Știri
Știri din categoria Externe
Acceptarea invitației lui Donald Trump de către președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, introduce un gest de detensionare într-un moment în care relațiile bilaterale sunt afectate de dispute comerciale și de securitate, potrivit HotNews.
Sheinbaum a confirmat jurnaliștilor că a fost invitată direct de președintele american să asiste duminică la finala Cupei Mondiale de fotbal. La meci va fi prezent și prim-ministrul Canadei, Mark Carney, a treia țară co-organizatoare a competiției, conform agențiilor DPA și Agerpres.
Decizia este cu atât mai notabilă cu cât, pe 11 iunie, Sheinbaum a refuzat să participe la ceremonia de deschidere a Cupei Mondiale în Mexic și și-a cedat biletul de pe stadionul Azteca unei femei indigene, fan al fotbalului.
În prezent, relațiile dintre Mexic și Statele Unite sunt tensionate din cauza unor chestiuni comerciale și de securitate. În acest context, prezența la un eveniment public alături de Donald Trump poate fi citită ca o încercare de a menține un canal de dialog la nivel înalt, fără a exista însă, în informațiile disponibile, detalii despre o agendă politică asociată deplasării.
Agenția DPA notează că Sheinbaum s-a mai întâlnit cu Trump o singură dată, în decembrie, la Washington, cu ocazia tragerii la sorți a grupelor Cupei Mondiale.
Mass-media mexicane au relatat că programul deplasării președintei în statul Quintana Roo a fost modificat pentru a-i permite să ajungă la finala dintre Argentina și Spania, programată la East Rutherford.
În tribune sunt așteptați și membri ai familiei regale spaniole – regele Felipe al VI-lea, regina Letizia, prințesa moștenitoare Leonor și infanta Sofia – precum și premierul Spaniei, Pedro Sanchez. Președintele Argentinei, Javier Milei, nu va participa, din superstiție, potrivit DPA, care amintește de „cabalas”, ritualuri asociate culturii fotbalului în Argentina.
Recomandate
Donald Trump a reluat criticile la adresa selecționerului Angliei după semifinala pierdută cu Argentina , ironizând că echipa l-a transformat pe căpitanul Harry Kane într-un „jucător defensiv”, potrivit Al Jazeera . Declarația vine în contextul reacțiilor la înfrângerea Angliei în semifinala Cupei Mondiale, Trump adăugându-se valului de critici privind schimbările făcute de Thomas Tuchel , descrise de sursă drept „substituții defensive”. Materialul, publicat pe 18 iulie 2026 în format NewsFeed, nu oferă detalii suplimentare despre locul sau cadrul în care Trump a făcut comentariul și nici despre scorul partidei. [...]
Lionel Messi spune că presiunea unei finale de Cupă Mondială se gestionează prin plăcerea jocului, nu prin teamă , într-o declarație publicată de Al Jazeera înaintea ultimului act al competiției. Potrivit materialului, Messi afirmă că a învățat încă din copilărie, jucând fotbal, să se bucure de joc, iar această abordare l-a ajutat să nu fie dominat de presiune. Mesajul vizează direct dimensiunea psihologică a performanței la nivel înalt, într-un moment în care atenția publică și miza sportivă ating vârful. Declarația este publicată la 18 iulie 2026, în contextul apropierii finalei Cupei Mondiale . Sursa nu oferă detalii suplimentare despre adversar, locul de disputare sau alte elemente logistice ale finalei. [...]
Zelenski susține că Rusia blochează orice armistițiu , după ce Moscova ar fi respins în 2026 „zeci de propuneri” venite de la Kiev, ceea ce menține riscul prelungirii războiului și al incertitudinii regionale, potrivit G4Media . În discursul său video zilnic, publicat sâmbătă pe platforma X, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a afirmat că Rusia „a avut de mult timp ocazia să apeleze la diplomație și să pună capăt agresiunii sale”, dar că refuzul conducerii ruse de a opri luptele este motivul pentru care conflictul continuă. „Numai în acest an, ne-am adresat Rusiei de zeci de ori cu propuneri de a pune capăt acestui război – răspunsul a fost întotdeauna un refuz.” Eforturi de mediere și presiune diplomatică Zelenski a mai spus că mai mulți parteneri internaționali încearcă să faciliteze o întâlnire la nivel înalt între liderii celor două state. Printre actorii menționați se numără Statele Unite, Turcia, țări europene și state arabe. Totodată, liderul ucrainean l-a acuzat direct pe președintele rus Vladimir Putin că nu dorește încheierea războiului. „Putin nu dorește deloc să pună capăt războiului.” Context: discuții europene despre sprijin militar și scenarii post-armistițiu Declarațiile vin după Summitul „Coaliției de Voință” din Franța, unde 25 de lideri europeni și trimiși speciali ai Statelor Unite au discutat despre continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, intensificarea presiunii diplomatice asupra Kremlinului și pregătirea unei eventuale forțe multinaționale care să sprijine Ucraina în cazul unui armistițiu. Potrivit Reuters, după summit, Kremlinul a respins categoric posibilitatea desfășurării unor trupe suplimentare de menținere a păcii în Ucraina, iar Ministerul rus de Externe a transmis că orice contingent militar străin desfășurat pe teritoriul ucrainean după un eventual acord de pace ar fi considerat o țintă militară legitimă. [...]
Moartea a doi militari americani și dispariția unui al treilea ridică miza operațională a prezenței SUA în regiune , într-un moment în care atacurile cu rachete și drone se extind și lovesc inclusiv infrastructură energetică și civilă. Informațiile sunt prezentate de Știrile Pro TV , care citează Associated Press. Potrivit comunicatului menționat, cei doi soldați au fost uciși vineri, în timp ce forțele americane și aliate se apărau împotriva atacurilor iraniene cu rachete balistice și drone. Un alt militar este dat dispărut. Identitatea celor decedați nu a fost făcută publică. Alți patru militari, evacuați medical către spitale din Iordania, au fost externați ulterior. În același timp, bilanțul de la începutul războiului indică 16 militari americani uciși și peste 430 răniți, conform datelor citate în material. Extinderea loviturilor și presiune pe infrastructură În plan regional, atacurile au produs pagube semnificative în Kuweit, unde au fost lovite o stație de desalinizare a apei și o instalație petrolieră, potrivit autorităților kuweitiene și Kuwait Petroleum Corporation. Atacurile au rănit mai multe persoane la instalația petrolieră și au declanșat un incendiu la stația de desalinizare, ceea ce a dus la oprirea mai multor unități de producere a energiei electrice. Publicația notează că a fost al doilea atac asupra unei stații de desalinizare în două zile, într-o țară care depinde de desalinizare pentru 90% din apa potabilă. Kuweitul și-a închis temporar spațiul aerian din cauza amenințărilor cu rachete, iar Kuwait Airways a anunțat reprogramarea majorității zborurilor către și dinspre capitală. În paralel, Irakul a anunțat că a doborât drone de atac deasupra orașului Irbil, iar agenția de știri de stat a Iordaniei, Petra , a transmis că apărarea aeriană a regatului a doborât rachete iraniene. Sirenele au sunat de mai multe ori în Bahrain și, dimineața, în Arabia Saudită, potrivit informațiilor furnizate de guvernele respective. Mesaje de escaladare și lovituri asupra Iranului Materialul consemnează și o avertizare atribuită liderului suprem al Iranului, potrivit căreia vor urma „lecții de neuitat” dacă SUA continuă atacurile. Declarațiile, citite la televiziunea de stat și atribuite lui Mojtaba Khamenei, califică semnătura președintelui Donald Trump drept „fără valoare și nulă” și vin după ce un negociator a spus că Teheranul își suspendă angajamentele față de un acord provizoriu semnat cu aproximativ o lună în urmă. Comandamentul Central al SUA a transmis sâmbătă dimineața că, în a șaptea noapte consecutivă de atacuri, au fost lovite „baze de supraveghere, infrastructură logistică militară, depozite subterane de arme și capacități maritime”. Pe de altă parte, televiziunea de stat iraniană a relatat că atacuri aeriene americane au lovit o centrală electrică și o stație de desalinizare din provincia Hormozgan, iar agenția IRNA a precizat că o stație de desalinizare din Bonji a fost distrusă, afectând alimentarea cu apă a aproximativ 10.000 de persoane, și că o altă stație de pe insula Qeshm a fost avariată. IRNA a mai raportat avarii la tuneluri, poduri și întreruperi de trafic pe rute către Bandar Abbas, principalul port al Iranului. Autoritățile iraniene au declarat că cel puțin 50 de persoane au fost ucise și peste 500 rănite în urma atacurilor americane din ultimele trei săptămâni. Totodată, oficiali americani au confirmat că alți 13 membri ai forțelor armate americane au fost răniți începând de luni, fără alte detalii. [...]
Intensificarea atacurilor ucrainene cu drone asupra Crimeei începe să lovească direct logistica Rusiei , iar efectele se văd în transport, aprovizionare și chiar în fluxuri comerciale din regiunea Mării Azov, potrivit Focus . Datele citate de publicație arată că mai mult de jumătate din atacurile înregistrate din 2022 până acum au avut loc în ultimele 12 luni, semn că presiunea asupra peninsulei crește accelerat. Crimeea, folosită de Rusia ca „cap de pod” după anexarea din 2014, este vizată tot mai des prin lovituri asupra infrastructurii strategice: stații de transformare, poduri, depozite de petrol și aerodromuri. În paralel, atacurile întrerup rutele rutiere, feroviare și maritime care leagă peninsula de Rusia, ceea ce ridică miza operațională: o eventuală izolare completă ar îmbunătăți poziția de negociere a Ucrainei în discuții viitoare, notează analiza. Datele: ritmul atacurilor a crescut puternic în ultimul an Focus citează date ale ACLED (organizație de monitorizare a conflictelor) și ale trackerului de război al The Economist : din 692 de atacuri asupra Crimeei de la începutul lui 2022, peste jumătate s-au produs în ultimele 12 luni. Publicația nu detaliază în material distribuția lunară, dar concluzia este că trendul este ascendent și concentrat recent. Efecte în transport și aprovizionare: Podul Kerci și rutele maritime, sub presiune Un punct vulnerabil este Podul Kerci, legătura-cheie dintre Rusia și Crimeea. Conform articolului, transportul de mărfuri periculoase, precum combustibilul, a devenit prea riscant pe acest traseu, iar camioanele grele sunt interzise complet. Pe mare, situația s-a deteriorat: flota rusă din Marea Neagră, care staționa de regulă la Sevastopol, a fost nevoită să se retragă în porturi mai îndepărtate. În plus, Rusia a oprit pe 13 iulie traficul naval prin Marea Azov, o rută descrisă drept importantă, prin care se derulează un sfert din exporturile de cereale. A doua zi, Ucraina a anunțat că a atacat noaptea 11 nave, potrivit aceleiași surse. Dincolo de Crimeea: lovituri asupra energiei și veniturilor din export Atacurile cu drone nu se limitează la peninsulă. Focus menționează că, în iunie, ACLED a înregistrat peste 100 de atacuri „în adâncul” Rusiei, cel mai ridicat total lunar de la începutul războiului. Autoritățile ruse au susținut că pe 13 iulie au interceptat 926 de drone, însă înregistrări video ar indica faptul că unele ar fi atins ținte. Miza economică este explicită în material: loviturile asupra rafinăriilor și rețelelor de distribuție a combustibilului reduc veniturile din export și pot genera penurii de benzină și motorină la nivel național, cu cozi la stațiile de alimentare. Ce urmează: continuitatea strategiei ucrainene depinde și de schimbări interne Publicația leagă intensificarea atacurilor de extinderea capacităților ucrainene de drone, asociată cu Mychajlo Fedorow, care a fost ministru al apărării până la 15 iulie. Potrivit textului, acesta ar fi crescut numărul și diversitatea dronelor disponibile comandanților și ar fi redirecționat fonduri prevăzute inițial pentru salarii. Rămâne însă neclar dacă această abordare orientată pe drone va continua după demiterea sa. În același timp, Focus notează că întreruperea unei rute de aprovizionare „vitale” prin Crimeea ar complica suplimentar continuarea operațiunilor ruse, pe fondul presiunii deja ridicate asupra forțelor Moscovei. Materialul precizează, citând CSIS, că Rusia recrutează lunar aproximativ 27.000 de soldați, dar ar pierde în același timp circa 30.000. [...]
UE a extins sancțiunile la întregul lanț corporativ al grupului rus ABS Electro , o mișcare menită să îngreuneze ocolirea restricțiilor și să lovească direct producția de componente folosite în drone și rachete, potrivit Kyiv Post . Măsurile au fost adoptate vineri, 17 iulie, și vizează cinci companii din cadrul grupului militar-industrial ABS Electro, precum și pe președinta consiliului de administrație, Iryna Kharisova . Ținta declarată este limitarea capacității Rusiei de a produce modulul de navigație „Kometa”, utilizat în dronele „Shahed” și „Geran”, dar și în rachetele balistice Iskander-M, ceea ce le crește rezistența la sistemele de război electronic. De ce contează: sancțiuni pe „structura completă”, nu pe o singură firmă Vladyslav Vlasiuk, comisarul prezidențial al Ucrainei pentru politica de sancțiuni, a explicat că noile restricții urmăresc întreaga structură corporativă responsabilă de dezvoltarea, producția, managementul și finanțarea modulului „Kometa”. Logica este una operațională: sancționarea întregului lanț de producție ar face mai dificilă evitarea restricțiilor prin schimbări de proprietate, redistribuirea producției sau folosirea unor companii afiliate. Cine este vizat și ce include pachetul Pe lista sancțiunilor intră entități ABS Electro care, conform materialului, coordonează activități, administrează active și dezvoltă componente electronice. În plus, UE a sancționat-o pe Iryna Kharisova, care conduce consiliul de administrație al grupului și este director în mai multe dintre întreprinderile implicate, abordare care – potrivit lui Vlasiuk – crește responsabilitatea personală a managerilor implicați în producția de armament. Separat, restricțiile vizează și JSC ABS ZEiM Automation. Compania are rol în cadrul ABS Electro, dar furnizează și sisteme automatizate de control pentru facilități de rafinare, depozitare și transport ale companiilor ruse de petrol și gaze, activitate care, conform aceleiași surse, generează venituri financiare pentru guvernul rus. Contextul deciziei și ce urmează Consiliul UE a indicat că sancțiunile au fost introduse ca răspuns la loviturile rusești asupra Kievului și infrastructurii civile din 1 și 5 iulie. Ucraina inclusese anterior toate entitățile și persoanele vizate acum de UE într-un pachet propriu de sancțiuni, la 14 martie 2026. Vlasiuk a mai susținut că sincronizarea deciziilor în cadrul „coaliției sancțiunilor” reduce capacitatea Rusiei de a menține producția de componente critice pentru armament, sugerând că următorul pas urmărit de Kiev este alinierea cât mai strânsă a listelor și măsurilor între parteneri. [...]
