Franța și Germania opresc dezvoltarea comună a avionului de luptă NGF din programul FCAS - neînțelegerile Dassault–Airbus și cerințele operaționale divergente blochează proiectul

Programul franco-german pentru avionul de luptă NGF, nucleul FCAS, pare să se fi blocat , iar ruptura riscă să redeseneze pe termen lung piața europeană a aviației militare și lanțurile industriale asociate, potrivit TWZ . Un val de relatări din presa germană și franceză indică faptul că Parisul și Berlinul ar fi abandonat, în forma actuală, dezvoltarea comună a „New Generation Fighter” (NGF) – avionul cu pilot care ar fi trebuit să stea în centrul viitorului sistem european de luptă aeriană. Miza nu este doar politică, ci și una operațională și industrială: proiectul era gândit să înlocuiască flotele Rafale (Franța) și Eurofighter (Germania), iar un eșec al componentei NGF pune sub semnul întrebării capacitatea Europei de a livra un avion de generație următoare printr-un program comun, în paralel cu alte inițiative concurente. De ce s-a ajuns aici: cerințe militare diferite și blocaj între Dassault și Airbus Potrivit informațiilor citate de TWZ, cancelarul german Friedrich Merz i-ar fi cerut președintelui francez Emmanuel Macron să „tragă oblonul” peste NGF, pe fondul incapacității companiilor implicate – Dassault și Airbus – de a se înțelege asupra unor aspecte-cheie ale avionului dezvoltat în comun. Publicația menționează că surse din guvernul german, citate de Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) , indică faptul că liderii celor două țări nu mai văd o cale viabilă înainte pentru NGF, deși rămâne neclar dacă guvernul francez împărtășește integral această concluzie și este pregătit să accepte consecințele. În plan operațional, Merz a invocat diferențe fundamentale de cerințe: Germania ar considera că Franța încearcă să modeleze viitorul avion în jurul nevoilor sale, inclusiv capacitatea de a transporta arme nucleare și de a opera de pe portavioane – cerințe care nu ar fi neapărat compatibile cu prioritățile Berlinului. Ce rămâne din FCAS și ce se poate rupe definitiv Chiar dacă NGF pare să fi intrat într-un impas major, TWZ notează că nu este exclus ca arhitectura mai largă FCAS să continue parțial. FCAS a fost conceput ca un „sistem de sisteme” (o rețea integrată de platforme), care include: familii de drone („remote carriers”), armament lansat din aer, alte platforme aeriene, o infrastructură de tip „combat cloud” (o rețea de conectare și schimb de date între platforme). FAZ este citat cu ideea că guvernul german ar dori continuarea „esenței” FCAS ca sistem european de sisteme, chiar dacă avionul cu pilot (NGF) nu mai poate fi realizat în formula actuală. Efecte în industrie: regrupări posibile și presiune pe alternative Materialul indică faptul că o separare între Paris și Berlin ar putea deschide calea către reconfigurări industriale în Europa. TWZ amintește că Airbus a ridicat recent posibilitatea unei cooperări cu Saab pentru componenta cu pilot, ceea ce ar sugera că grupul caută opțiuni „post-FCAS” sau o restructurare majoră a programului. În același timp, Franța ar avea o presiune mai mare dacă își pierde partenerii pentru NGF, deși își poate câștiga timp prin evoluții ale Rafale: standardul Rafale F5 este planificat să mențină avionul în serviciu de primă linie până în jurul anului 2060. TWZ mai menționează că Franța a prezentat în 2024 planuri pentru un nou vehicul aerian de luptă fără pilot (UCAV), condus industrial de Dassault, bazat pe experiența demonstratorului nEUROn. În Germania, întârzierea unui avion de generație următoare ar putea fi parțial compensată prin accelerarea programelor de drone de luptă, inclusiv concepte dezvoltate de Airbus; publicația notează și că Airbus și Kratos promovează către Germania drona XQ-58A Valkyrie . Context: mai multe programe europene concurente și fereastra de decizie TWZ subliniază că în Europa există cel puțin trei inițiative distincte denumite FCAS, iar competiția între ele complică și mai mult peisajul: FCAS-ul „pan-european” condus de Franța și Germania (cu Spania și Belgia ca parteneri juniori), programul condus de Marea Britanie, cu Tempest, cunoscut tot mai des ca Global Combat Air Program (GCAP), cu Italia și Japonia, programul suedez de avion tactic de generație următoare, condus de Saab, de asemenea asociat cu acronimul FCAS. Programul franco-german a fost lansat în 2017 și viza intrarea în serviciu în jurul anului 2040; în 2022 se vorbea despre demonstrații în zbor în 2028 sau 2029. În acest moment, însă, proiectul este descris ca fiind la o răscruce, iar TWZ notează că este discutabil dacă Franța sau Germania ar putea dezvolta singure un avion de luptă de acest tip fără celălalt partener major. Cu salonul ILA Berlin programat să înceapă miercuri, publicația anticipează că ar putea apărea în zilele următoare indicii suplimentare despre viziunea Germaniei privind viitorul program de aviație de luptă. [...]