Știri
Știri din categoria Diverse
Kremlinul spune că nu există „nimic concret” despre noi propuneri de pace, ceea ce menține incertitudinea diplomatică înaintea discuțiilor de la Washington dintre președintele SUA, Donald Trump, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, programate marți, potrivit Digi24.
Reacția vine după ce o sursă ucraineană a declarat săptămâna trecută că oficiali americani și ucraineni au discutat o propunere de armistițiu aerian, care ar urma să fie prezentată Rusiei într-o nouă rundă de negocieri. Kremlinul susține însă că, până acum, nu a primit detalii sau o inițiativă formalizată.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că informațiile apărute în presă rămân la nivel de speculație și că nu există elemente concrete despre o „propunere sau sugestie nouă”.
„Este adevărat că această informaţie a apărut acum câteva zile, dar până în prezent nu este nimic mai mult decât o speculaţie a presei. Nu există detalii concrete în această privinţă, nici detalii concrete cu privire la vreo propunere sau sugestie nouă.”
Statele Unite pregătesc un nou pachet de propuneri pentru încheierea războiului, iar unul dintre puncte ar urma să vizeze încetarea atacurilor aeriene reciproce, conform unor surse citate de Reuters. Inițiativa este discutată la Washington și la Kiev și ar urma să fie prezentată ulterior Moscovei.
În acest context, Zelenski este așteptat marți, 28 iulie, în SUA, pentru o întâlnire cu Donald Trump.
Peskov a refuzat să comenteze afirmația lui Zelenski potrivit căreia Moscova s-ar pregăti să primească 30.000 de soldați nord-coreeni în regiunea Voronej.
„Nu cred că este necesar să comentez asupra acestora (n.r. declaraţiilor lui Zelenski). Nu este treaba lui Zelenski să vorbească despre planurile noastre.”
În lipsa unor detalii confirmate de partea rusă, rămâne neclar dacă discuțiile de la Washington se vor traduce rapid într-o propunere formală către Moscova sau dacă vor rămâne, cel puțin pe termen scurt, la nivel de consultări între SUA și Ucraina.
Recomandate
Washingtonul pregătește un „armistițiu aerian” care ar reduce presiunea asupra economiei ruse , prin oprirea atacurilor reciproce din aer dintre Rusia și Ucraina, potrivit informațiilor prezentate de Digi24 . Inițiativa ar fi discutată în acest moment la Washington și la Kiev și ar urma să fie prezentată ulterior Moscovei, conform unor surse ale agenției Reuters citate de publicație. Miza practică a unui astfel de pas este una operațională și economică: unii oficiali occidentali citați în material consideră că Kremlinul ar putea fi mai dispus acum să accepte o pauză a atacurilor aeriene, pe fondul pagubelor tot mai mari suportate de economia rusă după loviturile intense ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol și a obiectivelor logistice. Reacția Kremlinului: refuz de comentariu și contestarea credibilității informației Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov , a refuzat să comenteze, afirmând că nu este clar „în ce măsură aceste știri sunt veridice și de la cine provin”. Calendar diplomatic: Zelenski merge în SUA În același context, Digi24 notează că marți, 28 iulie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmează să meargă în SUA pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump. La începutul săptămânii, Zelenski a discutat telefonic cu emisarii lui Trump, Steve Whitcoff și Jared Kushner, despre posibilitatea reluării negocierilor cu Rusia, blocate din februarie, potrivit aceleiași surse. Contextul negocierilor: „idei noi” și poziții publice divergente Pe 23 iulie, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a spus după întâlnirea cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov că pentru un acord de încheiere a războiului vor fi necesare „idei noi”, deoarece opțiunile discutate în Alaska „au eșuat”, fiind „inacceptabile” pentru Kiev. În replică, Lavrov l-a acuzat pe Trump de „comportament necinstit”, iar la Kremlin s-a cerut evitarea unui „optimism excesiv”, pe motiv că „nu se poate vorbi în acest moment despre vreo nouă dinamică”. Separat, pe 22 iulie, surse apropiate de Kremlin citate de Bloomberg au susținut că Putin nu intenționează să ia legătura cu Ucraina până la ocuparea completă a Donbasului și că nu ar avea intenția de a restitui zonele ocupate din regiunile Sumy și Harkiv, pe care ar vrea să le transforme într-o zonă tampon. La Washington s-a negat existența unor înțelegeri informale invocate în acest context, potrivit materialului. [...]
Volodimir Zelenski a schimbat conducerea Apărării și a armatei pentru a opri un blocaj intern care, potrivit Digi24 , ajunsese să-l oblige pe președinte să medieze personal între fostul ministru al apărării, Mîhailo Fedorov , și fostul șef al forțelor armate, Oleksandr Sîrski. Decizia a stârnit proteste în Ucraina, inclusiv cereri publice de repunere în funcție a lui Fedorov. Într-un interviu pentru Sky News , Zelenski a spus că ruptura de comunicare dintre cei doi devenise atât de gravă încât el ajunsese „intermediar”, lucru pe care nu și-l mai permite în condițiile războiului. Mesajul central: conducerea politică nu mai acceptă ca disputele interne să consume timp și să afecteze strategia militară. „Nu am timp pentru discuţii. Nu am timp să ascult o parte, apoi să ascult cealaltă parte (...) Şi nu am nevoie să aflu cine are dreptate şi cine nu.” De ce contează: decizia vizează continuitatea operațională în război Din relatarea Digi24 reiese că Zelenski a tratat demiterea simultană ca pe o măsură „în interesul națiunii”, în contextul în care Ucraina se pregătește pentru un sezon de luptă dificil iarna și se confruntă cu provocări de mobilizare. Fedorov era perceput de o parte a opiniei publice drept un promotor al tehnologiilor noi și al producției de drone cu rază lungă și medie, folosite pentru lovirea liniilor de aprovizionare și a rafinăriilor de petrol din Rusia și Crimeea. Tocmai această reputație a alimentat protestele: mii de oameni, „în special tineri”, au cerut revenirea lui în funcție și schimbarea strategiei. Presiunea externă: bani, arme și apărare antiaeriană În același interviu, Zelenski a spus că își concentrează eforturile pe menținerea sprijinului extern – inclusiv pe convingerea Statelor Unite și a președintelui Donald Trump, dar și a altor guverne aliate, să continue finanțarea și livrările de armament și să păstreze sancțiunile împotriva Rusiei. Apărarea aeriană rămâne o prioritate, în condițiile în care Rusia își intensifică folosirea rachetelor balistice împotriva marilor orașe. Zelenski a indicat că Ucraina nu are suficiente rachete pentru apărare și a legat problema și de reorientarea atenției SUA către Orientul Mijlociu, ceea ce ar fi generat un deficit de capacități antiaeriene pentru Kiev. Ce urmează: discuții în Marea Britanie și planuri pentru drone Zelenski era așteptat luni în Marea Britanie și a vorbit despre intenția de a încheia un „acord privind dronele”, inclusiv ambiția de a construi o fabrică mare de drone în Regatul Unit și de a împărtăși tehnologii cu partenerii britanici. În paralel, el a avertizat că Rusia s-ar pregăti să mobilizeze „sute de mii” de soldați, ceea ce ar crește presiunea asupra Ucrainei pe front. [...]
Ucraina salută inițiativa Kazahstanului de a „îngheța” războiul, dar acuză Kremlinul că blochează calea diplomatică , potrivit Digi24 . Mesajul vine după ce președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev i-a propus lui Vladimir Putin reluarea unui format de negocieri numit „Istanbul 2.0”, într-o întâlnire față în față la Omsk. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a transmis pe X că Kievul „apreciază” gestul liderului de la Astana și a descris intervenția acestuia drept „un mesaj realist, oportun și înțelept”. În aceeași postare, Sîbiha a susținut că Ucraina a propus încetarea războiului de-a lungul liniilor actuale ale frontului și revenirea la diplomație, însă Kremlinul ar continua să respingă această opțiune. Ce a propus Tokayev și de ce contează Tokayev i-a spus lui Putin, la Forumul de cooperare interregională Rusia–Kazahstan de la Omsk, că ar fi momentul „să înghețăm acest conflict” și să se revină la „formula de la Istanbul 2.0”, invocând „rezultate semnificative” obținute anterior și ideea unor garanții din partea „marilor puteri, inclusiv ale Rusiei”. Liderul kazah a mai afirmat că, pentru mulți, inclusiv pentru Kazahstan, natura războiului „nu este pe deplin clară”, adăugând că „este păcat, mor tineri” și că ar fi primit „numeroase semnale” din Europa și SUA privind conflictul. Reacția Moscovei: respingere, dar fără ruptură cu Astana Ulterior, Kremlinul a respins propunerea de înghețare a conflictului. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că Tokayev are „o poziție consecventă”, însă acest lucru „nu înseamnă că suntem de acord”, subliniind totodată că Kazahstanul este „cel mai apropiat partener” și „cel mai apropiat aliat” al Rusiei. Peskov a adăugat că Rusia va continua să explice „cauzele profunde” ale războiului „cu o energie dublă”, pentru ca „partenerii” să cunoască poziția Moscovei. Context economic: cooperare extinsă Rusia–Kazahstan, în pofida tensiunilor geopolitice Întâlnirea de la Omsk a urmat vizitei lui Putin în Kazahstan din luna mai, când cei doi lideri au discutat despre extinderea comerțului, investițiilor și cooperării regionale, inclusiv în industrie și transporturi. Putin a declarat că schimburile comerciale au ajuns anul trecut la „aproape 28 de miliarde de dolari” (aprox. 126 miliarde lei) și că, în primele cinci luni ale acestui an, au crescut cu „peste 4%”, potrivit statisticilor ruse. Tokayev a confirmat, la rândul său, că în 2025 comerțul bilateral a fost de „aproximativ 28 de miliarde de dolari” (aprox. 126 miliarde lei) și a spus că tendința din acest an rămâne pozitivă. Președintele kazah a mai menționat progrese într-un proiect comun pentru construirea primei centrale nucleare din Kazahstan, prezentat ca una dintre inițiativele emblematice ale cooperării economice bilaterale. [...]
NATO își mută discret greutatea apărării spre Europa , într-o reconfigurare care urmărește să reducă dependența de SUA și să răspundă direct preferințelor lui Donald Trump, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: dacă Washingtonul își reduce prezența militară, europenii trebuie să preia „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului, într-un cadru descris drept „NATO 3.0”. Analiza pornește de la summitul NATO de la Ankara , unde Trump – după ce își criticase aliații înainte și în timpul reuniunii – a plecat vorbind despre „dragostea” dintre parteneri. Planul de „seducție” ar fi fost coordonat de secretarul general Mark Rutte , prezentat ca un mediator capabil să gestioneze impetuozitatea președintelui american și să mențină agenda alianței: opoziția față de Rusia, sprijinul pentru Ucraina și întărirea Europei în interiorul NATO. „NATO 3.0”: europenizare accelerată și adaptare la linia Washingtonului Dincolo de gesturile politice și de retorica menită să-l țină pe Trump aproape, transformarea descrisă are o componentă practică: alianța s-ar fi remodelat în ultimele luni în direcția viziunii americane despre securitatea europeană. În acest cadru, este menționat subsecretarul american pentru politica de apărare, Elbridge Colby, asociat cu ideea ca aliații europeni să își asume „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a Europei. Concret, textul indică două direcții care susțin această schimbare: europenii și canadienii cheltuie „sume colosale” pentru înarmare; sprijinul pentru Ucraina ar fi crescut din partea lor, după ce SUA și-au retras o parte importantă din ajutor. Rolul lui Rutte și precedentul Stoltenberg: management politic al riscului Trump Rutte este descris ca un atu pentru NATO tocmai prin relația funcțională cu Trump, văzută mai degrabă ca una de conveniență decât de afinitate politică. În articol este amintit și predecesorul său, Jens Stoltenberg, despre care se spune că a reușit în primul mandat al lui Trump să „citească” starea de spirit a acestuia și să-i protejeze pe aliați de criticile președintelui american. În același registru, este menționat un acord intermediat de Stoltenberg și Rutte (pe atunci premier al Olandei) care l-ar fi convins pe Trump să nu retragă SUA din NATO, iar „complimentele” ar fi fost din nou cheia. Ce urmează: o alianță cu mai puțin sprijin direct american Digi24 notează că reducerea numărului de soldați americani din Europa este o decizie care ține de Casa Albă și Pentagon, iar conducerea NATO poate cel mult să gestioneze prezentarea publică a situației. În acest context, „europenizarea” alianței este descrisă ca un proces fără precedent, care ar putea duce la îndeplinirea unei viziuni vechi: o Europă capabilă să se apere fără sprijinul direct al Americii. Pentru finalizarea acestei tranziții, textul indică nevoia unei Uniuni Europene mai concentrate pe apărare, a unor „coaliții ale voinței” formate ad-hoc și a unor inițiative regionale și bilaterale pe întreg continentul, cu NATO păstrând rolul de centru de greutate. [...]
Iranul își leagă oprirea atacurilor de pauza SUA , într-un semnal că dezescaladarea rămâne fragilă și condiționată, cu potențial impact direct asupra riscurilor din regiunea Strâmtorii Ormuz , rută esențială pentru transportul global de petrol, potrivit Digi24 . Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că Teheranul își va suspenda propriile atacuri „atât timp cât Statele Unite vor face același lucru”, descriind poziția drept „atac pentru atac”: dacă atacurile încetează, Iranul își oprește operațiunile. Mesajul ar fi fost deja transmis Statelor Unite, conform aceleiași surse. Pauza vine după 13 nopți de intensificare a atacurilor aeriene americane asupra Iranului. Pentagonul a suspendat campania vineri seara, iar sâmbătă și duminică nu au fost raportate atacuri americane. Iranul, care răspunsese în fiecare noapte cu lovituri asupra țărilor vecine ce găzduiesc baze americane, a încetat și el focul de două zile, potrivit informațiilor citate. De ce contează: presiune pe capacitatea militară și pe stabilitatea unei rute energetice-cheie Contextul pauzei este legat și de constrângeri operaționale ale SUA. Un oficial american citat de Reuters a spus că bombardamentele din ultimele două săptămâni, prezentate de Washington drept represalii la atacurile iraniene asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz, au epuizat în mare măsură seturile de ținte preselectate și au alimentat îngrijorări privind consumul de muniție. Generalul Dan Caine , șeful Statului Major Interarme, l-ar fi avertizat în privat pe președintele Donald Trump că reluarea operațiunilor majore ar implica riscuri, inclusiv prin impactul asupra stocurilor de muniție, menționând și rachetele interceptoare folosite de apărarea aeriană americană în Orientul Mijlociu, potrivit sursei Reuters. Biroul lui Caine și Comandamentul Central al SUA au refuzat să comenteze. Diplomație, dar cu scepticism la Teheran Ambasadorul SUA la Națiunile Unite, Mike Waltz, a declarat la „Fox News Sunday” că Trump a suspendat atacurile pentru a acorda mai mult timp diplomației. „El acordă spațiu negocierilor, le oferă puțin răgaz.” În paralel, sursa iraniană citată de Reuters spune că la Teheran există „mai mult scepticism decât optimism” și că pauza este văzută mai degrabă ca una tactică decât ca o schimbare de fond a poziției americane. Iranul afirmă că urmărește să păstreze controlul asupra Strâmtorii Ormuz, prin care trecea o cincime din fluxul mondial de petrol înainte de război, iar reluarea campaniei militare a SUA ar fi torpilat un acord provizoriu din luna precedentă, menit să pună capăt conflictului, potrivit informațiilor din articol. [...]
Wildberries a retras de pe platformă eticheta „Totul pentru SMO” după lovituri cu drone asupra centrelor sale logistice , o mișcare cu miză operațională și reputațională pentru cel mai mare retailer online din Rusia, potrivit Digi24 . Secțiunea grupa anterior peste 200.000 de produse asociate „operațiunii militare speciale” – termenul folosit în Rusia pentru războiul împotriva Ucrainei. Deși eticheta a dispărut, căutarea ei pe site sau în aplicație returnează acum mesajul „Nu s-au găsit produse corespunzătoare”. În același timp, vânzarea de produse cu destinație militară continuă, notează The Moscow Times, citată de Digi24, însă acestea sunt încadrate în categorii obișnuite ale platformei. Printre exemplele menționate în articol se numără: veste antiglonț și căști de protecție, listate la „Sport”; drone FPV și componente, încadrate la „Echipamente TV, audio, foto, video”; căutări precum „produse SMO” sau „kit SMO”, care ar afișa în continuare truse militare de prim ajutor, stații radio, rucsacuri, insigne și steaguri. Contextul: atacuri asupra infrastructurii logistice Potrivit informațiilor prezentate, începând cu 18 iulie, Forțele Armate ale Ucrainei au lovit cel puțin 10 centre logistice ale Wildberries, inclusiv depozite din Elektrostal, Kotovsk, Koledino, Krasnodar, Nevinnomissk, Voronej, Sankt Petersburg, Ekaterinburg și Simferopol (în Crimeea ocupată). Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că aceste facilități ar fi fost folosite „pentru a aproviziona armata rusă cu componente pentru drone, echipamente de navigație și echipament”, conform articolului. De ce contează pentru business Eliminarea unei secțiuni dedicate, fără oprirea efectivă a listării produselor, sugerează o ajustare de prezentare și clasificare a ofertei într-un moment în care infrastructura companiei este atacată și asocierea cu efortul militar devine un risc suplimentar. În lipsa altor detalii în material, nu este clar dacă schimbarea este temporară sau va fi extinsă prin alte restricții pe platformă. [...]
