Știri
Știri din categoria Diverse
UE pregătește un pachet „record” de sancțiuni care ar viza peste 1.600 de companii, dar impactul economic direct ar putea fi mai mic decât în valurile anterioare, întrucât măsurile se concentrează pe entități, nu pe sectoare întregi, potrivit Digi24, care citează Bloomberg.
Propunerea ar include pe „lista neagră” firme despre care UE afirmă că susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Conform unor surse familiarizate cu subiectul, companiile vizate ar avea o cifră de afaceri anuală cumulată de peste 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei) și peste 265.000 de angajați.
Dacă va fi aprobat, pachetul ar însemna o creștere de 50% a numărului de entități sancționate de UE de la începutul războiului, mai notează sursele citate.
Noul pachet este pregătit de serviciul de politică externă al UE și vizează companii, nu produse sau industrii întregi. Oficialii încearcă să includă elemente încă nesancționate ale complexului militar-industrial al Rusiei, potrivit acelorași surse.
În același timp, materialul semnalează o limitare importantă: chiar dacă numărul de firme sancționate ar crește semnificativ, este „puțin probabil” ca efectul economic să fie comparabil cu pachetele anterioare care au vizat industria petrolieră și sistemul bancar rusesc.
UE se confruntă cu dificultăți tot mai mari în adoptarea sancțiunilor, pe fondul solicitărilor de derogări menite să atenueze efectele economice. În context, Digi24 amintește că, recent, Uniunea a fost nevoită să atenueze mai multe măsuri din al 21-lea pachet de sancțiuni.
Printre exemplele menționate:
Oficialii UE ar urma să prezinte propunerea în următoarele săptămâni, pentru a lăsa capitalelor timp de analiză. Obiectivul indicat de sursele citate este adoptarea sancțiunilor la reuniunea miniștrilor de Externe din octombrie.
Separat, Uniunea ar pregăti și măsuri restrictive suplimentare legate de deportarea forțată a copiilor ucraineni, care ar putea fi, de asemenea, adoptate în toamnă.
În plan diplomatic, Germania, Franța și Regatul Unit încearcă să-l implice pe Vladimir Putin în negocieri de pace, în coordonare cu Volodimir Zelenski, iar echipa președintelui Consiliului European, Antonio Costa, ar fi contactat Kremlinul pentru deschiderea unui canal de comunicare. Potrivit articolului, Putin a respins apelurile la armistițiu și condiționează un acord de pace de cedarea regiunii Donețk, variantă exclusă de Kiev.
Recomandate
Kievul mizează pe lovituri „asimetric” calibrate pe resurse și logistică, nu pe replici „lovitură cu lovitură” , potrivit Digi24 , care relatează despre primul interviu al lui Evgheni Khmara după numirea ca ministru interimar al Apărării. Mesajul are o miză operațională: prioritizarea țintelor și a consumului de muniție într-un război de uzură, în care Ucraina nu își permite să copieze ritmul și volumul Rusiei. Khmara, fost șef al serviciului de securitate SBU, a spus că Ucraina trebuie să-și folosească resursele „cu prudență” și să acționeze „asimetric”, adică prin tactici și lovituri care urmăresc să producă efecte disproporționate față de costul lor. Interviul a fost acordat la Kiev bloggeriței americane Laura Loomer, iar relatarea este atribuită Reuters în materialul preluat. Ce înseamnă „asimetric” în practică, potrivit declarațiilor În interviu, Khmara a legat această abordare de două elemente-cheie ale conducerii operațiunilor: gestionarea resurselor (cum sunt alocate munițiile și echipamentele); logistica (asigurarea că unitățile au „echipamentul necesar” atunci când au nevoie de el). Întrebat despre loviturile ucrainene care au vizat în ultimele luni industria petrolieră și alte infrastructuri din Rusia, Khmara a indicat că tocmai aici se vede logica „asimetrică”: nu replică directă, ci impunerea unor costuri mai mari adversarului. Efecte invocate: presiune pe combustibil și încetinirea avansului rus Conform informațiilor citate, atacurile ucrainene pe distanțe medii și lungi, orientate în special spre instalații din industria petrolieră, au provocat penurii de combustibil în toate regiunile Rusiei . În paralel, deși Rusia afirmă în mod regulat că a capturat localități de-a lungul liniei frontului de 1.200 km , armata ucraineană ar fi încetinit avansul . Loomer este citată spunând că, în viziunea lui Khmara, atacurile în adâncime urmăresc să impună Rusiei costuri care depășesc costurile necesare pentru desfășurarea lor. Legătura cu SUA: licență pentru interceptoare Patriot și discuții Trump–Zelenski În același context, Khmara a spus că este „esențial” ca Ucraina să poată produce rachete interceptoare Patriot pentru a contracara atacurile aeriene rusești. Materialul menționează că președintele american Donald Trump a declarat la începutul lunii că SUA vor acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea acestor interceptoare. Totodată, Trump și Volodimir Zelenski au discutat marți despre reluarea negocierilor de pace cu Rusia și despre planurile de producție a interceptoarelor, iar Zelenski a afirmat că a prezentat la Washington nevoia Ucrainei de sisteme antirachetă balistice și de interceptoare. Pentru perioada următoare, semnalul principal din interviu este că noua conducere interimară a Apărării își ancorează strategia în eficiență operațională — lovituri selectate pentru efect maxim și o logistică mai strictă — în paralel cu încercarea de a consolida un cadru de cooperare industrială cu SUA pe zona de apărare antiaeriană. [...]
Întâlnirea Trump–Netanyahu reaprinde miza asupra direcției războiului cu Iranul , într-un moment în care Washingtonul vorbește despre o ieșire negociată, iar premierul israelian are și o miză electorală internă, potrivit Digi24 . Donald Trump l-a primit la Casa Albă pe Benjamin Netanyahu în prima lor întâlnire de la începutul războiului împotriva Iranului, declanșat în urmă cu cinci luni. Discuția a avut loc cu ușile închise și a fost a opta întâlnire între cei doi de la revenirea lui Trump la putere, în ianuarie 2025. Întâlnirea a precedat participarea celor doi lideri la funeraliile senatorului republican Lindsey Graham, organizate la Washington. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a descris discuțiile drept „pozitive” și „productive”, într-un mesaj pe platforma X, potrivit EFE, preluată de Agerpres. Conform aceleiași relatări, întrevederea a început la 11:03 ora locală și a durat aproximativ o oră și jumătate. Ce indică agenda: dosarul nuclear și presiunea pentru un acord În contextul întâlnirii, se aștepta ca Netanyahu să discute cu Trump despre consolidarea instalației nucleare iraniene subterane de la „Muntele Târnăcopului”, unde, potrivit relatărilor din presă citate de Digi24, Teheranul ar fi mutat centrifuge avansate și o parte din stocurile de uraniu puternic îmbogățit. Pe linia politică, Trump urmărește „o retragere negociată” dintr-un conflict descris ca nepopular, care ar fi generat disensiuni atât cu aliații SUA, cât și cu Netanyahu. Președintele american a recunoscut existența unor „divergențe minore” cu liderul israelian, dar a spus că împărtășesc poziții comune privind războiul. Componenta politică: Netanyahu, în campanie; Trump evită o susținere explicită Digi24 notează că Netanyahu se află în plină campanie electorală și încearcă să arate că relația cu Washingtonul rămâne solidă, în pofida tensiunilor recente. Trump a evitat să spună dacă îl susține pe Netanyahu la alegerile din Israel, programate pentru 27 octombrie. În paralel, Trump a declarat că „nimeni” nu îi poate dicta ce armament să vândă altor țări, întrebat despre opoziția lui Netanyahu față de un posibil transfer de avioane F-35 către Turcia. Ce urmează: negocieri sub amenințarea reluării atacurilor Potrivit Digi24, Trump a ordonat oprirea bombardamentelor asupra Iranului pentru a negocia un acord care să pună capăt conflictului, dar a avertizat că atacurile ar putea fi reluate dacă discuțiile eșuează. În acest cadru, întâlnirea cu Netanyahu funcționează ca un test de coordonare politică între cei doi lideri, pe fondul diferențelor de abordare privind ieșirea din război. [...]
Zelenski avertizează că Putin pregătește o nouă mobilizare, în timp ce refuză încetarea focului , pe fondul pierderilor militare ale Rusiei, potrivit Digi24 . Mesajul liderului ucrainean vine după întâlnirea de la Casa Albă cu Donald Trump și indică faptul că, în viziunea Kievului, presiunea militară și politică asupra Moscovei trebuie menținută pentru a forța o încetare a focului. Într-un interviu acordat Fox News pe 28 iulie, Volodimir Zelenski a spus că „inițiativa nu mai este în mâinile lui Putin”, pe care o numește „principala schimbare” în evoluția războiului. El pune această schimbare pe seama progreselor rapide ale sectorului ucrainean de tehnologie de apărare, a eforturilor de reducere a pierderilor pe front și a sprijinului aliaților. De ce contează: semnal de escaladare, nu de compromis În același timp, Zelenski susține că Vladimir Putin continuă să respingă o încetare a focului, în pofida pierderilor suferite de Rusia. Liderul ucrainean afirmă că Rusia pierde lunar 30.000 de militari în Ucraina, dar că aceste pierderi „uriașe” nu i-ar fi schimbat poziția președintelui rus. Pe acest fundal, Zelenski avertizează că Putin ar pregăti „un nou val masiv de mobilizare”, interpretat de Kiev drept un indiciu că Moscova nu este interesată de încheierea războiului. Ce a discutat Zelenski cu Trump După întâlnirea cu Donald Trump de la Casa Albă, Zelenski a declarat că discuțiile au vizat: acordarea unor licențe pentru producerea de interceptoare Patriot; planuri privind reluarea negocierilor diplomatice cu Moscova. Zelenski i-a spus lui Hannity că întâlnirea a fost „foarte bună” și că Trump „a acceptat să ne acorde licențe pentru sistemele Patriot ”. Potrivit unei persoane familiarizate cu subiectul, citată de Kyiv Independent, cei doi lideri urmau să discute și o propunere de încetare a atacurilor aeriene, care ar urma să fie prezentată ulterior părții ruse. Poziția Kievului: întâi încetarea focului, apoi negocieri Zelenski a insistat că Ucraina trebuie să continue lovirea unor obiective militare importante pentru a crește presiunea asupra Moscovei și a obține o încetare a focului. El afirmă că Ucraina, Trump și Europa urmăresc același obiectiv – reluarea demersurilor diplomatice și un acord de încetare a focului – iar „singurul obstacol” ar fi Putin. Întrebat dacă Ucraina ar accepta să renunțe la teritorii controlate în cadrul unui acord de pace, Zelenski a reiterat că este necesară mai întâi o încetare a focului, înainte ca orice negociere să poată începe. [...]
Rusia susține că își acoperă necesarul de personal fără mobilizare , invocând circa 200.000 de „voluntari” contractați în prima jumătate a anului, într-un mesaj care vizează direct temerile interne și acuzațiile Kievului privind pregătirea unei noi mobilizări, potrivit Digi24 . Dmitri Medvedev , vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a prezentat cifra într-o reuniune surprinsă într-un videoclip publicat pe Telegram. Informația nu a putut fi verificată din surse independente. În același context, Medvedev a respins afirmațiile conducerii ucrainene potrivit cărora Moscova ar pregăti o mobilizare similară celei anunțate în 2022 , după declanșarea războiului. „Vreau să subliniez încă o dată că nu există absolut nicio nevoie de mobilizare. Este o minciună răspândită de inamic, care se confruntă el însuși cu o lipsă de personal.” De ce contează: semnal politic intern și managementul riscului de panică Mesajul vine pe fondul unei sensibilități ridicate în societatea rusă față de orice discuție despre mobilizare. Articolul amintește că, în 2022, guvernul a exclus inițial mobilizarea obligatorie, înainte de a anunța o campanie de recrutare care a determinat plecarea din țară a sute de mii de oameni, ceea ce alimentează și acum scepticismul unei părți a populației. Medvedev a susținut și că forțele armate ruse „și-au acoperit integral necesarul de personal” în prima jumătate a anului, iar Rusia ar fi încercat să atragă voluntari prin prime de înrolare și salarii mari. Totodată, sunt menționate relatări ale unor bărbați care au făcut stagiul militar obligatoriu și care spun că ar fi fost presați să semneze contracte de serviciu militar. Context: presiune de personal și în Ucraina, potrivit unor observatori În paralel, materialul notează că observatori independenți din Ucraina afirmă că și Kievul se confruntă cu o criză acută de personal pe linia frontului, existând relatări despre dezertări, rezistență la recrutare și tentative de evitare a serviciului militar prin mită, potrivit dpa, citată de Digi24. [...]
UE extinde sancțiunile de la „liste” la rețele întregi de producție militară , vizând pentru prima dată lanțul complet de fabricație și aprovizionare al dronelor rusești Garpiya și proiectul satelitar Rassvet, alternativa Moscovei la Starlink, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: reducerea capacității Rusiei de a susține atacuri cu drone cu rază lungă și de a-și consolida comunicațiile militare prin satelit, cu efecte pe termen lung asupra securității europene. În cel de- al 21-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei au fost incluse „peste 50 de entități din complexul militar-industrial”, precum și actori implicați în producția dronelor rusești cu rază lungă de acțiune, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas . Pachetul continuă să vizeze și furnizori de bunuri și tehnologii cu dublă utilizare (civilă și militară) din state terțe, inclusiv din China și India, componente care ajung frecvent în armamentul rusesc. Dronele Garpiya: sancțiuni pe întregul lanț de producție Elementul de noutate este abordarea „de rețea”: peste 30 de sancțiuni care urmăresc să acopere întreaga infrastructură de producție și aprovizionare pentru dronele Garpiya, nu doar entități izolate. Un înalt oficial european a explicat că UE a „cartografiat practic întreaga rețea” și o vizează „dintr-o singură lovitură”. Lista include 37 de persoane și entități implicate direct în producția dronelor Garpiya/Garpiya-A1, inclusiv firme care produc componente precum: focoase, propulsoare, catapulte, alte elemente necesare lansării acestor arme. Contextul invocat de oficiali este presiunea asupra populației civile și infrastructurii Ucrainei din cauza atacurilor cu drone cu rază lungă. După expirarea armistițiului de trei zile susținut de SUA, în luna mai, Rusia ar fi lansat peste 200 de drone de acest tip asupra Ucrainei, vizând inclusiv infrastructura energetică și clădiri rezidențiale. Rassvet: lovitură preventivă asupra comunicațiilor prin satelit A doua țintă majoră este proiectul Rassvet, descris ca alternativa Rusiei la Starlink. Potrivit unui înalt oficial european, includerea acestui program în pachet este „deosebit de importantă”, tocmai pentru că urmărește să limiteze dezvoltarea unei infrastructuri de comunicații care ar putea susține operațiuni militare pe termen lung. Sistemul de sateliți pe orbită joasă Rassvet este dezvoltat de compania aerospațială rusă Bureau 1440 și este prezentat în presa rusă drept o soluție de internet de mare viteză. Conform informațiilor citate, primele 16 sateliți au fost lansați în martie 2026, cu obiective de 250 de sateliți până în 2027 și 900 până în 2035. În analiza citată de Digi24 din Euronews , cercetătorul Jacob Funk Kirkegaard (Bruegel) apreciază că sancționarea Rassvet poate avea un impact mai mare decât lovirea unui singur tip de dronă, amintind că pierderea accesului Rusiei la Starlink, în februarie 2026, a avut consecințe semnificative asupra operațiunilor militare. Ce urmează și care sunt limitele Kirkegaard avertizează însă că Rusia dispune de mai multe tipuri de drone cu rază lungă, iar sancționarea unei singure categorii nu ar trebui prezentată ca o schimbare decisivă a amenințării strategice. În același timp, el consideră că limitarea dezvoltării unei alternative rusești la Starlink este o prioritate, în logica unei Europe care se pregătește să descurajeze Rusia pe termen lung. Pe termen scurt, eficiența măsurilor va depinde de cât de bine poate UE să blocheze accesul la componente și furnizori din afara Rusiei și de cât de rapid se pot reconfigura lanțurile de aprovizionare vizate de sancțiuni. [...]
Alerta cu bombă din Portul Constanța a declanșat verificări și evacuări punctuale, fără oprirea completă a activității , potrivit Digi24 , care citează declarațiile ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță . Amenințarea ar fi fost transmisă de pe două numere din afara României, iar autoritățile investighează cazul. Miruță a spus că alerta a fost semnalată de pe un număr cu prefix de Ucraina și un număr cu prefix de Polonia. Mesajul ar fi fost un audio în limba română, pe care specialiștii îl apreciază ca fiind compus cu ajutorul inteligenței artificiale (adică generat sintetic, nu înregistrat de o persoană în mod direct). Impact operațional: evacuări limitate, portul nu a fost închis Ministrul interimar al Apărării a precizat că nu a fost închis întreg Portul Constanța, însă au existat evacuări din anumite clădiri, în urma evaluărilor făcute la fața locului. Situația rămâne „în dinamică”, iar verificările continuă. Ce se investighează Conform declarațiilor citate, ancheta vizează în principal: identificarea și verificarea celor două numere de telefon din afara României; analiza mesajului audio și a modului în care a fost generat; verificările operative derulate de instituțiile prezente la fața locului, în cadrul procedurilor standard pentru astfel de alerte. [...]
