prioritate Diana Stoica, lidera deputaților USR, afirmă că AUR a depus o solicitare separată pentru chemarea premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului”, tot pentru luni, 2 noiembrie, după ce USR ceruse ca ministrul Finanțelor să vină în aceeași zi la „Ora Guvernului”. Potrivit acesteia, pentru că premierul are prioritate în calendarul Camerei, solicitarea privind ministrul Finanțelor este împinsă automat, ceea ce ar duce la o amânare de „cel puțin câteva săptămâni”. În declarația citată de Digi24, Stoica acuză o colaborare PSD–AUR în Biroul Permanent: „Prin jocul făcut astăzi, PSD s-a asigurat, cu mâna AUR, că ministrul Finanţelor nu vine lunea viitoare în Parlament şi nu detaliază care sunt cifrele execuţiei bugetare reale.” Ce spune USR că urmează: redepunerea cererii, dar cu limitări de regulament USR anunță că va redepune solicitarea de chemare a ministrului Alexandru Nazare, însă Stoica susține că, „în cel mai bun caz”, „Ora Guvernului” cu ministrul ar putea avea loc peste două săptămâni, invocând prevederi din Regulamentul Camerei privind alternanța putere–opoziție pentru astfel de solicitări. Tot Stoica afirmă că, odată „confiscată” data de 2 noiembrie, ministrul ar putea veni „cel mai devreme pe la mijlocul lunii noiembrie”. Poziția AUR și stadiul solicitării AUR a cerut conducerii Camerei Deputaților invitarea premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului” pe 2 noiembrie, pentru a prezenta „situația reală” privind execuția bugetară, datoriile, plățile restante și nivelul deficitului bugetar. Solicitarea a fost aprobată, însă, conform informațiilor din articol, se așteaptă confirmarea premierului. Separat, USR a depus o solicitare ca ministrul Finanțelor să se prezinte la „Ora Guvernului” tot pe 2 noiembrie, pentru a explica diferențele dintre execuția bugetară reală și cifrele vehiculate de PSD. [...]
Prezența lui Serghei Lavrov la reuniunea G20 din SUA poate influența coordonarea diplomatică într-un moment de tensiuni geopolitice. Potrivit Digi24 , ministrul rus de Externe urmează să efectueze o vizită în Statele Unite vineri și sâmbătă, pentru a participa la reuniunea miniștrilor de Externe ai țărilor membre G20, programată la Atlanta . Informația a fost anunțată miercuri de diplomația de la Moscova, potrivit AFP. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că Lavrov „va conduce delegația noastră” la reuniunea G20. Ce se știe despre reuniunea de la Atlanta Întâlnirea miniștrilor de Externe ai Grupului celor 20 de mari puteri are loc în acest weekend la Atlanta, în statul american Georgia. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre agenda discuțiilor sau despre eventuale întâlniri bilaterale ale șefului diplomației ruse în marja reuniunii. De ce contează Participarea la nivel înalt a Rusiei la un format precum G20 menține deschis canalul de dialog într-un cadru multilateral care reunește economii majore și actori-cheie ai politicii globale. În lipsa altor detalii în sursă, rămâne neclar ce obiective punctuale urmărește Moscova la această reuniune și dacă vor exista rezultate anunțate public după întâlnire. [...]
Discuțiile SUA–Rusia despre revenirea companiilor petroliere americane pe piața rusă riscă să se lovească de barierele de reglementare din UE , care nu pot fi ocolite doar printr-un acord bilateral, potrivit Digi24 . În joc sunt propuneri ce vizează atât proiecte de producție, cât și reluarea unor fluxuri de export către Europa, pe fondul negocierilor legate de încheierea războiului declanșat de Moscova împotriva Ucrainei. Informația a fost relatată de Financial Times, „conform Kyiv Post”, iar propunerile invocate includ reluarea producției comune în Sahalin și implicarea companiilor petroliere americane în restabilirea exporturilor de țiței rusesc către Europa prin conducta Drujba. În același pachet de idei apar și reluarea exporturilor de titan din Rusia către SUA, respectiv redeschiderea spațiului aerian rus pentru companiile aeriene americane, cu argumentul reducerii costurilor cu combustibilul. Nu există, deocamdată, o decizie definitivă. Ce proiecte economice sunt pe masă Pe lângă Sahalin și Drujba, discuțiile ar extinde un dialog economic care s-a derulat în paralel cu eforturile de relansare a negocierilor de pace. Kremlinul a confirmat discuțiile privind Lukoil după întâlnirea din 21 octombrie dintre Vladimir Putin și trimisul special al SUA, Steve Witkoff, la Sankt Petersburg. Iuri Ușakov, consilier pentru politică externă al Kremlinului, a spus că cele două guverne analizează „numeroase proiecte comerciale”, inclusiv viitorul participațiilor din străinătate ale unei companii petroliere aflate sub sancțiuni. Miza Lukoil: active externe și o autorizație temporară a Trezoreriei SUA În material este detaliat cazul Lukoil, ale cărei active externe au fost scoase la vânzare după sancțiunile impuse de Washington în octombrie 2025. Portofoliul, evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari (aprox. 99 miliarde lei), include participații în producția de petrol, rafinării și distribuție de combustibili în Europa, Orientul Mijlociu, Africa și Asia Centrală. Ulterior, Trezoreria SUA a prelungit autorizația pentru negocierile privind vânzarea până pe 21 noiembrie. Autorizația permite verificări prealabile și acorduri condiționate de cumpărare, însă finalizarea tranzacției ar necesita o aprobare separată din partea SUA. Condițiile impun ca vânzarea să rupă legăturile cu entitatea sancționată și să blocheze beneficiile financiare imediate; sumele datorate Lukoil trebuie să rămână blocate până când sancțiunile vor permite deblocarea lor. De ce UE poate bloca o parte din scenariu O parte dintre beneficiile economice discutate depind de decizii ale guvernelor și instituțiilor europene, notează Digi24. În ianuarie, țările UE au adoptat un plan obligatoriu juridic de eliminare treptată a importurilor de gaze naturale din Rusia: livrările pe termen lung de gaze naturale lichefiate ar urma să înceteze din ianuarie 2027, iar importurile pe termen lung prin conducte mai târziu în același an. În plus, Germania se opune redeschiderii conductei Nord Stream, care este sub sancțiuni atât din partea SUA, cât și a UE. Nord Stream 1 s-a oprit în 2022, Nord Stream 2 nu a intrat în exploatare comercială, iar în septembrie 2022 trei din patru conducte ale sistemului au fost avariate în urma unor explozii. O eventuală relansare ar necesita decizii de reglementare și măsuri legate de infrastructura avariată, iar Washingtonul și Moscova „nu pot garanta în mod independent” accesul la piața energetică europeană. Reacția Kievului: riscul ca stimulentele comerciale să slăbească presiunea asupra Moscovei Ucraina a avertizat că extinderea relațiilor comerciale ar putea avantaja Rusia înainte de încetarea invaziei. Într-o declarație publicată pe 28 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a susținut că Moscova ar putea propune Washingtonului un „mariaj economic” bazat pe resurse naturale și control centralizat asupra industriilor-cheie. „Cred că «acordul privind motorina» le deschide rușilor calea către adoptarea unor măsuri similare în viitor” Zelenski a indicat că eventuale acorduri viitoare ar putea viza îngrășăminte, gaze, active înghețate și ridicarea sancțiunilor pentru persoane fizice și juridice, avertizând asupra unor costuri pe termen lung care nu sunt vizibile imediat. În acest context, ordinea în care ar fi acordate concesiile economice rămâne un punct de dispută: oficiali americani descriu proiectele ca parte a unui acord „postbelic”, în timp ce Kievul avertizează împotriva acordării de stimulente comerciale înainte ca pacea să fie asigurată. [...]
USR mută disputa despre „gaura” bugetară în Parlament, cu o audiere a ministrului Finanțelor luni , într-un demers care poate influența calendarul de reforme și discuția despre taxe, potrivit Digi24 . Președintele USR, Dominic Fritz , spune că l-a chemat pe ministrul Alexandru Nazare la „Ora Guvernului”, pentru o discuție „cu cifrele pe masă”. Fritz susține că PSD „se preface” că ar căuta „gaura în buget”, dar că, în realitate, ar urmări să-și construiască o justificare pentru măsuri ulterioare, inclusiv creșteri de taxe. El afirmă că valoarea „găurii” vehiculate „pe surse” ar fi crescut rapid, de la 30 de miliarde la 80 de miliarde (fără a indica în articol o sursă oficială pentru aceste sume). Ce mize bugetare invocă USR În postarea citată de Digi24, liderul USR pune în contrast promisiunile din programul PSD cu ținta de reducere a deficitului și spune că acestea ar fi greu de reconciliat fără ajustări în cheltuielile statului. Printre promisiunile enumerate de Fritz se află: pensii indexate din 2027; salarii mai mari pentru bugetari; eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri; un „pachet de relansare” de 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei); angajamentul de „zero taxe noi”, atribuit lui Sorin Grindeanu; reducerea deficitului la 5,2% din PIB anul viitor (menționată ca angajament în program). Fritz afirmă că, în viziunea sa, un astfel de pachet ar presupune „tăieri reale” de cheltuieli, reducerea posturilor „inutile”, eliminarea „sinecurilor” și a contractelor „păguboase”, precum și o luptă anticorupție „pe bune”. Ce urmează: „Ora Guvernului”, luni Dominic Fritz spune că l-a chemat pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în Parlament, luni, la „Ora Guvernului”, pentru o discuție bazată pe date, în care „n-am știut” „nu mai ține”. În același mesaj, liderul USR descrie un scenariu politic în care, după invocarea „găurii”, ar urma acuzații și transferul responsabilității, iar apoi introducerea de taxe, cu impact asupra populației și mediului privat, inclusiv asupra antreprenorilor. [...]
