Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina a propus Poloniei un „pachet anticriză” care include consultări diplomatice, o reuniune a istoricilor și implicarea liderilor religioși, într-o încercare de a debloca tensiunile cu potențial de a complica parcursul european al Kievului, potrivit Digi24.
Miza depășește disputa simbolică: responsabili polonezi au avertizat că Ucraina nu ar putea adera la Uniunea Europeană fără o reconciliere a memoriei istorice între cele două țări, notează AFP, preluată de Agerpres. În acest context, Kievul încearcă să instituționalizeze un cadru de „dezescaladare” care să reducă riscul ca subiectul să devină un blocaj politic de durată.
Tensiunile au fost declanșate de decizia președintelui Volodimir Zelenski de a atribui numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA) unei unități a forțelor armate. UPA, organizație naționalistă înființată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este considerată responsabilă de masacrarea a peste 100.000 de civili polonezi; potrivit aceleiași surse, unii membri au luptat în rândurile SS și au participat la deportarea și masacrarea evreilor.
Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sibiga, care s-a întâlnit la Varșovia cu omologul său polonez, Radoslaw Sikorski, a transmis că Ucraina este pregătită „să găsească soluții” și să poarte un „dialog onest”. Într-o postare pe platforma X, Sibiga a detaliat măsurile propuse:
Sibiga a mai spus că în ultimele 18 luni s-au realizat „progrese semnificative” pentru depășirea unor „probleme sensibile”, inclusiv cercetări privind gropile comune din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Ministerul polonez de externe a pledat pentru „dezescaladarea tensiunilor și instituirea unor mecanisme durabile bazate pe o înțelegere reciprocă a Istoriei”.
În paralel, subiectul a căpătat o dimensiune politică internă în Polonia: președintele Karol Nawrocki a anunțat la finalul lunii iunie că îi retrage lui Zelenski cea mai înaltă distincție a țării, Ordinul Vulturul Alb, ca reacție la controversele legate de memoria istorică.
Pe fond, disputa este alimentată și de decizii ale autorităților ucrainene privind memoria publică: acestea intenționează să creeze un panteon al „eroilor naționali” care să includă lideri naționaliști ce au colaborat cu Germania nazistă, fiind menționat cazul lui Andrii Melnik, repatriat în Ucraina și înhumat cu onoruri în luna mai.
Dacă mecanismele propuse de Kiev vor fi acceptate și vor produce rezultate, ele ar putea reduce presiunea politică bilaterală într-un moment în care Ucraina are nevoie de sprijin extern și de evitarea unor noi condiționări în dosarul de aderare la UE.
Recomandate
Discuția despre alegeri în Ucraina se mută pe terenul „cum se votează în război” , iar problema nu este tehnologia, ci legitimitatea și securitatea procesului, potrivit Digi24 , care citează RBC-Ucraina și un interviu al lui Kirilo Budanov pentru La Stampa. Budanov, prezentat ca șef al Oficiului Președintelui, pune sub semnul întrebării fezabilitatea organizării votului în condiții de război, invocând situații concrete: votul militarilor aflați pe front „sub amenințarea dronelor”, votul persoanelor din teritoriile ocupate și funcționarea secțiilor de votare în orașe precum Harkov, unde alarmele aeriene sunt frecvente. În același timp, el ridică miza asupra recunoașterii rezultatului. „Cum poate vota un soldat care se află pe front, sub amenințarea dronelor? Cum pot vota sute de mii de oameni care trăiesc pe teritoriile ocupate? Cum funcționează secția de votare din Harkov, unde de trei ori pe zi se aude alarma aeriană? Cine garantează că rezultatul va fi recunoscut de toți?” De ce contează: votul electronic nu rezolvă automat problema încrederii În declarațiile citate, Budanov admite că, tehnic, ar putea fi organizate „cele mai moderne alegeri din lume” inclusiv prin intermediul unui smartphone, rapid și cu o interfață „elegantă”. Dar insistă că votul nu este doar o soluție tehnologică, ci „o chestiune de încredere în transparența procedurii” — adică în reguli, verificare și acceptarea rezultatului de către actorii politici și societate. Contextul politic: apelul lui Fedorov și reacția administrației prezidențiale Potrivit materialului, Mihail Fedorov a cerut recent organizarea alegerilor în Ucraina și identificarea unui mecanism care să permită desfășurarea lor în condiții de război, argumentând că toți ucrainenii trebuie să poată vota. Inițiativa a reaprins dezbaterea politică, iar Oficiul Prezidențial a calificat planurile drept nerealiste pe fondul atacurilor rusești. În același timp, președintele Volodimir Zelenski a spus că ar susține alegeri în timpul stării de urgență doar cu două condiții: asigurarea securității necesare și adoptarea modificărilor legislative corespunzătoare. El a avertizat, totodată, că alegerile în plin război pot crea riscuri serioase și că, în prezent, nu există condiții sigure pentru vot. [...]
Distincția acordată Maiei Sandu la Kiev consolidează mesajul de aliniere politică și de securitate dintre Chișinău și Ucraina , într-un moment în care Republica Moldova joacă un rol practic în sprijinirea vecinului său – de la coridoare de tranzit până la asistență energetică, potrivit Digi24 . Președinta Republicii Moldova a primit la Kiev, de Ziua Independenței Ucrainei, Ordinul Cneaghinei Olga (gradul I), una dintre cele mai înalte distincții de stat ale Ucrainei. Decorația i-a fost înmânată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul evenimentelor dedicate împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței Ucrainei. Distincția a fost acordată pentru „merite personale deosebite” în consolidarea cooperării între state și pentru sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Maia Sandu a spus că primește ordinul „în numele oamenilor din Republica Moldova”, amintind de sprijinul oferit refugiaților ucraineni în primele zile ale războiului, potrivit Radio Chișinău . Contextul: sprijin logistic și energetic, plus coordonare diplomatică Ordinul Cneaghinei Olga, instituit în 1997, este acordat femeilor pentru merite deosebite în activitatea de stat, civică, științifică, educațională, culturală, caritabilă și în alte domenii ale vieții publice. În același context, Digi24 notează că, de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Republica Moldova: a oferit refugiu ucrainenilor care au fugit din calea războiului; a asigurat coridoare de tranzit pentru exporturile ucrainene; a acordat sprijin umanitar și energetic. Publicația menționează și dimensiunea de securitate a relației: Republica Moldova are o frontieră comună cu Ucraina de 1.222 de kilometri și este prezentată ca „partener de securitate de încredere” pentru Ucraina și pentru restul Europei. Schimb de distincții și semnal politic reciproc Digi24 mai arată că Ordinul Cneaghinei Olga este a doua distincție conferită Maiei Sandu de Volodimir Zelenski, după Ordinul „Prințul Iaroslav cel Înțelept”, clasa I , acordat la 23 august 2021. La rândul ei, Maia Sandu i-a conferit luni lui Zelenski „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție de stat a Republicii Moldova, pentru contribuția la apărarea păcii și a libertății pe continentul european și ca semn de recunoștință față de curajul poporului ucrainean. Prim-ministrul Vasile Tofan a transmis, la rândul său, un mesaj în care a spus că Republica Moldova „este și va rămâne un vecin de încredere și un partener ferm” al Ucrainei. [...]
Atacurile repetate cu drone asupra rafinăriilor rusești cresc riscul de întreruperi și penurii de combustibil , după ce rafinăria Afipski a fost lovită pentru a cincea oară în 2026, iar rafinăria din Novoshakhtinsk ar fi fost vizată separat, potrivit Digi24 . Dronele ucrainene au lovit regiunea Krasnodar marți dimineața, 25 august, avariind o rafinărie de petrol, clădiri rezidențiale și o gară, conform oficialilor ruși. Guvernatorul regional Veniamin Kondratiev a spus că localitatea Afipski (districtul Severski) s-a numărat printre zonele lovite și a raportat incendii atât la o locuință, cât și în incinta rafinăriei. „Cel puțin 10 locuințe private au fost avariate. Într-una dintre ele a izbucnit un incendiu. De asemenea, a izbucnit un incendiu în incinta unei rafinării de petrol. Pompierii și serviciile de urgență lucrează în prezent la fața locului.” Ulterior, Kondratiev a precizat că resturi de drone au căzut pe terenul gării Afipskaia. Atacul a provocat moartea a două persoane și rănirea altor două, potrivit guvernatorului. Afipski, o rafinărie mare, lovită a cincea oară în 2026 Rafinăria Afipski este descrisă ca una dintre cele mai mari din sudul Rusiei, cu o capacitate anuală de prelucrare de aproximativ 7,2 milioane de tone metrice. Produce benzină, motorină, distilați din condensat de gaz, reziduuri de țiței greu și sulf. Conform rapoartelor disponibile citate în articol, rafinăria din Afipski a mai fost ținta unor atacuri cu drone de patru ori în acest an (21 ianuarie, 14 martie, 11 iunie și 14 iulie), incidente care au provocat incendii, inclusiv în parcul de rezervoare. Novoshakhtinsk, vizată în Rostov; autoritățile locale raportează pagube Separat, dronele ucrainene ar fi lansat un atac de amploare asupra regiunii Rostov în cursul nopții. Canalul ucrainean de monitorizare Supernova+ a indicat rafinăria din Novoshakhtinsk printre ținte. Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a confirmat atacuri cu drone asupra localităților Novoshakhtinsk, Gukovo și Kamensk-Șahtinski, raportând pagube la patru locuințe private din Novoshakhtinsk și un incendiu forestier, dar fără victime. De ce contează: efecte în lanț asupra producției și disponibilității de combustibil Potrivit publicației „ The Moscow Times ”, citată de Digi24, dronele ucrainene au atacat instalații industriale rusești de peste 70 de ori de la începutul lui 2026, ceea ce ar fi scos din funcțiune zeci de întreprinderi. Aceeași sursă a relatat că, de la începutul lunii august, cinci rafinării și-au încetat complet activitatea: Permnefteorgsintez, Orsknefteorgsintez, Zapsibneftekhim, Saratov și Volgograd. Întreruperile ar fi contribuit la scăderea rafinării petrolului în Rusia până la aproximativ 3,6 milioane de barili pe zi (cel mai scăzut nivel din mai 2002), înainte de o revenire la aproximativ 4 milioane de barili pe zi în august. În plus, aceste întreruperi sunt asociate cu penurii de combustibil în anumite zone, unele regiuni raportând disponibilitate limitată pentru tipuri populare de benzină. [...]
Programul de lucru al premierului Japoniei ridică semne de întrebare despre capacitatea de guvernare , după ce Sanae Takaichi a descris public nopți cu „zero până la trei ore de somn” și o rutină în care își reduce deliberat echipa din jur, potrivit Digi24 . Într-o serie de postări pe rețelele sociale, Takaichi a relatat că, în timpul orelor lungi petrecute la reședința oficială, a avut „un tovarăș neașteptat”: un gândac de bucătărie pe care nu l-a omorât, invocând ideea reîncarnării, și despre care a spus că i-a accentuat sentimentul de singurătate după ce personalul l-a îndepărtat. Povestea este prezentată de The Independent, citat de Digi24. De ce insistă să lucreze din reședința oficială Premierul a explicat că preferă să lucreze de la reședința oficială, nu de la biroul prim-ministrului, pentru a ușura „sarcina personalului” și pentru a limita numărul de oameni implicați, inclusiv personalul de securitate. Într-o postare pe X, ea a scris că își propune să folosească activ reședința prim-ministrului tocmai pentru a „reduce la minimum numărul de angajați și de personal de securitate” care trebuie implicați. Semnale politice: mai puține ședințe și scădere de sprijin Relatările despre modul de lucru au venit pe fondul unor acuzații că ar evita ședințele parlamentare și că își petrece mult timp la reședința personală. Potrivit ziarului Nikkei, citat în articol, Takaichi și-a petrecut mai mult de jumătate dintre weekenduri și sărbătorile legale la reședința sa de când a devenit prim-ministru. În același context, Bloomberg a constatat că Takaichi a ținut cel mai mic număr de ședințe de cabinet dintre toți prim-miniștrii japonezi din 2012 până în prezent, conform informațiilor preluate de Digi24. Articolul notează și o scădere a sprijinului public: un sondaj de opinie realizat luna trecută arată un nivel de 41%, în scădere cu 10 puncte procentuale într-o lună și sub 50% pentru prima dată de la alegerile generale din februarie. Contextul politic menționat include promovarea unor măsuri privind menținerea liniei de succesiune imperială exclusiv masculină și amânarea politicilor care ar atenua creșterea prețurilor. [...]
Calendarul pentru desemnarea premierului mută presiunea pe buget și deficit , într-un moment în care partidele sunt împinse să iasă din blocajul politic pentru a forma o majoritate, potrivit Digi24 . Eugen Tomac , consilier al președintelui Nicușor Dan , a spus la Antena 3 CNN că „în această toamnă” ar urma să se formeze o majoritate parlamentară care să voteze un nou Guvern. În opinia sa, negocierile politice trebuie să ducă la o formulă de guvernare care să poată trece de votul Parlamentului. De ce contează: bugetul și țintele de deficit nu pot aștepta Tomac a argumentat că „economia nu poate aștepta” prelungirea negocierilor și că este nevoie de „discuții serioase despre repornirea economiei”. În același timp, el a indicat explicit miza fiscal-bugetară: România ar avea nevoie de un guvern care să pregătească „un buget credibil” pentru atingerea „țintelor de deficit asumate” și să implementeze proiectele mari aflate în derulare. Ce urmează în septembrie: consultări și o propunere de premier Consilierul prezidențial a afirmat că, după negocierile pe care președintele le va convoca cu partidele, în luna septembrie șeful statului va desemna o persoană „pregătită să fie învestită” de o majoritate parlamentară. „Sunt absolut convins că în luna septembrie, președintele, după negocierile pe care le va convoca cu partidele politice, va desemna persoana pregătită să fie învestită de către o majoritate parlamentară.” Tomac a subliniat că formula finală depinde de rezultatul negocierilor dintre partide. Anticipatele, scenariu „de evitat”, dar posibil constituțional Întrebat despre alegeri anticipate, Tomac a spus că un astfel de scenariu ar menține „haos și tensiune politică” și ar trebui evitat, deși a admis că este o soluție „constituțională și democratică”. Numele premierului, secundar față de majoritate Tomac nu a exclus o eventuală nouă nominalizare pentru funcția de prim-ministru, dar a evitat să spună dacă ar accepta. Mesajul său a fost că prioritatea este formarea unei majorități capabile să susțină învestirea Guvernului și un program de reforme, „indiferent de numele premierului”. [...]
Ministerul Finanțelor va decide dacă prelungește CASS la pensiile peste 3.000 de lei, după ce măsura a redus deficitul CNAS , iar discuția are miză bugetară directă pentru finanțarea sănătății, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus că Ministerul Finanțelor va analiza „dacă și cum ar trebui să prelungească” perioada în care pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei plătesc contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). În prezent, măsura este în vigoare până la 31 decembrie 2027. Pîslaru a legat discuția de efectul asupra bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), afirmând că deficitul a „scăzut simțitor” ca urmare a acestor măsuri. El a adăugat că, în lipsa lor, deficitul ar fi fost „semnificativ”, estimat „de circa 4 miliarde de lei”. Ce înseamnă, concret, CASS pentru pensiile peste prag În forma actuală, pensionarii care încasează pensii mai mari de 3.000 de lei plătesc CASS doar pentru partea din venit care depășește acest prag, nu pentru întreaga pensie. Miza de reglementare: decizia rămâne la București, nu la Bruxelles Ministrul a respins ideea că o eventuală prelungire ar fi „dictată” de Comisia Europeană, în contextul în care Comisia a propus, într-o corespondență tehnică cu autoritățile române, ca posibilă măsură „extinderea contribuției CASS asupra pensiilor”. „Dar în niciun caz nu ne spune Bruxelles-ul ce trebuie să facem noi cu bugetul Casei de Asigurări de Sănătate.” În același timp, Pîslaru a indicat că viitorul Guvern va trebui să evalueze situația financiară a sistemului de sănătate și sustenabilitatea bugetului de asigurări de sănătate, sugerând că decizia privind continuarea sau ajustarea măsurii va depinde de această analiză. [...]
