Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina extinde cadrul legal pentru dublă cetățenie, incluzând Republica Moldova, o mișcare cu impact direct de reglementare asupra statutului juridic al cetățenilor și al etnicilor ucraineni din regiune, potrivit Digi24.
Decizia a fost luată de Cabinetul de miniștri de la Kiev și a fost anunțată pe Telegram de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, care a descris-o drept „un pas strategic al Ucrainei către Moldova”, conform deschide.md (citat de Digi24). Oficialul a susținut că includerea Republicii Moldova nu este „o extindere formală”, ci o continuare a relației bilaterale, pe fondul frontierei comune și al parcursului european.
„Acum, acest mecanism juridic este deschis vecinilor noștri - cetățenii Republicii Moldova.”
În baza legislației invocate în material, cetățenii ucraineni pot dobândi o a doua cetățenie fără obligația de a renunța la cetățenia ucraineană. Totodată, actul normativ permite etnicilor ucraineni din statele incluse pe listă să devină cetățeni ucraineni printr-o procedură simplificată.
Măsura vine după ce, în luna mai, guvernul de la Kiev a adoptat un decret de modificare a listei statelor ai căror cetățeni dobândesc cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată, listă care a fost extinsă la 29 de state, inclusiv România.
Anterior, lista inițială cuprindea doar cinci țări: Canada, Germania, Polonia, SUA și Cehia. Ulterior, prin actul normativ din luna mai, au fost adăugate mai multe state europene, între care Austria, Belgia, Bulgaria, Regatul Unit, Grecia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Islanda, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Finlanda, Franța, Croația, Elveția și Suedia.
Din informațiile prezentate, includerea Republicii Moldova reprezintă o nouă extindere a acestei liste, cu potențial de a influența, în practică, opțiunile de cetățenie pentru persoane aflate între cele două state și pentru comunitățile de etnici ucraineni din regiune.
Recomandate
Adoptarea Legii salarizării unitare ar putea ridica absorbția granturilor din PNRR la 97% , în condițiile în care România este „garantat” peste pragul de 90% la partea de bani nerambursabili, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , consemnate de Digi24 . Pîslaru și-a menținut public estimarea privind accesarea a peste 90% din sumele alocate sub formă de granturi (fonduri nerambursabile) din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În același timp, el a legat o creștere suplimentară a absorbției de adoptarea în Parlament a Legii salarizării unitare a bugetarilor. Într-o intervenție la B1 TV, citată de News.ro, ministrul interimar a spus că, în forma actuală, România va depăși 90% absorbție pe componenta de granturi și a indicat că ținta de 97% ar fi fost posibilă dacă exista cadrul legislativ privind salarizarea unitară. „În acest moment eu vă spun, garantat, că trecem peste 90% absorbţie de granturi. Fără, că dacă aveam legea salarizării ajungeam la 97.” De ce contează: o lege poate influența direct procentul de bani nerambursabili atrași Mesajul central al lui Pîslaru este că diferența dintre „nouăzeci și un pic” și 97% la granturile din PNRR ar depinde de adoptarea legii salarizării unitare. În logica prezentată de ministru, această măsură ar fi un element care poate debloca sau securiza o parte mai mare din finanțarea nerambursabilă. Totodată, el a pus accent pe renegocierea PNRR, susținând că, în urma acestui proces, România ar urma să primească „peste 90%” din banii nerambursabili. Ce urmează: reperul invocat este cererea de plată 6 Pîslaru a indicat că validarea practică a estimării sale va putea fi verificată la momentul depunerii „cererii de plată 6”, fără a oferi în materialul citat un calendar sau detalii suplimentare despre conținutul acesteia. [...]
Distincția acordată Maiei Sandu la Kiev consolidează mesajul de aliniere politică și de securitate dintre Chișinău și Ucraina , într-un moment în care Republica Moldova joacă un rol practic în sprijinirea vecinului său – de la coridoare de tranzit până la asistență energetică, potrivit Digi24 . Președinta Republicii Moldova a primit la Kiev, de Ziua Independenței Ucrainei, Ordinul Cneaghinei Olga (gradul I), una dintre cele mai înalte distincții de stat ale Ucrainei. Decorația i-a fost înmânată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul evenimentelor dedicate împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței Ucrainei. Distincția a fost acordată pentru „merite personale deosebite” în consolidarea cooperării între state și pentru sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Maia Sandu a spus că primește ordinul „în numele oamenilor din Republica Moldova”, amintind de sprijinul oferit refugiaților ucraineni în primele zile ale războiului, potrivit Radio Chișinău . Contextul: sprijin logistic și energetic, plus coordonare diplomatică Ordinul Cneaghinei Olga, instituit în 1997, este acordat femeilor pentru merite deosebite în activitatea de stat, civică, științifică, educațională, culturală, caritabilă și în alte domenii ale vieții publice. În același context, Digi24 notează că, de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Republica Moldova: a oferit refugiu ucrainenilor care au fugit din calea războiului; a asigurat coridoare de tranzit pentru exporturile ucrainene; a acordat sprijin umanitar și energetic. Publicația menționează și dimensiunea de securitate a relației: Republica Moldova are o frontieră comună cu Ucraina de 1.222 de kilometri și este prezentată ca „partener de securitate de încredere” pentru Ucraina și pentru restul Europei. Schimb de distincții și semnal politic reciproc Digi24 mai arată că Ordinul Cneaghinei Olga este a doua distincție conferită Maiei Sandu de Volodimir Zelenski, după Ordinul „Prințul Iaroslav cel Înțelept”, clasa I , acordat la 23 august 2021. La rândul ei, Maia Sandu i-a conferit luni lui Zelenski „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție de stat a Republicii Moldova, pentru contribuția la apărarea păcii și a libertății pe continentul european și ca semn de recunoștință față de curajul poporului ucrainean. Prim-ministrul Vasile Tofan a transmis, la rândul său, un mesaj în care a spus că Republica Moldova „este și va rămâne un vecin de încredere și un partener ferm” al Ucrainei. [...]
Amenințarea unor atacuri „din surse necunoscute” asupra fabricilor britanice de drone ridică riscuri operaționale pentru lanțul de aprovizionare militar al Ucrainei , după ce Londra a decis să pună la dispoziția Kievului planuri tehnice pentru rachete cu rază lungă, potrivit Digi24 . Declarația îi aparține lui Andrei Fedorov , fost viceministru de externe al Rusiei și prezentat drept consilier al Kremlinului, care a spus că nu poate „exclude 100%” o acțiune „semi-militară” împotriva Marii Britanii, în contextul vizitei premierului britanic Andy Burnham la Kiev. Întrebat ce ar însemna „semi-militar”, Fedorov a indicat explicit posibilitatea unor incidente care să vizeze „întreprinderile” și „fabricile care produc drone pentru Ucraina”, susținând că acestea ar putea fi atacate „nu de Rusia”, ci „din surse necunoscute”. Ce tip de reacții a invocat consilierul rus Fedorov a vorbit despre o posibilă trecere de la reacții „verbale” la unele „vizibile”, iar între exemplele menționate se regăsesc: o „reacție tehnică”, inclusiv atacuri ale unor hackeri „dintr-o sursă necunoscută”, „nu la nivel oficial”; „măsuri politice”; acțiuni „semi-militare”, cu referire la infrastructura industrială care produce drone pentru Ucraina. Contextul deciziei Londrei și reacția Moscovei Potrivit informațiilor prezentate, Regatul Unit a acceptat să declasifice planurile tehnice ale componentelor fabricate în Marea Britanie pentru racheta Scalp (o versiune produsă în Franța a rachetei Storm Shadow), armament despre care se arată că a fost deja folosit pentru a lovi ținte din Rusia. Kremlinul a condamnat decizia, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că aceasta ar „turna gaz pe foc” în conflict. În timpul vizitei la Kiev, Andy Burnham a cerut aliaților Ucrainei să trimită mai multe rachete interceptoare și a insistat că schimbarea de prim-ministru nu va aduce o schimbare de politică a Regatului Unit față de Ucraina. De ce contează pentru companii și industrie Chiar dacă afirmațiile sunt formulate ipotetic și fără detalii operaționale, ele mută discuția spre riscuri directe pentru infrastructura industrială și pentru securitatea operațiunilor din Marea Britanie, într-un moment în care producția de drone și cooperarea tehnologică sunt parte a sprijinului pentru Ucraina. Separat, Downing Street a anunțat semnarea unui acord prin care Ministerul Apărării, împreună cu anumite companii britanice, ar urma să aibă acces la baza de date ucraineană de inteligență artificială „Avengers”, descrisă de oficiali drept o „mină de aur” de date de pe câmpul de luptă. Acordul este prezentat ca având potențial de utilizare inițial în apărare și securitate, cu posibile aplicații mai largi în zona serviciilor publice. [...]
Atacurile repetate cu drone asupra rafinăriilor rusești cresc riscul de întreruperi și penurii de combustibil , după ce rafinăria Afipski a fost lovită pentru a cincea oară în 2026, iar rafinăria din Novoshakhtinsk ar fi fost vizată separat, potrivit Digi24 . Dronele ucrainene au lovit regiunea Krasnodar marți dimineața, 25 august, avariind o rafinărie de petrol, clădiri rezidențiale și o gară, conform oficialilor ruși. Guvernatorul regional Veniamin Kondratiev a spus că localitatea Afipski (districtul Severski) s-a numărat printre zonele lovite și a raportat incendii atât la o locuință, cât și în incinta rafinăriei. „Cel puțin 10 locuințe private au fost avariate. Într-una dintre ele a izbucnit un incendiu. De asemenea, a izbucnit un incendiu în incinta unei rafinării de petrol. Pompierii și serviciile de urgență lucrează în prezent la fața locului.” Ulterior, Kondratiev a precizat că resturi de drone au căzut pe terenul gării Afipskaia. Atacul a provocat moartea a două persoane și rănirea altor două, potrivit guvernatorului. Afipski, o rafinărie mare, lovită a cincea oară în 2026 Rafinăria Afipski este descrisă ca una dintre cele mai mari din sudul Rusiei, cu o capacitate anuală de prelucrare de aproximativ 7,2 milioane de tone metrice. Produce benzină, motorină, distilați din condensat de gaz, reziduuri de țiței greu și sulf. Conform rapoartelor disponibile citate în articol, rafinăria din Afipski a mai fost ținta unor atacuri cu drone de patru ori în acest an (21 ianuarie, 14 martie, 11 iunie și 14 iulie), incidente care au provocat incendii, inclusiv în parcul de rezervoare. Novoshakhtinsk, vizată în Rostov; autoritățile locale raportează pagube Separat, dronele ucrainene ar fi lansat un atac de amploare asupra regiunii Rostov în cursul nopții. Canalul ucrainean de monitorizare Supernova+ a indicat rafinăria din Novoshakhtinsk printre ținte. Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a confirmat atacuri cu drone asupra localităților Novoshakhtinsk, Gukovo și Kamensk-Șahtinski, raportând pagube la patru locuințe private din Novoshakhtinsk și un incendiu forestier, dar fără victime. De ce contează: efecte în lanț asupra producției și disponibilității de combustibil Potrivit publicației „ The Moscow Times ”, citată de Digi24, dronele ucrainene au atacat instalații industriale rusești de peste 70 de ori de la începutul lui 2026, ceea ce ar fi scos din funcțiune zeci de întreprinderi. Aceeași sursă a relatat că, de la începutul lunii august, cinci rafinării și-au încetat complet activitatea: Permnefteorgsintez, Orsknefteorgsintez, Zapsibneftekhim, Saratov și Volgograd. Întreruperile ar fi contribuit la scăderea rafinării petrolului în Rusia până la aproximativ 3,6 milioane de barili pe zi (cel mai scăzut nivel din mai 2002), înainte de o revenire la aproximativ 4 milioane de barili pe zi în august. În plus, aceste întreruperi sunt asociate cu penurii de combustibil în anumite zone, unele regiuni raportând disponibilitate limitată pentru tipuri populare de benzină. [...]
Programul de lucru al premierului Japoniei ridică semne de întrebare despre capacitatea de guvernare , după ce Sanae Takaichi a descris public nopți cu „zero până la trei ore de somn” și o rutină în care își reduce deliberat echipa din jur, potrivit Digi24 . Într-o serie de postări pe rețelele sociale, Takaichi a relatat că, în timpul orelor lungi petrecute la reședința oficială, a avut „un tovarăș neașteptat”: un gândac de bucătărie pe care nu l-a omorât, invocând ideea reîncarnării, și despre care a spus că i-a accentuat sentimentul de singurătate după ce personalul l-a îndepărtat. Povestea este prezentată de The Independent, citat de Digi24. De ce insistă să lucreze din reședința oficială Premierul a explicat că preferă să lucreze de la reședința oficială, nu de la biroul prim-ministrului, pentru a ușura „sarcina personalului” și pentru a limita numărul de oameni implicați, inclusiv personalul de securitate. Într-o postare pe X, ea a scris că își propune să folosească activ reședința prim-ministrului tocmai pentru a „reduce la minimum numărul de angajați și de personal de securitate” care trebuie implicați. Semnale politice: mai puține ședințe și scădere de sprijin Relatările despre modul de lucru au venit pe fondul unor acuzații că ar evita ședințele parlamentare și că își petrece mult timp la reședința personală. Potrivit ziarului Nikkei, citat în articol, Takaichi și-a petrecut mai mult de jumătate dintre weekenduri și sărbătorile legale la reședința sa de când a devenit prim-ministru. În același context, Bloomberg a constatat că Takaichi a ținut cel mai mic număr de ședințe de cabinet dintre toți prim-miniștrii japonezi din 2012 până în prezent, conform informațiilor preluate de Digi24. Articolul notează și o scădere a sprijinului public: un sondaj de opinie realizat luna trecută arată un nivel de 41%, în scădere cu 10 puncte procentuale într-o lună și sub 50% pentru prima dată de la alegerile generale din februarie. Contextul politic menționat include promovarea unor măsuri privind menținerea liniei de succesiune imperială exclusiv masculină și amânarea politicilor care ar atenua creșterea prețurilor. [...]
Calendarul pentru desemnarea premierului mută presiunea pe buget și deficit , într-un moment în care partidele sunt împinse să iasă din blocajul politic pentru a forma o majoritate, potrivit Digi24 . Eugen Tomac , consilier al președintelui Nicușor Dan , a spus la Antena 3 CNN că „în această toamnă” ar urma să se formeze o majoritate parlamentară care să voteze un nou Guvern. În opinia sa, negocierile politice trebuie să ducă la o formulă de guvernare care să poată trece de votul Parlamentului. De ce contează: bugetul și țintele de deficit nu pot aștepta Tomac a argumentat că „economia nu poate aștepta” prelungirea negocierilor și că este nevoie de „discuții serioase despre repornirea economiei”. În același timp, el a indicat explicit miza fiscal-bugetară: România ar avea nevoie de un guvern care să pregătească „un buget credibil” pentru atingerea „țintelor de deficit asumate” și să implementeze proiectele mari aflate în derulare. Ce urmează în septembrie: consultări și o propunere de premier Consilierul prezidențial a afirmat că, după negocierile pe care președintele le va convoca cu partidele, în luna septembrie șeful statului va desemna o persoană „pregătită să fie învestită” de o majoritate parlamentară. „Sunt absolut convins că în luna septembrie, președintele, după negocierile pe care le va convoca cu partidele politice, va desemna persoana pregătită să fie învestită de către o majoritate parlamentară.” Tomac a subliniat că formula finală depinde de rezultatul negocierilor dintre partide. Anticipatele, scenariu „de evitat”, dar posibil constituțional Întrebat despre alegeri anticipate, Tomac a spus că un astfel de scenariu ar menține „haos și tensiune politică” și ar trebui evitat, deși a admis că este o soluție „constituțională și democratică”. Numele premierului, secundar față de majoritate Tomac nu a exclus o eventuală nouă nominalizare pentru funcția de prim-ministru, dar a evitat să spună dacă ar accepta. Mesajul său a fost că prioritatea este formarea unei majorități capabile să susțină învestirea Guvernului și un program de reforme, „indiferent de numele premierului”. [...]
