Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina a propus Poloniei un „pachet anticriză” care include consultări diplomatice, o reuniune a istoricilor și implicarea liderilor religioși, într-o încercare de a debloca tensiunile cu potențial de a complica parcursul european al Kievului, potrivit Digi24.
Miza depășește disputa simbolică: responsabili polonezi au avertizat că Ucraina nu ar putea adera la Uniunea Europeană fără o reconciliere a memoriei istorice între cele două țări, notează AFP, preluată de Agerpres. În acest context, Kievul încearcă să instituționalizeze un cadru de „dezescaladare” care să reducă riscul ca subiectul să devină un blocaj politic de durată.
Tensiunile au fost declanșate de decizia președintelui Volodimir Zelenski de a atribui numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA) unei unități a forțelor armate. UPA, organizație naționalistă înființată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este considerată responsabilă de masacrarea a peste 100.000 de civili polonezi; potrivit aceleiași surse, unii membri au luptat în rândurile SS și au participat la deportarea și masacrarea evreilor.
Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sibiga, care s-a întâlnit la Varșovia cu omologul său polonez, Radoslaw Sikorski, a transmis că Ucraina este pregătită „să găsească soluții” și să poarte un „dialog onest”. Într-o postare pe platforma X, Sibiga a detaliat măsurile propuse:
Sibiga a mai spus că în ultimele 18 luni s-au realizat „progrese semnificative” pentru depășirea unor „probleme sensibile”, inclusiv cercetări privind gropile comune din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Ministerul polonez de externe a pledat pentru „dezescaladarea tensiunilor și instituirea unor mecanisme durabile bazate pe o înțelegere reciprocă a Istoriei”.
În paralel, subiectul a căpătat o dimensiune politică internă în Polonia: președintele Karol Nawrocki a anunțat la finalul lunii iunie că îi retrage lui Zelenski cea mai înaltă distincție a țării, Ordinul Vulturul Alb, ca reacție la controversele legate de memoria istorică.
Pe fond, disputa este alimentată și de decizii ale autorităților ucrainene privind memoria publică: acestea intenționează să creeze un panteon al „eroilor naționali” care să includă lideri naționaliști ce au colaborat cu Germania nazistă, fiind menționat cazul lui Andrii Melnik, repatriat în Ucraina și înhumat cu onoruri în luna mai.
Dacă mecanismele propuse de Kiev vor fi acceptate și vor produce rezultate, ele ar putea reduce presiunea politică bilaterală într-un moment în care Ucraina are nevoie de sprijin extern și de evitarea unor noi condiționări în dosarul de aderare la UE.
Recomandate
Reluarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești readuce riscul de perturbări în lanțul de aprovizionare cu combustibili , după ce Moscova a acuzat Kievul de o lovitură de amploare asupra unei rafinării din Riazan, potrivit Digi24 . Rusia susține că atacul ar fi avut loc în primele ore ale zilei de joi și ar fi vizat o rafinărie situată la sud de Moscova. Potrivit relatării, acuzațiile vin la scurt timp după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat reluarea loviturilor asupra infrastructurii energetice rusești, după o pauză de trei zile pe care Kievul spune că a făcut-o la solicitarea SUA. Ce spune Moscova despre atacul din Riazan Kremlinul a transmis că Ucraina a „încercat să lanseze un atac de amploare” asupra rafinăriei, informație prezentată de BBC, conform Digi24. Ministerul rus al Apărării afirmă că au fost interceptate patru rachete și zeci de drone, iar resturile ar fi provocat un incendiu la rafinăria din Riazan. Președintele Vladimir Putin a mai susținut că Ucraina ar fi încercat să lovească rafinării și miercuri, acuzație pe care Kievul a respins-o. Putin a declarat, totodată, că atacurile nu ar fi produs până acum „pagube semnificative”. De ce contează: infrastructura energetică, din nou în centrul escaladării Miza imediată este operațională: rafinăriile și infrastructura energetică sunt noduri critice pentru producția și distribuția de combustibili, iar orice incendiu sau oprire temporară poate crea presiune suplimentară asupra fluxurilor interne și regionale. Pe fondul acestui schimb de acuzații, Zelenski a spus că a restricționat atacurile timp de trei zile, în timp ce Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică a Ucrainei. Declarația lui, citată de Financial Times, a fost: „Am încheiat-o cu asta.” Separat, Zelenski a afirmat că zeci de orașe ucrainene au fost vizate de atacuri rusești în ultimele 24 de ore. Ce urmează Informațiile din material indică o revenire la o dinamică de tip „lovituri și represalii” asupra infrastructurii energetice, după o pauză scurtă invocată de Kiev. În lipsa unor date independente în text despre amploarea pagubelor, impactul concret asupra producției rafinăriei din Riazan rămâne neclar. [...]
Serghei Lavrov sugerează că negocierile de pace sunt blocate după ce a legat public discuțiile despre Ucraina de „ tranzacția cu motorină ” promovată de Donald Trump și de refuzul lui Volodimir Zelenski de a o susține, potrivit Digi24 . Mesajul Moscovei mută accentul de pe o propunere formală de pace pe o dispută politică, cu implicații directe asupra stabilității regionale și, implicit, asupra riscurilor economice din energie. Într-o conferință descrisă ca „neobișnuit de lungă”, ministrul rus de Externe a folosit termeni laudativi la adresa președintelui SUA și a reluat atacurile la adresa lui Zelenski, pe care îl acuză că ar provoca în mod direct administrația americană prin poziționarea față de înțelegerea privind motorina și prin solicitarea de armament pentru lovirea infrastructurii energetice ruse, inclusiv rafinăriile. „Tranzacția cu motorină”, folosită ca instrument de presiune politică Lavrov afirmă că Rusia a susținut „afacerea cu motorină” propusă de Trump, dar că Zelenski ar fi respins-o public, cerând în schimb rachete pentru sistemul Patriot , pentru a continua atacurile asupra sectorului energetic rus. „Nu mă mai bateți la cap cu această tranzacție cu motorină, mai bine dați-mi rachete pentru sistemul Patriot, am nevoie să continui să lovesc sectorul energetic rus, inclusiv rafinăriile de petrol”. În interpretarea șefului diplomației ruse, această poziție ar reprezenta: „o provocare directă, și încă una grosolană, la adresa președintelui Trump”. Lavrov mai susține că Zelenski ar avea un comportament „obișnuit” de a cere sprijin fără a oferi ceva „în schimb” și fără a fi dispus la „acțiuni constructive”. Moscova spune că nu a primit un „plan de pace” oficial Pe fondul discuțiilor din presa occidentală despre un posibil „plan de pace” pentru Ucraina, Lavrov afirmă că Rusia nu a primit nicio propunere oficială și că informațiile vehiculate ar fi bazate pe „scurgeri de informații și zvonuri”. În acest context, el menționează explicit publicații precum The Washington Post și New York Times, fără a indica existența unui document transmis pe canale oficiale. Alegerile din Ucraina și respingerea unui armistițiu Lavrov susține că Zelenski „nu are nevoie de alegeri”, deoarece ar fi impus condiții „în mod evident inacceptabile” pentru organizarea lor. Totodată, ministrul rus respinge ideea unui armistițiu care, în viziunea sa, ar permite reînarmarea Ucrainei. „Nu va exista niciun armistițiu menit să-l readucă [pe Vladimir Zelenski] la realitate și să-l înarmeze din nou”. „Poziția noastră nu s-a schimbat niciodată” În final, Lavrov reiterează că obiectivele Rusiei în ceea ce numește „operațiunea militară specială” ar fi „clare și constante”, în contrast cu pozițiile Occidentului, pe care le descrie ca fluctuante. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne aceeași: menținerea incertitudinii în jurul negocierilor și a infrastructurii energetice, într-un moment în care declarațiile oficiale sunt folosite ca instrument de presiune și de setare a agendei, nu ca semnal al unei apropieri de un acord formal. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că virajul administrației Trump spre Rusia riscă să slăbească sprijinul pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul își leagă supraviețuirea de continuitatea ajutorului militar și de funcționarea infrastructurii critice de comunicații, potrivit Libertatea , care relatează despre un interviu acordat jurnalistului britanic Piers Morgan, la Londra. Președintele ucrainean spune că se simte „trădat” de ultimele declarații și acțiuni ale președintelui american Donald Trump, dar insistă că miza depășește planul personal și ține de securitatea țării. „Da, într-adevăr. Dar e ceva mai complicat decât emoțiile sau sentimentele mele. Nu e vorba despre mine, ci despre supraviețuirea țării mele.” „Pierdem un partener puternic” Zelenski afirmă că administrația Trump „se îndepărtează de Ucraina și se apropie de Rusia” și consideră „păcat” că Ucraina ar putea pierde un aliat major. Întrebat direct dacă Ucraina „pierde” Statele Unite, el a răspuns afirmativ, susținând însă că nu din cauza Kievului. În același context, liderul ucrainean a respins ideea că războiul ar fi o „afacere” și a legat schimbarea de poziție a lui Trump de costuri umane și politice pentru Ucraina. „Nu ne trădăm țara. (...) De aceea este dureros când președintele Trump schimbă tabăra.” Zelenski: Trump ar trebui să rămână „mediator”, nu „de partea greșită” Președintele ucrainean spune că nu l-ar deranja dacă Trump ar insista să rămână în rolul de „mediator”, dar avertizează că, dacă SUA se poziționează între părți, ar trebui să rămână acolo. Zelenski sugerează că Trump ar fi „împins” de consilierii săi „în direcția greșită”. „Dacă ești la mijloc, ar trebui să rămâi la mijloc și să nu treci de partea greșită.” Mesaj către Elon Musk: restricțiile Starlink ar putea costa vieți Zelenski a abordat și subiectul Starlink, afirmând că decizia lui Elon Musk de a impune restricții asupra operațiunilor Starlink în Ucraina este „o mare eroare” și ar putea duce la pierderi de vieți omenești. El a spus că Ucraina cere restabilirea serviciului și a exprimat speranța că situația ține de o eroare sau de o problemă tehnică majoră, potrivit Ukrainska Pravda (citată de Libertatea). „Oameni vor muri, desigur, dacă atacurile continuă și Starlink nu funcționează. (...) noi cerem ca serviciul să fie restabilit.” Context: acordul privind motorina și tensiunile politice din SUA Potrivit relatării, Trump a anunțat vinerea trecută, la Miami, o discuție telefonică „extrem de fructuoasă” cu Vladimir Putin și intenția de a suspenda unele sancțiuni pentru a permite livrarea a 4,8 milioane de motorină rusească în următoarele luni pe piața internațională, în special pe cea americană. Trump a prezentat acordul drept „o mare afacere”, cu scopul de a reduce prețurile la motorină în SUA. Materialul notează că „experții” au contestat această justificare, argumentând că Rusia nu ar avea suficiente capacități de export și că volumul ar fi prea mic pentru a influența prețurile. Pe plan intern, mai mulți republicani au criticat acordul și au anunțat că vor încerca să îl blocheze, acuzând încălcarea legii și riscuri de securitate, în timp ce democrații au susținut că astfel de inițiative „trădează America, aliații europeni și Ucraina”. Ce urmează, potrivit relatării Libertatea mai scrie că administrația Trump ar fi amenințat pe canale diplomatice cu suspendarea schimbului de informații și a livrărilor de arme prin mecanismul PURL (lista de achiziții prioritare pentru Ucraina) și că ar fi existat discuții despre limitarea armistițiului la rafinării. În paralel, Kremlinul ar fi anunțat că primele contracte de motorină în baza acordului Trump–Putin ar urma să fie semnate „în următoarele zile”. [...]
România ar putea încasa în noiembrie banii din cererea 5 PNRR , după ce peste 1,4 miliarde de euro (aprox. 7,0 miliarde lei) din componenta de granturi au primit evaluare favorabilă, potrivit Digi24 . Miza imediată este una bugetară: granturile sunt relevante pentru deficit, iar încasarea depinde de închiderea procedurilor europene. România mai are de încasat fonduri aferente ultimelor două cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , în valoare totală de peste 6,4 miliarde de euro (aprox. 32,0 miliarde lei). Cererea de plată nr. 5 însumează 2,084 miliarde de euro (aprox. 10,4 miliarde lei), iar cererea nr. 6 are o valoare de 4,347 miliarde de euro (aprox. 21,7 miliarde lei). Cererea 5: peste 1,4 miliarde de euro „pe verde”, dar banii nu sunt încă încasați Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a declarat că, din componenta de granturi a cererii 5 (1,651 miliarde de euro, aprox. 8,2 miliarde lei), peste 1,4 miliarde de euro (aprox. 7,0 miliarde lei) sunt deja considerate îndeplinite în evaluările Comisiei Europene . Pentru diferență, autoritățile mai transmit informații și documente justificative. „Așteptarea noastră este ca (...) să începem să avem o estimare din partea Comisiei Europene și după aceea o încasare a sumei din cererea de plată 5 în luna noiembrie”, a declarat Pîslaru. Publicația precizează că sumele evaluate favorabil nu au fost încă încasate, iar plata depinde de finalizarea procedurilor europene. Cererea 6: risc de circa 900 milioane euro și presiune pe capacitatea administrativă Situația este mai complicată la cererea de plată nr. 6, cu o valoare totală de 4,347 miliarde de euro (aprox. 21,7 miliarde lei), dintre care 2,582 miliarde de euro (aprox. 12,9 miliarde lei) reprezintă granturi. România a recunoscut îndeplinirea doar parțială a unor jaloane legate de reforma salarizării în sectorul public și de decarbonizare, ceea ce pune în pericol o parte din fondurile nerambursabile. „Ne așteptăm la o sumă de circa 900 de milioane (...) risc de a nu a putea primi acești bani (...) mai ales salarizarea în zona publică și decarbonizare”, a explicat ministrul interimar. În paralel, Pîslaru a arătat că, pe partea de împrumut, România a negociat posibilitatea de a primi parțial bani pentru segmente de autostradă. Ce urmează: termenele estimate pentru decizia pe cererea 6 Calendarul estimat indicat de ministrul interimar prevede finalizarea evaluării Comisiei Europene în jurul datei de 6 noiembrie și adoptarea unei decizii finale în jurul datei de 20 noiembrie, astfel încât plata să poată fi făcută în decembrie. Un risc suplimentar este legat de viteza cu care instituțiile pot răspunde solicitărilor de documente, pe fondul unei capacități administrative descrise ca fiind scăzute în această perioadă. Pîslaru a mai spus că au avut loc întâlniri sub coordonarea premierului Ilie Bolojan și cu sprijinul Ministerului Finanțelor pentru accelerarea răspunsurilor către Comisia Europeană, subliniind că presiunea imediată este pe furnizarea documentelor, nu neapărat pe îndeplinirea jalonelor. [...]
Investigația privind proveniența dronei care a lovit o navă în Marea Neagră este încă în desfășurare , iar autoritățile nu au stabilit public dacă aparatul era rusesc, potrivit Digi24 . Ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu , avertizează însă că riscurile de securitate din zonă au ajuns să afecteze direct comerțul maritim, inclusiv transportul de cereale, cu efecte vizibile în prețurile globale la alimente și în inflație. Într-un briefing susținut vineri, după ședința de Guvern, Țoiu a spus că investigația tehnică nu este finalizată și că instituțiile responsabile vor comunica rezultatele când le vor avea. „Autoritățile care se ocupă de partea de investigație tehnică sunt încă în proces de analiză. În momentul în care vor fi rezultate, le vor anunța dumnealor.” Marea Neagră, risc operațional în creștere pentru transportul maritim Incidentul investigat vizează o navă lovită de o dronă, în urma căruia a izbucnit un incendiu, iar șapte marinari sunt dați dispăruți. În acest context, ministra a susținut că Marea Neagră a devenit „unul dintre cele mai riscante locuri” pentru navigatori și că numărul deceselor din ultima perioadă depășește riscurile din alte zone de comerț maritim. Totodată, Țoiu a afirmat că oficiali din țările ai căror cetățeni au fost răniți în incidentele din Marea Neagră au mulțumit României pentru intervenția echipelor de salvare și pentru asistența medicală acordată. De ce contează economic: ruta cerealelor și efectul în prețuri și inflație Șefa interimară a diplomației a atras atenția asupra rolului Mării Negre ca „arteră esențială” pentru comerțul cu grâne și a spus că blocajele și incidentele din zonă se pot transmite rapid în economie. „Asta a fost direct vizibil în indexul global al prețului hranei și direct vizibil în componenta de inflație generată de prețul grânelor în anumite țări care au o componentă mare de import pe traseele din Marea Neagră, din Orientul Mijlociu și din Africa.” Ce urmează: fără indicii de scădere a incidentelor, în lipsa unui armistițiu Oana Țoiu a mai declarat că nu a discutat cu oficialii ucraineni despre incident, menționând existența unor canale de comunicare pe linie militară pentru schimb de informații. În același timp, a avertizat că numărul incidentelor din regiune „s-a intensificat” și că, în lipsa unui armistițiu, nu există indicii că situația se va îmbunătăți în perioada imediat următoare. [...]
Președintele Nicușor Dan leagă relația cu SUA de rolul militar al României la Marea Neagră , indicând că „cea mai mare bază” din zonă este un argument care poate influența atât prioritățile de securitate, cât și deciziile logistice cu efecte directe asupra economiei (transporturi, infrastructură), potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat Bloomberg, Nicușor Dan a spus că România are „o foarte bună relație strategică” cu Washingtonul și că atuul principal este capacitatea de a ajuta SUA „să proiecteze forță spre alte părți din lume”, inclusiv către Orientul Mijlociu, prin infrastructura militară de la Marea Neagră. „Avem cea mai mare bază la Marea Neagră și având acea bază Statele Unite sunt interesate să proiecteze forță spre alte părți din lume, cum ar fi Orientul Mijlociu.” Efecte operaționale: presiune pe infrastructura civilă, în situații de criză În același context, Digi24 notează că secretarul general al NATO, Mark Rutte , a dat România exemplu pentru sprijinul acordat SUA, într-un interviu pentru Fox News. Rutte a descris situații în care operațiunile militare au afectat direct fluxurile civile, menționând că Bucureștiul a fost nevoit să reducă numărul de zboruri comerciale deoarece americanii au folosit aeroportul pentru instalații destinate avioanelor-cisternă. Această componentă arată că parteneriatul strategic poate avea consecințe operaționale imediate, inclusiv asupra transportului aerian și a capacității infrastructurii de a acomoda simultan nevoi militare și civile. Presiunea Rusiei și cereri de capabilități până la livrările prin SAFE În interviu, Nicușor Dan a vorbit și despre „presiunea” în creștere din partea Rusiei și a evitat un răspuns direct la întrebarea privind condițiile în care România ar putea declanșa Articolul 4 al NATO. El a susținut că răspunsul ar trebui să fie continuarea sprijinului pentru Ucraina. Pe tema atacurilor din Marea Neagră și a incidentelor cu drone, președintele a spus că România va cere din nou aliaților sprijin cu „capabilități militare” până când vor ajunge echipamentele contractate prin programul SAFE , menționând că sunt „miliarde de euro” de investiții în echipamente militare, fără a oferi o sumă exactă. Totodată, Nicușor Dan a precizat o limitare tehnică privind atribuirea: „în acest moment, nu putem spune tehnic că dronele sunt rusești”, deși a adăugat că, pentru o parte dintre dronele aeriene intrate pe teritoriul României, există indicii pe baza componentelor. Ucraina, tratată ca problemă de securitate, în pofida presiunilor bugetare Întrebat ce pot face europenii pentru a-l ajuta pe Volodimir Zelenski, în contextul tensiunilor recente dintre liderul ucrainean și Donald Trump, Nicușor Dan a spus că România va continua sprijinul „până la finalul războiului” și apoi pentru reconstrucție, inclusiv prin discuții directe cu președintele ucrainean despre nevoile de iarnă (energie, finanțare). În același timp, el a admis că România are probleme cu bugetul, dar a argumentat că Ucraina este „o chestiune de securitate” care trebuie rezolvată, nu una de drept internațional. [...]
