Știri
Știri din categoria Diverse
Declarațiile lui Donald Trump despre „controlul” Strâmtorii Ormuz ridică miza pe piața petrolului, într-un moment în care Iranul menține ruta închisă, iar prețurile la energie au început să crească, potrivit Digi24.
Președintele SUA a spus că Statele Unite „vor prelua probabil controlul” asupra Strâmtorii Ormuz și că ar trebui „să fie răsplătite” pentru administrarea acestei căi navigabile, într-un interviu telefonic acordat emisiunii „Fox & Friends” de la Fox News, relatare atribuită de Digi24 agenției Reuters.
„Vom păstra controlul asupra strâmtorii și probabil o vom administra. Vom deveni gardienii strâmtorii. (...) Și ar trebui să fim remunerați pentru asta.”
Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept o rută vitală pentru aprovizionarea mondială cu petrol, iar controlul asupra acesteia a devenit unul dintre principalele teatre de luptă ale conflictului. Digi24 notează că blocada efectivă a strâmtorii de către Iran a dus la creșterea prețurilor la energie și a amplificat îngrijorările privind inflația la nivel mondial.
Trump a insistat și pe ideea unei compensații financiare din partea altor state pentru rolul SUA în „paza” strâmtorii.
„O să o păzim. O să fim plătiți pentru asta – o sumă mare de bani.”
După ce Teheranul a anunțat sâmbătă închiderea căii navigabile, invocând un „tranzit neautorizat”, autoritățile iraniene au transmis duminică faptul că trecerea rămâne suspendată, iar permisele vor fi eliberate după restabilirea „stabilității și calmului”.
În paralel, Trump a lansat o amenințare directă la adresa Iranului, susținând că o înțelegere ar fi fost încălcată.
„Am avut 10 înțelegeri cu oamenii ăștia, așa că o să-i lovim foarte tare.”
Garda Revoluționară Iraniană a afirmat, într-un comunicat, că reluarea traficului maritim normal ar depinde de încetarea intervențiilor militare ale SUA în zonă și a avertizat că „interferențele continue” ar putea provoca „incidente de amploare mai mare” în sectorul mondial al petrolului și gazelor.
Digi24 mai relatează că forțele americane și iraniene au schimbat atacuri cu rachete și drone în weekend și luni, iar Teheranul a susținut că a lovit instalații militare americane din regiunea Golfului. În același timp, menținerea închiderii Strâmtorii Ormuz a fost asociată cu scumpirea petrolului.
Evoluțiile recente sunt prezentate ca o escaladare rapidă, care pune sub semnul întrebării acordul provizoriu semnat luna trecută între SUA și Iran pentru redeschiderea strâmtorii și reducerea ostilităților, în perioada unor negocieri suplimentare de 60 de zile.
Recomandate
Escaladarea SUA–Iran a blocat Strâmtoarea Ormuz și a împins petrolul în sus , amplificând riscul de șoc pe lanțurile de aprovizionare cu energie și pe costurile de transport, potrivit Digi24 . Blocajul din strâmtoare vine după atacuri reciproce: armata americană a anunțat că a finalizat peste noapte lovituri asupra unor ținte din Iran, vizând cu muniții de precizie zeci de locații, informație atribuită de publicație agenției DPA . Teheranul susține, la rândul său, că a răspuns atacând aliați ai SUA din regiune, inclusiv Bahrain, Kuweit și Iordania. Trafic maritim practic oprit în Ormuz Potrivit site-ului de monitorizare MarineTraffic , de duminică seară nicio navă comercială nu a mai traversat Strâmtoarea Ormuz transmițându-și coordonatele. Digi24 notează că este posibil ca unele nave să fi trecut cu emițătoarele oprite. Autoritatea pentru Strâmtoarea Golfului Persic (PGSA), din cadrul guvernului iranian, a transmis că tranzitul „nu este posibil în prezent”, invocând „mișcările ilegale” ale forțelor militare americane în regiune. Date preliminare ale firmei de informații maritime Kpler indică o scădere a traversărilor: opt nave comerciale au trecut duminică, față de 21 sâmbătă și 14 vineri. Dintre cele opt, doar două și-au transmis poziția, iar șase traversări au fost „dark” (fără transmiterea poziției). Petrolul a urcat cu aproape 5%, pe fondul riscului de întrerupere a fluxurilor Prețurile petrolului au crescut după informațiile privind atacuri asupra navelor comerciale în Ormuz și loviturile ulterioare ale SUA asupra Iranului. Țițeiul Brent, referința globală, a urcat cu aproape 5% luni dimineață, la peste 79 de dolari pe baril, potrivit BBC, citată de Digi24. Publicația amintește că, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din petrolul și gazele lumii tranzitează această rută maritimă. Chiar și după creștere, cotațiile rămân sub vârful de aproape 120 de dolari pe baril atins în perioada de maxim a războiului; înaintea conflictului, petrolul se tranzacționa în jur de 70 de dolari pe baril. Reacții și alertă în state aliate SUA Bahrain, Kuweit și Iordania au anunțat măsuri ca răspuns la amenințări aeriene, după ce Iranul a declarat că lansează atacuri în regiune. În Bahrain au fost activate sirene, Kuweitul a raportat „ținte aeriene ostile”, iar armata iordaniană a anunțat interceptarea a patru rachete lansate din Iran. În Bahrain, Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a susținut că a lovit baza aeriană Isa, potrivit agenției semi-oficiale iraniene Fars. Digi24 precizează că baza nu găzduiește o prezență permanentă a SUA, ci rotații periodice de personal american. Ce urmează: presiune pe transport și pe prețuri, cât timp Ormuz rămâne nesigură Atâta timp cât tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne blocat sau se desfășoară cu nave „închise” pe sistemele de urmărire, riscul operațional pentru transportatori crește, iar piața petrolului rămâne sensibilă la noi episoade de escaladare. În lipsa unei reluări „rapide și complete” a traficului, cerută într-o declarație comună de Marea Britanie, Franța și Germania, volatilitatea prețurilor la energie poate continua. [...]
Irakul își leagă relansarea economică de dezarmarea milițiilor pro-iraniene , iar premierul Ali al-Zaidi merge săptămâna viitoare la Washington pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump , în prima sa vizită oficială externă de la preluarea mandatului, potrivit Digi24 . Vizita are loc pe fondul presiunilor SUA asupra Bagdadului pentru dezarmarea grupărilor pro-iraniene din Irak, acuzate că au comis sute de atacuri asupra infrastructurii americane din țară în timpul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat la sfârșitul lunii februarie. Premierul irakian „va merge luni la Washington, însoțit de o delegație la nivel înalt, la invitația președintelui SUA”, a anunțat purtătorul de cuvânt al guvernului, Haidar al-Aboudi, fără să precizeze data exactă a întâlnirii cu Donald Trump. Miza declarată: investiții în petrol și energie Potrivit purtătorului de cuvânt, discuțiile de la Washington se vor concentra pe „consolidarea relațiilor economice și a investițiilor”, cu accent pe sectorul petrolului și energiei. În timpul unei vizite de o săptămână, Al-Zaidi ar urma să încerce să atragă investitori, în condițiile în care Irakul are nevoie „urgentă” de relansarea economiei, afectată de oprirea exporturilor de petrol din cauza ostilităților din regiune. „Monopolul de stat asupra armelor”, condiție pentru stabilitate și capital Guvernul irakian leagă explicit agenda de securitate de cea economică. Purtătorul de cuvânt a spus că monopolul statului asupra armelor este o condiție prealabilă pentru „asigurarea stabilității interne și atragerea investitorilor capabili să stimuleze economia”. Al-Zaidi a promis că va dezarma grupările pro-iraniene, însă, potrivit informațiilor prezentate, unele facțiuni puternice se opun, ceea ce lasă deschisă întrebarea cât de rapid poate fi transpusă promisiunea în măsuri efective. [...]
Schimbarea de lider la Londra intră pe ultima sută de metri, iar agenda externă și fiscală a guvernului este deja setată pentru tranziție , potrivit Digi24 , care citează DPA. Keir Starmer începe ceea ce este prezentat drept ultima sa săptămână în funcția de prim-ministru cu o vizită la Paris, în timp ce Andy Burnham este așteptat să preia oficial conducerea săptămâna viitoare. Burnham, singurul candidat în procesul de alegere a liderului Partidului Laburist, ar urma să devină succesorul lui Starmer luni, 20 iulie. În material se arată că niciun alt contracandidat nu poate strânge sprijinul celor 81 de parlamentari necesari pentru a-l provoca, în condițiile în care Burnham are susținerea a 322 din cei 403 parlamentari laburiști. Miza operațională: continuitate pe dosarele externe și pregătirea tranziției În această ultimă săptămână, Starmer merge luni la Paris, unde se alătură aliaților Ucrainei la o reuniune a „coaliției celor dispuși”. Tot acolo, este de așteptat să participe marți la evenimentele de Ziua Franței. În paralel, Rachel Reeves, ministrul britanic al Finanțelor, își încheie mandatul și urmează să susțină marți ultimul discurs, în care va prezenta planuri de sprijinire a micilor afaceri, conform aceleiași surse. Semnalul pentru piețe: un buget „extins” în toamnă este luat în calcul Reeves a transmis public că Burnham ar trebui să intre în funcție cu un plan „pus la punct”, avertizând că guvernarea în Marea Britanie vine cu „provocări și șocuri”. Ea a confirmat, totodată, că nu va rămâne ministru al Finanțelor într-un guvern condus de Burnham. Pe partea de politică fiscală, Burnham ia în considerare posibilitatea unui buget extins în toamnă, potrivit Financial Times (menționat în articol). Publicația notează că acesta analizează includerea unei evaluări a cheltuielilor departamentale în declarația fiscală de toamnă, pentru a-și fixa strategia generală până la următoarele alegeri. [...]
Disputa PSD–USR pe modificarea legii ANI riscă să se transforme într-un blocaj cu consecințe financiare , în condițiile în care, potrivit Digi24 , deputatul USR Alexandru Dimitriu susține că miza reală a schimbărilor este îndeplinirea unui jalon din PNRR, de care ar depinde aproape 771 de milioane de euro din fonduri europene. Dimitriu îl contrazice pe liderul PSD Sorin Grindeanu, care a afirmat că modificarea legislației privind integritatea în funcția publică ar urmări să rezolve „probleme de integritate” ale unor lideri USR, inclusiv ale lui Dominic Fritz . Deputatul USR spune că o astfel de acuzație nu stă în picioare juridic, invocând principiul neretroactivității legii. „Legea nu are putere retroactivă. O eventuală modificare se aplică de acum înainte, nu poate șterge nimic din trecut.” Miza invocată de USR: jalon PNRR și riscul unei penalizări În mesajul citat de Digi24, Alexandru Dimitriu afirmă că „adevărata miză” este Jalonul 431 din PNRR , iar nerespectarea lui ar însemna „o penalizare de aproape 771 milioane de euro din fonduri europene”. El susține că discuția nu ar trebui tratată ca una politică, ci ca o obligație asumată de România, „cu bani reali în joc”. Tot Dimitriu afirmă că USR ar fi discutat modificări ale textului la Ministerul Justiției împreună cu PNL și UDMR, în timp ce PSD ar fi lipsit de la aceste discuții. În această logică, acuzațiile lansate de Grindeanu ar fi, în opinia sa, un pretext pentru a nu susține modificarea. Poziția PSD: „PNRR nu poate fi paravan” pentru interese de partid Sorin Grindeanu a declarat, după consultările politice de la Palatul Cotroceni, că PSD nu va susține modificări care, în opinia sa, ar rezolva „problemele personale” ale unor lideri USR. El a dat ca exemplu cazul lui Dominic Fritz și a spus că PSD este „total împotrivă” ca acesta să își rezolve problemele de integritate prin schimbarea legii. Disputa are loc în contextul negocierilor privind îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin PNRR, unul dintre acestea vizând modificarea legislației referitoare la integritatea în funcția publică. [...]
Ucraina își extinde atacurile cu drone asupra „flotei fantomă” rusești , vizând direct capacitatea Moscovei de a transporta mărfuri și, în special, de a menține fluxuri logistice pe mare în pofida sancțiunilor, potrivit Digi24 . În noaptea de 13 iulie, Forțele Sistemelor Fără Pilot ale Forțelor Armate ale Ucrainei au lovit 15 nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei. Informația a fost transmisă de agenția Ukrinform , care îl citează pe Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot, într-o postare pe Facebook. Din cele 15 nave lovite, șapte ar fi fost petroliere, cinci nave de marfă uscată, un feribot și două remorchere. În total, între 6 și 13 iulie, ar fi fost efectuate „lovituri eficiente” împotriva a 105 nave, conform aceleiași relatări. Lovituri și asupra infrastructurii energetice din Crimeea și teritorii ocupate Brovdi a mai afirmat că, în perioada 12–13 iulie, în Crimeea și în alte teritorii ucrainene ocupate de Rusia au fost lovite nouă stații electrice „de diferite capacități”, precum și punctul strategic de transport al energiei electrice „Crimeea” al podului energetic Kuban–Crimeea din Rusia, pentru a doua oară în 48 de ore. Separat, ar fi fost atacate patru elemente de apărare aeriană, iar printre sistemele despre care se susține că au fost distruse se numără un S-400 „Triumph”, un sistem „Tor” și două complexe radar. Dimensiunea operațiunilor, potrivit comandamentului ucrainean În ultimele 24 de ore, Forțele Sistemelor Fără Pilot ar fi lovit 1.725 de ținte „pe toată adâncimea tactică a întregului front”, potrivit declarațiilor atribuite lui Brovdi de Ukrinform. Informațiile provin din comunicarea publică a comandamentului ucrainean, preluată de Ukrinform, iar Digi24 nu indică în material o confirmare independentă a acestor lovituri. [...]
O scurgere de informații conturează o actualizare mai degrabă incrementală pentru ceasurile Samsung , cu accent pe rafinarea platformei și a configurațiilor, nu pe o schimbare de generație „din temelii”, potrivit Android Headlines , înaintea evenimentului Unpacked programat săptămâna viitoare. Informațiile apărute vizează două modele: Galaxy Watch 9 și Galaxy Watch Ultra 2. Publicația le prezintă ca pe o „dezvăluire” de specificații înainte de lansarea oficială, ceea ce sugerează că Samsung intră în Unpacked cu o mare parte din detaliile tehnice deja în piață – un context care, de regulă, mută atenția de la „surprize” la poziționare, preț și disponibilitate. De ce contează: semnal despre ritmul de upgrade și așteptările de piață Pentru utilizatori și pentru piața de wearables (dispozitive purtabile), astfel de scurgeri au un efect practic: setează așteptările privind cât de justificat este un upgrade față de generația anterioară și cât de mult mizează producătorul pe continuitate. Dacă specificațiile „scăpate” se confirmă, mesajul implicit este că Samsung își consolidează gama (Watch 9 / Ultra 2) mai mult prin ajustări și diferențiere pe segmente decât printr-un salt tehnologic major. Ce știm și ce nu știm, înainte de Unpacked Materialul indică faptul că vorbim despre specificații apărute înainte de prezentarea oficială, însă rămâne o limitare importantă: până la confirmarea de către Samsung, detaliile trebuie tratate ca informații neoficiale. Evenimentul Unpacked de săptămâna viitoare este momentul în care compania ar urma să confirme configurațiile finale, să anunțe prețurile și să deschidă, cel mai probabil, precomenzile și calendarul de livrări (dacă va urma tiparul edițiilor anterioare). [...]
