Știri
Știri din categoria Diverse
Kievul mizează pe lovituri „asimetric” calibrate pe resurse și logistică, nu pe replici „lovitură cu lovitură”, potrivit Digi24, care relatează despre primul interviu al lui Evgheni Khmara după numirea ca ministru interimar al Apărării. Mesajul are o miză operațională: prioritizarea țintelor și a consumului de muniție într-un război de uzură, în care Ucraina nu își permite să copieze ritmul și volumul Rusiei.
Khmara, fost șef al serviciului de securitate SBU, a spus că Ucraina trebuie să-și folosească resursele „cu prudență” și să acționeze „asimetric”, adică prin tactici și lovituri care urmăresc să producă efecte disproporționate față de costul lor. Interviul a fost acordat la Kiev bloggeriței americane Laura Loomer, iar relatarea este atribuită Reuters în materialul preluat.
În interviu, Khmara a legat această abordare de două elemente-cheie ale conducerii operațiunilor:
Întrebat despre loviturile ucrainene care au vizat în ultimele luni industria petrolieră și alte infrastructuri din Rusia, Khmara a indicat că tocmai aici se vede logica „asimetrică”: nu replică directă, ci impunerea unor costuri mai mari adversarului.
Conform informațiilor citate, atacurile ucrainene pe distanțe medii și lungi, orientate în special spre instalații din industria petrolieră, au provocat penurii de combustibil în toate regiunile Rusiei. În paralel, deși Rusia afirmă în mod regulat că a capturat localități de-a lungul liniei frontului de 1.200 km, armata ucraineană ar fi încetinit avansul.
Loomer este citată spunând că, în viziunea lui Khmara, atacurile în adâncime urmăresc să impună Rusiei costuri care depășesc costurile necesare pentru desfășurarea lor.
În același context, Khmara a spus că este „esențial” ca Ucraina să poată produce rachete interceptoare Patriot pentru a contracara atacurile aeriene rusești. Materialul menționează că președintele american Donald Trump a declarat la începutul lunii că SUA vor acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea acestor interceptoare.
Totodată, Trump și Volodimir Zelenski au discutat marți despre reluarea negocierilor de pace cu Rusia și despre planurile de producție a interceptoarelor, iar Zelenski a afirmat că a prezentat la Washington nevoia Ucrainei de sisteme antirachetă balistice și de interceptoare.
Pentru perioada următoare, semnalul principal din interviu este că noua conducere interimară a Apărării își ancorează strategia în eficiență operațională — lovituri selectate pentru efect maxim și o logistică mai strictă — în paralel cu încercarea de a consolida un cadru de cooperare industrială cu SUA pe zona de apărare antiaeriană.
Recomandate
Zelenski avertizează că Putin pregătește o nouă mobilizare, în timp ce refuză încetarea focului , pe fondul pierderilor militare ale Rusiei, potrivit Digi24 . Mesajul liderului ucrainean vine după întâlnirea de la Casa Albă cu Donald Trump și indică faptul că, în viziunea Kievului, presiunea militară și politică asupra Moscovei trebuie menținută pentru a forța o încetare a focului. Într-un interviu acordat Fox News pe 28 iulie, Volodimir Zelenski a spus că „inițiativa nu mai este în mâinile lui Putin”, pe care o numește „principala schimbare” în evoluția războiului. El pune această schimbare pe seama progreselor rapide ale sectorului ucrainean de tehnologie de apărare, a eforturilor de reducere a pierderilor pe front și a sprijinului aliaților. De ce contează: semnal de escaladare, nu de compromis În același timp, Zelenski susține că Vladimir Putin continuă să respingă o încetare a focului, în pofida pierderilor suferite de Rusia. Liderul ucrainean afirmă că Rusia pierde lunar 30.000 de militari în Ucraina, dar că aceste pierderi „uriașe” nu i-ar fi schimbat poziția președintelui rus. Pe acest fundal, Zelenski avertizează că Putin ar pregăti „un nou val masiv de mobilizare”, interpretat de Kiev drept un indiciu că Moscova nu este interesată de încheierea războiului. Ce a discutat Zelenski cu Trump După întâlnirea cu Donald Trump de la Casa Albă, Zelenski a declarat că discuțiile au vizat: acordarea unor licențe pentru producerea de interceptoare Patriot; planuri privind reluarea negocierilor diplomatice cu Moscova. Zelenski i-a spus lui Hannity că întâlnirea a fost „foarte bună” și că Trump „a acceptat să ne acorde licențe pentru sistemele Patriot ”. Potrivit unei persoane familiarizate cu subiectul, citată de Kyiv Independent, cei doi lideri urmau să discute și o propunere de încetare a atacurilor aeriene, care ar urma să fie prezentată ulterior părții ruse. Poziția Kievului: întâi încetarea focului, apoi negocieri Zelenski a insistat că Ucraina trebuie să continue lovirea unor obiective militare importante pentru a crește presiunea asupra Moscovei și a obține o încetare a focului. El afirmă că Ucraina, Trump și Europa urmăresc același obiectiv – reluarea demersurilor diplomatice și un acord de încetare a focului – iar „singurul obstacol” ar fi Putin. Întrebat dacă Ucraina ar accepta să renunțe la teritorii controlate în cadrul unui acord de pace, Zelenski a reiterat că este necesară mai întâi o încetare a focului, înainte ca orice negociere să poată începe. [...]
Schimbarea de ton a lui Donald Trump față de Volodimir Zelenski poate influența direct ritmul și forma sprijinului american pentru Ucraina , iar următorul test al relației este întâlnirea programată marți la Casa Albă , potrivit Digi24 , care citează o analiză Wall Street Journal . În material se arată că, după mai bine de un an în care Trump ar fi susținut în discuții private că Ucraina „pierde războiul”, în ultimele săptămâni și-ar fi exprimat un optimism nou atât față de evoluțiile de pe front, cât și față de Zelenski. Surse citate de Wall Street Journal spun că Trump a fost impresionat de rezistența liderului ucrainean și de capacitatea Ucrainei de a duce lupta „adânc în teritoriul rus”. De ce contează întâlnirea de la Casa Albă Întâlnirea de marți, la Washington, este prezentată ca un nou test al relației, în condițiile în care cei doi lideri nu s-au mai văzut acolo din octombrie. Zelenski urmează să ajungă în capitala SUA pentru înmormântarea senatorului republican Lindsey Graham și să viziteze Casa Albă. Contextul este unul sensibil: anul trecut, relația părea grav deteriorată, după ce Trump l-a numit pe Zelenski „dictator”, i-a criticat conducerea și l-a certat într-o întâlnire tensionată în Biroul Oval. Potrivit articolului, la câteva zile după acel episod Trump a întrerupt ajutorul militar și schimbul de informații cu Ucraina și ulterior a ezitat să trimită asistență suplimentară. Ce ar fi schimbat percepția lui Trump Analiza indică mai mulți factori care ar fi contribuit la schimbarea de atitudine: întâlniri repetate la summituri internaționale, în care Zelenski ar fi încercat să îmbunătățească relația, pe fondul unei campanii mai largi a liderilor europeni; interesul lui Trump pentru industria dronelor din Ucraina și pentru modul în care aceasta se apără împotriva dronelor, într-un moment în care SUA se confruntă cu amenințări similare în războiul din Iran; discuții și influențe din cercul politic american, inclusiv din zona republicană, pentru „îndreptarea” relației. Trump este citat cu o declarație făcută în iulie, după o întâlnire cu Zelenski în Turcia: „De fapt, am dezvoltat o relație bună. E greu de crezut, nu-i așa?” Implicații pentru sprijinul militar și industrial Materialul menționează că, la summitul NATO de la începutul lunii, Trump a spus că SUA vor lua în considerare acordarea unei licențe către Kiev pentru producerea de interceptoare de rachete Patriot și și-a exprimat interesul de a se alătura Ucrainei în producția de drone. În paralel, Ucraina a devenit o putere în domeniul dronelor militare, trecând de la aproximativ 5.000 de drone pe an în 2022 la „milioane pe an” în 2026, conform datelor furnizate de guvernul ucrainean, potrivit analizei citate. Ce rămâne incert Chiar și cu această apropiere, rămâne neclar dacă noua apreciere a lui Trump pentru Zelenski va dura. Persoane apropiate președintelui american, citate în articol, spun că opiniile lui se pot schimba rapid, iar Vladimir Putin s-ar fi dovedit în trecut eficient în a-și susține pozițiile pe lângă Trump și unii consilieri. Un oficial de la Casa Albă a declarat, potrivit materialului, că președintele și echipa sa vor să joace „un rol constructiv” în încheierea războiului și să discute cu ambele părți, Trump fiind optimist că se poate ajunge la un acord de pace. [...]
Iranul a analizat un atac „simbolic” asupra unui port ucrainean, iar riscul de escaladare ar fi putut afecta rutele maritime din regiune , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The New York Times , pe baza unor surse iraniene și occidentale. Planul discutat la Teheran ar fi vizat unul dintre porturile maritime ale Ucrainei, ca reacție la atacul asupra unei nave comerciale iraniene în Marea Caspică . Conform acelorași surse, Iranul ar fi putut folosi o rachetă balistică cu o încărcătură explozivă redusă, într-un scenariu în care lovitura era gândită ca „simbolică” și cu „pagube minore”. De ce contează: porturile, un punct sensibil pentru fluxurile de export Chiar și o lovitură limitată asupra infrastructurii portuare ar fi putut amplifica incertitudinea operațională în zona Mării Negre, într-un moment în care porturile ucrainene rămân esențiale pentru exporturi și pentru lanțurile logistice regionale. În analiza citată, oficiali occidentali au avertizat că Ucraina ar putea reacționa imprevizibil, iar un astfel de episod ar fi putut deschide calea către un conflict mai amplu. În final, potrivit informațiilor transmise de The New York Times, contactele diplomatice au dus la reducerea tensiunilor, iar Iranul ar fi renunțat la planul inițial. Contextul imediat: atacul din Marea Caspică și reacția diplomatică Forțele Armate ale Ucrainei au atacat o navă comercială iraniană în Marea Caspică pe 25 iulie, incident soldat cu un mort și un rănit, conform Digi24. Ulterior, Ministerul de Externe al Iranului l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Ucrainei, protestând față de ceea ce a numit o politică „nerezonabilă și ostilă” a Kievului. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a discutat telefonic cu omologul său ucrainean, Andrei Sibiga. Araghchi a transmis că partea ucraineană l-ar fi asigurat că atacul a fost neintenționat și că Kievul nu urmărește escaladarea, dar a cerut despăgubiri pentru pagube. Ce spune Ucraina despre țintele lovite Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că au fost lovite nave folosite pentru transportul de mărfuri militare din Iran către Rusia. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a indicat numele navelor — Port Olya 2 și Begey — și a precizat că acestea se află sub sancțiuni internaționale, însă ulterior a editat postarea, mai notează Digi24. [...]
Întâlnirea Trump–Netanyahu reaprinde miza asupra direcției războiului cu Iranul , într-un moment în care Washingtonul vorbește despre o ieșire negociată, iar premierul israelian are și o miză electorală internă, potrivit Digi24 . Donald Trump l-a primit la Casa Albă pe Benjamin Netanyahu în prima lor întâlnire de la începutul războiului împotriva Iranului, declanșat în urmă cu cinci luni. Discuția a avut loc cu ușile închise și a fost a opta întâlnire între cei doi de la revenirea lui Trump la putere, în ianuarie 2025. Întâlnirea a precedat participarea celor doi lideri la funeraliile senatorului republican Lindsey Graham, organizate la Washington. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a descris discuțiile drept „pozitive” și „productive”, într-un mesaj pe platforma X, potrivit EFE, preluată de Agerpres. Conform aceleiași relatări, întrevederea a început la 11:03 ora locală și a durat aproximativ o oră și jumătate. Ce indică agenda: dosarul nuclear și presiunea pentru un acord În contextul întâlnirii, se aștepta ca Netanyahu să discute cu Trump despre consolidarea instalației nucleare iraniene subterane de la „Muntele Târnăcopului”, unde, potrivit relatărilor din presă citate de Digi24, Teheranul ar fi mutat centrifuge avansate și o parte din stocurile de uraniu puternic îmbogățit. Pe linia politică, Trump urmărește „o retragere negociată” dintr-un conflict descris ca nepopular, care ar fi generat disensiuni atât cu aliații SUA, cât și cu Netanyahu. Președintele american a recunoscut existența unor „divergențe minore” cu liderul israelian, dar a spus că împărtășesc poziții comune privind războiul. Componenta politică: Netanyahu, în campanie; Trump evită o susținere explicită Digi24 notează că Netanyahu se află în plină campanie electorală și încearcă să arate că relația cu Washingtonul rămâne solidă, în pofida tensiunilor recente. Trump a evitat să spună dacă îl susține pe Netanyahu la alegerile din Israel, programate pentru 27 octombrie. În paralel, Trump a declarat că „nimeni” nu îi poate dicta ce armament să vândă altor țări, întrebat despre opoziția lui Netanyahu față de un posibil transfer de avioane F-35 către Turcia. Ce urmează: negocieri sub amenințarea reluării atacurilor Potrivit Digi24, Trump a ordonat oprirea bombardamentelor asupra Iranului pentru a negocia un acord care să pună capăt conflictului, dar a avertizat că atacurile ar putea fi reluate dacă discuțiile eșuează. În acest cadru, întâlnirea cu Netanyahu funcționează ca un test de coordonare politică între cei doi lideri, pe fondul diferențelor de abordare privind ieșirea din război. [...]
UE pregătește un pachet „record” de sancțiuni care ar viza peste 1.600 de companii, dar impactul economic direct ar putea fi mai mic decât în valurile anterioare , întrucât măsurile se concentrează pe entități, nu pe sectoare întregi, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg . Propunerea ar include pe „lista neagră” firme despre care UE afirmă că susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Conform unor surse familiarizate cu subiectul, companiile vizate ar avea o cifră de afaceri anuală cumulată de peste 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei) și peste 265.000 de angajați. Dacă va fi aprobat, pachetul ar însemna o creștere de 50% a numărului de entități sancționate de UE de la începutul războiului, mai notează sursele citate. De ce contează: UE schimbă accentul spre sancțiuni „pe firmă”, nu pe industrie Noul pachet este pregătit de serviciul de politică externă al UE și vizează companii, nu produse sau industrii întregi. Oficialii încearcă să includă elemente încă nesancționate ale complexului militar-industrial al Rusiei, potrivit acelorași surse. În același timp, materialul semnalează o limitare importantă: chiar dacă numărul de firme sancționate ar crește semnificativ, este „puțin probabil” ca efectul economic să fie comparabil cu pachetele anterioare care au vizat industria petrolieră și sistemul bancar rusesc. Obstacole politice: statele cer derogări pentru a reduce costurile economice UE se confruntă cu dificultăți tot mai mari în adoptarea sancțiunilor, pe fondul solicitărilor de derogări menite să atenueze efectele economice. În context, Digi24 amintește că, recent, Uniunea a fost nevoită să atenueze mai multe măsuri din al 21-lea pachet de sancțiuni . Printre exemplele menționate: reducerea amplorii unei propuneri de interzicere a transferului de gaz natural lichefiat rusesc către țări terțe, după opoziția Greciei; modificarea unei propuneri privind interzicerea intrării în UE a foștilor combatanți ruși, la insistențele Franței și Italiei; blocarea unor potențiale interdicții de import pentru anumite specii de pește rusesc, precum codul și polacul. Calendar: propunerea, în următoarele săptămâni; ținta, reuniunea din octombrie Oficialii UE ar urma să prezinte propunerea în următoarele săptămâni, pentru a lăsa capitalelor timp de analiză. Obiectivul indicat de sursele citate este adoptarea sancțiunilor la reuniunea miniștrilor de Externe din octombrie. Separat, Uniunea ar pregăti și măsuri restrictive suplimentare legate de deportarea forțată a copiilor ucraineni, care ar putea fi, de asemenea, adoptate în toamnă. În plan diplomatic, Germania, Franța și Regatul Unit încearcă să-l implice pe Vladimir Putin în negocieri de pace, în coordonare cu Volodimir Zelenski, iar echipa președintelui Consiliului European, Antonio Costa, ar fi contactat Kremlinul pentru deschiderea unui canal de comunicare. Potrivit articolului, Putin a respins apelurile la armistițiu și condiționează un acord de pace de cedarea regiunii Donețk, variantă exclusă de Kiev. [...]
Rusia susține că își acoperă necesarul de personal fără mobilizare , invocând circa 200.000 de „voluntari” contractați în prima jumătate a anului, într-un mesaj care vizează direct temerile interne și acuzațiile Kievului privind pregătirea unei noi mobilizări, potrivit Digi24 . Dmitri Medvedev , vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a prezentat cifra într-o reuniune surprinsă într-un videoclip publicat pe Telegram. Informația nu a putut fi verificată din surse independente. În același context, Medvedev a respins afirmațiile conducerii ucrainene potrivit cărora Moscova ar pregăti o mobilizare similară celei anunțate în 2022 , după declanșarea războiului. „Vreau să subliniez încă o dată că nu există absolut nicio nevoie de mobilizare. Este o minciună răspândită de inamic, care se confruntă el însuși cu o lipsă de personal.” De ce contează: semnal politic intern și managementul riscului de panică Mesajul vine pe fondul unei sensibilități ridicate în societatea rusă față de orice discuție despre mobilizare. Articolul amintește că, în 2022, guvernul a exclus inițial mobilizarea obligatorie, înainte de a anunța o campanie de recrutare care a determinat plecarea din țară a sute de mii de oameni, ceea ce alimentează și acum scepticismul unei părți a populației. Medvedev a susținut și că forțele armate ruse „și-au acoperit integral necesarul de personal” în prima jumătate a anului, iar Rusia ar fi încercat să atragă voluntari prin prime de înrolare și salarii mari. Totodată, sunt menționate relatări ale unor bărbați care au făcut stagiul militar obligatoriu și care spun că ar fi fost presați să semneze contracte de serviciu militar. Context: presiune de personal și în Ucraina, potrivit unor observatori În paralel, materialul notează că observatori independenți din Ucraina afirmă că și Kievul se confruntă cu o criză acută de personal pe linia frontului, existând relatări despre dezertări, rezistență la recrutare și tentative de evitare a serviciului militar prin mită, potrivit dpa, citată de Digi24. [...]
