Știri
Știri din categoria Diverse
Islanda își poate redeschide dosarul de aderare la UE, printr-un referendum care decide dacă negocierile cu Uniunea Europeană vor fi reluate sau nu, potrivit Știrile Pro TV.
Votul de sâmbătă a împărțit societatea în două tabere cu argumente economice și de control asupra resurselor. Susținătorii reluării negocierilor spun că apartenența la UE ar aduce „mai multă protecție” și beneficii economice, în timp ce oponenții consideră că Islanda are deja acces la piața europeană fără să renunțe la controlul asupra propriilor resurse.
Publicația notează că rezultatul este greu de anticipat, iar sondajele indică diferențe foarte mici între cele două opțiuni.
Dacă opțiunea „Da” va câștiga, procesul nu se încheie aici: ar urma un al doilea moment decisiv, un nou referendum, de această dată asupra eventualului acord de aderare.
Recomandate
Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze mult sub normal, iar asta crește riscul unor noi scumpiri și al unor costuri mai mari pentru industrie, potrivit Digi24 , care citează o analiză CNBC . Depozitele de gaze ale Uniunii Europene sunt umplute în prezent în proporție de aproximativ 63%, cu circa 18 puncte procentuale sub media ultimilor cinci ani pentru această perioadă. În acest context, analiștii avertizează că prețurile ar putea reveni la niveluri comparabile cu cele din criza energetică din 2022. De ce sunt stocurile mai jos: ofertă mai slabă și consum mai mare Printre cauzele indicate se află reducerea exporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Orientul Mijlociu, pe fondul perturbării transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz . În paralel, o vară foarte călduroasă a ridicat consumul de energie, în timp ce producția nucleară și cea eoliană au fost mai reduse. Ce semnal dau prețurile și unde ar putea ajunge în scenarii nefavorabile Prețul gazelor europene, măsurat prin contractele de referință TTF, a depășit marți 68 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023. În scenariul unei ierni reci și al menținerii problemelor de aprovizionare, Morningstar estimează un interval de 90–120 de euro/MWh. Separat, Goldman Sachs consideră că prețurile ar putea fi nevoite să depășească 100 de euro/MWh pentru ca Europa să atragă suficiente transporturi de GNL din SUA, în competiție cu Asia. Impactul economic: facturi mai mari și risc de limitare a consumului în industrie Evoluția depinde „în mare măsură” de reluarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. Dacă exporturile din Orientul Mijlociu nu revin la niveluri ridicate înainte de iarnă, Europa s-ar putea confrunta cu facturi mai mari și, în scenariul cel mai dificil, cu limitarea consumului de gaze în industrie. Presiunea este amplificată și de apropierea interdicției complete asupra importurilor de GNL rusesc, prevăzută pentru începutul anului 2027. În estimările Morningstar citate, în condițiile actuale Europa ar putea avea nevoie de aproximativ 64 de miliarde de metri cubi de GNL american, echivalentul a circa 77% din exporturile totale ale SUA. [...]
Un panou solar termic care urcă până la 150°C ar putea reduce dependența fabricilor de gaz pentru o parte importantă din consumul de căldură industrială, potrivit Libertatea . Sistemul, dezvoltat de cercetătorul Luca Thommen la ETH Zürich , este gândit din materiale „simple și ieftine” și încălzește direct apă sau aer, țintind procese unde astăzi se arde frecvent gaz. De ce contează pragul de 150°C în industrie În multe fabrici, nevoia de căldură nu ajunge la temperaturile extreme din producția de oțel sau ciment, ci se încadrează între aproximativ 100 și 150°C. În această plajă intră, conform articolului, utilizări precum: industria alimentară: pasteurizare și uscare; industria textilă: vopsirea materialelor; alte procese industriale care folosesc căldură „medie”. În prezent, această căldură este obținută adesea prin arderea gazului sau a altor combustibili, ceea ce face ca o alternativă solară la 150°C să fie relevantă economic și operațional. Ce aduce diferit panoul: simplificare și cost potențial mai mic Colectoarele solare termice există, însă soluțiile care trec de 100°C tind să devină mai complicate și mai scumpe, din cauza cerințelor legate de conducte, izolație și funcționarea la temperaturi și presiuni ridicate. Abordarea lui Thommen, descrisă în material, urmărește să reducă numărul componentelor: sistemul este „simplificat într-un singur panou”, folosește puțin metal (în special unde sunt necesare conducte rezistente la presiune), iar carcasa are rol atât structural, cât și de izolație termică. În interior sunt integrate suprafețe reflectorizante care concentrează lumina către zona de captare a căldurii. Publicația PiataAuto.md, citată de Libertatea, notează că rezultatul ar fi un panou mai ușor și, potrivit cercetătorului, „mult mai ieftin” de produs decât sistemele convenționale, iar greutatea redusă ar permite inclusiv montarea pe acoperișurile unor fabrici existente. Stadiul proiectului și limitele: soarele nu acoperă tot Prototipul testat la ETH Zürich a atins temperatura-țintă de până la 150°C. Pentru funcționare, panoul trebuie conectat la un circuit prin care circulă apa, menținută în stare lichidă prin presiunea din instalație chiar și la temperaturi ridicate. Sistemul nu ar elimina complet nevoia unei surse alternative de căldură: pentru funcționarea pe timp de noapte, fabricile pot folosi rezervoare de stocare a căldurii sau pot păstra un boiler care pornește când energia solară nu este suficientă. Ca alternativă, articolul menționează pompele de căldură industriale, care pot ajunge la temperaturi apropiate de 150°C și pot funcționa permanent. În continuare, miza principală rămâne prețul: cercetătorul urmărește o soluție suficient de ieftină încât energia solară să devină atractivă economic pentru fabrici și intenționează ca, în aproximativ un an, să ajungă la o versiune pregătită pentru producția la scară mai mare. [...]
Stocurile de interceptoare Patriot ale SUA din Europa au ajuns la un nivel „mai mult decât critic”, iar asta slăbește capacitatea de apărare antiaeriană a NATO pe flancul european , pe fondul redirecționării munițiilor către Orientul Mijlociu în contextul conflictului declanșat de administrația Trump cu Iranul, potrivit Digi24 . Informația este bazată pe declarații pentru Associated Press ale unui oficial american din domeniul apărării aflat în Europa și ale unui oficial NATO, ambii sub protecția anonimatului, care indică o lipsă acută în special la interceptoarele Patriot – muniția esențială pentru doborârea rachetelor balistice rusești de mare viteză. Într-un scenariu de atac asupra unor ținte precum un comandament militar sau o centrală electrică, NATO ar putea ajunge într-o situație similară cu cea a Ucrainei, „să încaseze lovitură după lovitură”, a avertizat oficialul american citat. Ce înseamnă operațional: apărare limitată la un atac susținut Potrivit oficialului american, forțele SUA din Europa nu ar avea suficiente sisteme Patriot pentru a opri un atac susținut cu rachete balistice și ar avea o capacitate „foarte limitată” chiar și în fața unei singure lovituri sau a unei rachete rusești rătăcite care își schimbă traiectoria. Deși un atac rusesc asupra țărilor NATO nu este considerat iminent, în material se menționează că directorul CIA, John Ratcliffe, a mers la Moscova pentru a avertiza Rusia să nu atace, informație atribuită publicației The Wall Street Journal. Întrebat despre mesaj, Donald Trump a refuzat să comenteze în detaliu: „Nu vreau să comentez acest lucru, dar nu vor ataca.” De ce s-au subțiat stocurile: transferuri către Orientul Mijlociu și Ucraina Articolul descrie un efect în lanț al conflictului cu Iranul, care a dus la transferul unor stocuri americane de rachete din Europa către Orientul Mijlociu, unde SUA și aliații din Golf au folosit un număr semnificativ de interceptoare – inclusiv Patriot – împotriva dronelor și rachetelor iraniene. În paralel, livrările către Ucraina au continuat, iar oficialii ucraineni cer insistent sisteme Patriot suplimentare, susținând că acestea sunt singurele capabile să oprească rachetele balistice avansate ale Rusiei. În text este citat și Ed Arnold (Royal United Services Institute, Londra), care spune că livrările către Ucraina au fost planificate, dar consumul din Orientul Mijlociu a epuizat rapid stocurile și a scos la iveală limitări ale lanțului de aprovizionare. Contradicții publice: NATO și Pentagonul resping ideea de „penurie” Colonelul Martin O’Donnell, purtător de cuvânt militar de rang înalt al NATO, a declarat că afirmația privind un nivel critic al rachetelor Patriot în Europa este „pur și simplu nefondată” și că Alianța ar avea suficiente muniții de apărare aeriană atât pentru propria apărare, cât și pentru sprijinirea Ucrainei. Și Pentagonul, prin purtătorul de cuvânt Sean Parnell, a calificat drept „false” afirmațiile privind penuria de muniție a SUA, susținând că armata are resursele necesare pentru operațiuni și apărarea intereselor americane. Ce urmează: producție în creștere și o linie de fabricație în Germania În material sunt prezentate estimări ale Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), citate prin Mark Cancian, potrivit cărora conflictul legat de Iran ar fi epuizat 65% din stocul american de rachete Patriot – aproximativ 1.500 din 2.330 de interceptoare. Tot în articol se menționează că în acest an ar urma să fie fabricate circa 600 de rachete, iar obiectivul de producție pentru 2030 este de 2.000 de rachete Patriot anual. NATO a anunțat că prima unitate de producție a rachetelor Patriot din Europa urmează să fie inaugurată în Germania în septembrie, iar livrările ar putea începe la începutul anului viitor. Primele livrări ar urma să meargă către statele care au plasat deja comenzi, între care sunt enumerate Germania, Olanda, România și Spania. În paralel, articolul notează că Rusia are propriile limitări: ar fi dificil pentru Moscova să susțină un război aerian pe două fronturi, iar vulnerabilitățile apărării sale antiaeriene, expuse de lovituri ucrainene pe teritoriul Rusiei, ar putea cântări în calculul riscurilor. În formularea lui Arnold: „Adevărul inconfortabil este că, probabil, cea mai bună apărare aeriană de care dispunem o reprezintă limitările Rusiei.” [...]
Prețurile la pompă au rămas practic neschimbate de circa două săptămâni , iar diferențele între marile orașe sunt mici, potrivit datelor centralizate de Peco Online și prezentate de Libertatea . Pentru șoferi și companii, stabilitatea de moment contează mai ales în contextul intervenției fiscale anunțate pentru motorină, care ar urma să influențeze costurile de transport în prima parte din septembrie. În București, cea mai ieftină benzină standard este 9,51 lei/litru (preț constant din 12 august), iar motorina standard pornește de la 10,14 lei/litru, cu un interval de prețuri între 10,14 și 10,40 lei/litru în rețelele analizate. Benzina: Bucureștiul, la același minim ca Iași și Constanța În Capitală, minimul pentru benzină standard este 9,51 lei/litru, preț întâlnit la Petrom și Socar. Alte repere din rețelele monitorizate: 9,54 lei/litru la Rompetrol și 9,57 lei/litru la OMV, Mol și Lukoil. Comparativ, în principalele orașe menționate, cele mai mici prețuri la benzină standard sunt: Timișoara: 9,48 lei/litru Cluj-Napoca: 9,49 lei/litru București, Iași și Constanța: 9,51 lei/litru Publicația notează că aceste minime sunt constante din 20 august. Motorina: interval mai larg la București, minimul pe orașe rămâne în Cluj În București, motorina standard are un minim de 10,14 lei/litru (Petrom și Socar), în timp ce Rompetrol, OMV și Mol afișează 10,20 lei/litru, iar Lukoil urcă la 10,40 lei/litru. La nivelul orașelor comparate, cele mai mici prețuri la motorină standard sunt: Cluj-Napoca: 10,09 lei/litru Timișoara: 10,10 lei/litru București, Iași și Constanța: 10,14 lei/litru Ce urmează: reducerea accizei la motorină se adâncește de la 1 septembrie Libertatea amintește că Ministerul Finanțelor a anunțat pe 13 august o reducere temporară cu 20% a accizei la motorina standard pentru perioada 16–31 august 2026, în baza mecanismului de ajustare dinamică reglementat prin Legea nr. 162/2026. De la 1 septembrie, reducerea accizei ar urma să fie majorată de la 20% la 25%, pentru intervalul 1–15 septembrie 2026. Concret, ajustarea este descrisă ca o diminuare de 701,07 lei/1.000 litri, respectiv 829,69 lei/tonă, iar nivelul accizei efective ar urma să fie de 2.103,22 lei/1.000 litri, respectiv 2.489,05 lei/tonă, conform datelor Ministerului Finanțelor citate în articol. Unde sunt cele mai mici prețuri din țară (exemple punctuale) Pentru 29 august, cea mai ieftină benzină standard din România este 9,48 lei/litru la o stație Socar din Suceava (Calea Unirii nr. 35). La motorină standard, cel mai mic preț este 10,09 lei/litru la stația DHR din Cluj-Napoca (strada Plopilor nr. 64), cu mențiunea că luni minimul fusese 10,02 lei/litru. Notă: prețurile sunt orientative și pot varia în funcție de stație, ora actualizării și localitate; șoferii sunt sfătuiți să verifice înainte de alimentare, mai ales când operatorii schimbă tarifele în cursul zilei. [...]
PSD își strânge toți parlamentarii la Sinaia pentru a decide rapid dacă intră în formula de susținere a viitorului premier , într-un moment în care președintele Nicușor Dan pregătește o nouă desemnare la Palatul Victoria, potrivit Știrile Pro TV . Miza întâlnirii de partid este una operațională: PSD ar putea vota, în cadrul ședinței de luni, 31 august, susținerea premierului pe care președintele urmează să îl desemneze „la finalul săptămânii viitoare”. Reuniunea are loc la un hotel de 4 stele din Sinaia și este descrisă ca una „cum n-a mai fost de mulți ani”, prin participarea la un loc a liderilor și parlamentarilor din toată țara. În paralel, președintele Nicușor Dan ar urma să aibă marți consultări cu liderii partidelor, pentru a treia desemnare de prim-ministru, după eșecurile cu Eugen Tomac și Adrian Veștea. Conform informațiilor prezentate, prima opțiune luată în calcul ar fi un premier independent, iar numele cu cele mai mari șanse menționat este Alexandru Nazare , actual ministru al Finanțelor. Ce majoritate se conturează și ce condiții sunt avansate În scenariul descris, viitorul Guvern ar urma să fie susținut de PSD și UDMR, cu voturi care ar veni și din alte zone parlamentare: grupurile UPR și PACE; încă 10 voturi din „tabăra anti-Bolojan” din PNL. Totodată, sursa notează că miniștrii ar urma să fie politici, însă președintele și-ar dori influență asupra numirii a două portofolii: Externe și Apărare Națională. Tensiuni interne: varianta Grindeanu nu ar fi ieșit din joc Deși ședința de la Sinaia ar putea tranșa susținerea pentru viitorul premier desemnat, în PSD ar exista în continuare voci care spun că nu s-a renunțat definitiv la varianta Sorin Grindeanu. În acest context este amintit și faptul că, în ultimele luni, Olguța Vasilescu și Claudiu Manda i-ar fi cerut lui Grindeanu să își asume funcția de premier. În acest moment, rămâne neclar pe ce nume se va coagula sprijinul PSD și dacă votul de la Sinaia va produce o decizie formală înainte de desemnarea de la Cotroceni. [...]
O fraudă internă de 9,4 milioane de dolari (aprox. 43 mil. lei) a expus o vulnerabilitate de control la plăți în lanțul operațional Amazon , după ce o angajată cu drept de aprobare a facturilor ar fi validat documente false introduse în sistem, potrivit Știrile Pro TV . O femeie din Atlanta, Brittany Hudson (40 de ani), a primit o pedeapsă de 16 ani de închisoare, într-un dosar în care procurorii federali americani descriu un mecanism de fraudare bazat pe furnizori fictivi și facturi falsificate. Schema, relatată de CBS News, ar fi fost pusă la cale împreună cu Kayricka Wortham , manager de operațiuni la depozitul Amazon din Smyrna. Hudson deținea o companie care avea contract cu Amazon, iar Wortham avea, prin funcție, posibilitatea de a aproba facturi. Cum a funcționat mecanismul: furnizori inventați, facturi aprobate intern Potrivit procurorilor, în perioada ianuarie–iunie 2022, cele două ar fi folosit angajați care „nu știau nimic despre schemă” pentru a introduce în sistemul Amazon furnizori fictivi. Ulterior, ar fi transmis facturi false care indicau că respectivele companii ar fi livrat bunuri și servicii către Amazon. Elementul-cheie a fost aprobarea internă: datorită rolului său, Wortham putea valida facturile, iar astfel 9,4 milioane de dolari au fost transferați din conturile companiei către conturi bancare controlate de cele două femei și de complici. Unde au ajuns banii: casă și vehicule de lux Anchetatorii susțin că fondurile obținute prin fraudă au fost folosite pentru un stil de viață „extravagant”, inclusiv: o casă în Smyrna, evaluată la aproape 1 milion de dolari; un Lamborghini Urus (2019); un Dodge Durango (2021); un Tesla Model X (2022); un Porsche Panamera (2018); o motocicletă Kawasaki ZX636. În septembrie 2022, autoritățile federale le-au pus oficial sub acuzare pe Hudson și Wortham. Ulterior, anchetatorii afirmă că cele două ar fi încercat să ascundă problemele cu legea și să-și continue activitățile, inclusiv prin prezentarea unor documente judiciare și extrase de cont falsificate unor potențiali parteneri de afaceri, pentru a susține că acuzațiile ar fi fost retrase. Condamnări și despăgubiri: 16 ani de închisoare și aproape 9,5 milioane de dolari de plătit În martie, un juriu a găsit-o vinovată pe Brittany Hudson pentru mai multe infracțiuni, inclusiv conspirație pentru fraudă electronică, fraudă electronică, conspirație pentru spălare de bani, spălare de bani și falsificarea semnăturii unui judecător federal. Instanța a condamnat-o la 16 ani de închisoare, urmați de trei ani de eliberare supravegheată, și a obligat-o la plata unor despăgubiri de aproape 9,5 milioane de dolari. Kayricka Wortham fusese condamnată în 2023 la aceeași pedeapsă, de 16 ani de închisoare. [...]
