Știri
Știri din categoria Diverse
Noile lovituri americane în jurul Strâmtorii Ormuz cresc riscul de perturbare a traficului maritim, într-un moment în care Iranul susține că ruta este închisă „până la restabilirea calmului”, potrivit Stirile Pro TV.
Un oficial american, citat sub protecția anonimatului, a confirmat că SUA au efectuat „câteva lovituri” asupra unor sisteme de rachete și de apărare aeriană, precum și asupra unor ambarcațiuni mici ale Gărzii Revoluției, în mai multe locații din jurul strâmtorii, cu obiectivul de a reduce capacitatea Iranului de a ataca nave comerciale.
Pe partea iraniană, agenția de stat IRNA îl citează pe guvernatorul insulei Qeshm (în apropierea strâmtorii), care afirmă că au fost lansate proiectile asupra unor ținte militare, fără victime. IRNA mai spune că au fost auzite explozii și în Bandar Abbas și în Hajiabad, potrivit The Associated Press, citat de News.ro.
Comandamentul Central al armatei SUA a anunțat că a lovit aproximativ 140 de ținte, inclusiv baze de lansare pentru rachete și drone, depozite de muniție, echipamente de comunicații și alte obiective. Potrivit armatei americane, atacurile – descrise ca mai intense decât în zilele precedente – ar urma să slăbească abilitatea Iranului de a amenința traficul maritim.
Președintele Donald Trump a declarat, la NBC, că SUA au bombardat Iranul în noaptea anterioară.
Trump a susținut anterior că Strâmtoarea Ormuz este deschisă, iar armata SUA a afirmat, de asemenea, că ruta a rămas deschisă duminică. În același timp, Iranul a transmis că strâmtoarea este închisă până la restabilirea calmului și a avertizat că ar putea lua în considerare atacarea „altor baze inamice din regiune” dacă ar urma noi atacuri.
În paralel, Iranul și SUA se află „aproape la jumătatea” perioadei de 60 de zile a unui acord provizoriu care ar trebui să ducă la încheierea conflictului, însă strâmtoarea a devenit un punct de blocaj în negocieri, potrivit materialului.
Armata SUA a spus că peste 140 de nave au tranzitat strâmtoarea în ultima săptămână. Un organism multinațional coordonat de Marina SUA a indicat că traficul a continuat „la niveluri reduse” atât în largul Omanului, cât și al Iranului, menționând că înainte de război aproape 140 de nave traversau zilnic.
Miza este majoră: înainte de război, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel global treceau prin Strâmtoarea Ormuz. Publicația notează că tensiunile au alimentat o criză energetică globală, deși prețurile petrolului au scăzut față de maximele atinse în timpul războiului, de 120 de dolari pe baril (aprox. 550 lei).
Secretarul general al ONU, António Guterres, s-a declarat „profund îngrijorat” de escaladare, potrivit unui comunicat citat în articol.
Recomandate
Loviturile SUA asupra a circa 140 de ținte din Iran ridică miza pentru traficul prin Strâmtoarea Ormuz , un coridor maritim prin care trec volume majore de țiței, iar orice escaladare poate alimenta riscuri operaționale și de cost pentru transportul maritim și energie, potrivit Stirile Pro TV . Atacurile americane au fost anunțate de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) ca represalii după ce forțele iraniene au atacat o navă comercială în Strâmtoarea Ormuz. CENTCOM a indicat că țintele au inclus baze de rachete și drone, mijloace navale, depozite de muniție, rețele de comunicații și posturi de supraveghere de coastă, informație atribuită de publicație agenției News.ro. De ce contează: Ormuz rămâne un „punct de strangulare” pentru comerț și petrol Miza imediată este funcționarea Strâmtorii Ormuz ca rută internațională pentru nave comerciale. CENTCOM a transmis că, în cele trei nopți de atacuri din această săptămână, forțele americane au lovit peste 300 de ținte, la ordinul „Comandantului Suprem”, cu obiectivul declarat de a reduce capacitatea Iranului de a ataca marinari civili și nave comerciale care tranzitează strâmtoarea. În același timp, tranzitul navelor comerciale „continuă”, iar, de la începutul lunii mai, forțele americane ar fi contribuit la facilitarea tranzitului cu succes a peste 800 de nave comerciale și a 400 de milioane de barili de țiței prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit datelor citate în articol. Reacția Iranului și incidentul navei comerciale Marina Gardienilor Revoluției a anunțat închiderea strâmtorii „până la noi ordine”, după ce ar fi tras focuri de avertisment asupra unei nave care urma o „rută neautorizată”, relatează AFP și Reuters, conform aceleiași surse. CENTCOM a precizat că nava lovită de Iran, GFS Galaxy, era un portcontainer sub pavilion cipriot și a suferit „daune semnificative la sala mașinilor”, iar un membru al echipajului civil este dat dispărut. Separat, Centrul de Operațiuni Comerciale Maritime al Regatului Unit (UKMTO) a transmis că membrii echipajului unei nave portcontainer avariate în apropierea strâmtorii au fost nevoiți să o abandoneze. Ce urmează, pe termen scurt Din informațiile disponibile în articol, situația rămâne fluidă: pe de o parte, Iranul vorbește despre închiderea strâmtorii, pe de altă parte, SUA susțin că tranzitul comercial continuă. Pentru companii, armatori și piețele de energie, riscul principal rămâne ca tensiunile să se traducă în perturbări de trafic și costuri mai mari de transport și asigurare, într-o zonă critică pentru fluxurile globale de țiței. [...]
Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru navigație , iar nave comerciale o tranzitează în continuare, în pofida anunțului Teheranului privind închiderea acestei rute strategice, potrivit Libertatea . Mesajul armatei americane vizează direct riscul operațional și economic asociat unei eventuale blocări a unuia dintre cele mai importante puncte de trecere maritime din lume. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) , responsabil de Orientul Mijlociu, a transmis că „Strâmtoarea Ormuz este deschisă tuturor navelor care doresc să tranziteze legal această cale navigabilă internațională” și că „Iranul nu controlează strâmtoarea”. În același mesaj, CENTCOM a afirmat că forțele americane sunt „desfășurate și pregătite” pentru a asigura libertatea navigației, invocând „agresiunea nejustificată”, „hărțuirea” și „amenințările” Iranului. Escaladare și acuzații de atacuri asupra navelor În paralel, președintele american Donald Trump a declarat pentru CNN că, din perspectiva administrației sale, strâmtoarea „este deschisă”. El a susținut că ostilitățile s-au reluat chiar dacă SUA și Iranul ajunseseră la un acord, afirmând că o navă ar fi fost lovită cu o dronă și că SUA au răspuns militar. Totodată, autoritățile din Oman au anunțat că au salvat 23 de membri ai echipajului unei nave și că îi caută pe alții după un atac asupra unei ambarcațiuni în Strâmtoarea Ormuz, atac pe care SUA l-au atribuit Iranului. Ce se știe despre incidentul invocat de SUA Potrivit informațiilor citate, CENTCOM a acuzat Iranul că a atacat GFS Galaxy , un portcontainer sub pavilion cipriot, ceea ce ar fi determinat represalii din partea SUA. Agenția britanică de siguranță maritimă UKMTO a precizat că atacul a avut loc la circa 17 kilometri est de Peninsula Musandam (Oman), a provocat un incendiu la bord și a dus la evacuarea echipajului cu o barcă de salvare. Gărzile Revoluționare din Iran au revendicat atacuri asupra a două nave în Ormuz, fără a le numi, și au justificat atacul asupra primei nave prin faptul că ar fi navigat pe o „rută neautorizată”. În același context, articolul notează că Iranul insistă să impună așa-zise „rute autorizate” în Strâmtoarea Ormuz, în contradicție cu dreptul internațional. De ce contează pentru economie și transport Mesajul central al SUA – că strâmtoarea este deschisă și tranzitată – urmărește să limiteze efectele imediate ale incertitudinii asupra transportului maritim într-o zonă în care un singur incident poate duce la întârzieri, rute ocolitoare și costuri mai mari pentru companii. În același timp, succesiunea de acuzații și revendicări indică un risc de securitate care rămâne activ, chiar dacă traficul nu este, deocamdată, blocat. [...]
Irakul își leagă relansarea economică de dezarmarea milițiilor pro-iraniene , iar premierul Ali al-Zaidi merge săptămâna viitoare la Washington pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump , în prima sa vizită oficială externă de la preluarea mandatului, potrivit Digi24 . Vizita are loc pe fondul presiunilor SUA asupra Bagdadului pentru dezarmarea grupărilor pro-iraniene din Irak, acuzate că au comis sute de atacuri asupra infrastructurii americane din țară în timpul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat la sfârșitul lunii februarie. Premierul irakian „va merge luni la Washington, însoțit de o delegație la nivel înalt, la invitația președintelui SUA”, a anunțat purtătorul de cuvânt al guvernului, Haidar al-Aboudi, fără să precizeze data exactă a întâlnirii cu Donald Trump. Miza declarată: investiții în petrol și energie Potrivit purtătorului de cuvânt, discuțiile de la Washington se vor concentra pe „consolidarea relațiilor economice și a investițiilor”, cu accent pe sectorul petrolului și energiei. În timpul unei vizite de o săptămână, Al-Zaidi ar urma să încerce să atragă investitori, în condițiile în care Irakul are nevoie „urgentă” de relansarea economiei, afectată de oprirea exporturilor de petrol din cauza ostilităților din regiune. „Monopolul de stat asupra armelor”, condiție pentru stabilitate și capital Guvernul irakian leagă explicit agenda de securitate de cea economică. Purtătorul de cuvânt a spus că monopolul statului asupra armelor este o condiție prealabilă pentru „asigurarea stabilității interne și atragerea investitorilor capabili să stimuleze economia”. Al-Zaidi a promis că va dezarma grupările pro-iraniene, însă, potrivit informațiilor prezentate, unele facțiuni puternice se opun, ceea ce lasă deschisă întrebarea cât de rapid poate fi transpusă promisiunea în măsuri efective. [...]
Casele de pariuri îl dau pe Marco Rubio ușor în fața lui JD Vance în cursa de anticipații pentru alegerile prezidențiale din SUA din 2028, un semnal despre cum este „prețuită” în acest moment succesiunea în tabăra republicană, potrivit Digi24 . Pe platforma de predicții Kalshi , Marco Rubio are o probabilitate estimată de 18% să ajungă la Casa Albă în 2028, față de 17% pentru vicepreședintele JD Vance, arată datele citate. Informația vine pe fondul discuțiilor tot mai timpurii despre cine ar putea fi candidatul desemnat de Partidul Republican. Ce alimentează speculațiile Materialul notează că aceste predicții apar la câteva zile după ce Donald Trump și-a lăudat vicepreședintele, spunând că „JD arată grozav, nu-i așa?”, referindu-se la următoarele alegeri prezidențiale. În același timp, publicația americană The Express este citată în legătură cu interesul pariorilor pentru secretarul de stat Marco Rubio ca posibil succesor al lui Trump. În paralel, Axios este menționat ca prima sursă care a relatat despre o persoană „familiarizată cu gândirea” lui Trump. Un consilier senior al lui Trump a declarat pentru Axios că Vance „își merită locul”, adăugând că Rubio „oricum nu intenționa să candideze, iar acum ar fi și mai puțin probabil să o facă”. Associated Press, citând consilieri anonimi de la Casa Albă, a relatat la începutul lunii că Rubio ar fi dispus să se retragă dacă Vance obține nominalizarea republicană „peste doi ani”, mai arată articolul. Diferențe de profil și tensiuni negate oficial Digi24 trece în revistă diferențele de parcurs: Rubio, senator de Florida, născut într-o familie de imigranți cubanezi, cu accent pe America Latină în activitatea sa; Vance, cu mai puțini ani în politica americană, fost militar în Corpul Pușcașilor Marini și cu doar doi ani în Senat înainte de a fi ales candidat la vicepreședinție pentru alegerile din 2024. Oficialii administrației Trump au respins însă ideea unei rivalități. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a spus: „De ce mass-media tradițională este atât de obsedată să încerce să-l pună pe vicepreședintele Vance în opoziție cu secretarul de stat Rubio, chiar dacă nu există niciun conflict între ei? Există o singură echipă – echipa președintelui Trump. Întreaga administrație susține pe deplin eforturile sale de a se asigura că Iranul nu va obține niciodată arme nucleare.” Aceasta a adăugat, potrivit articolului, că „Rubio și întreaga administrație sunt 100% în deplină armonie cu președintele Trump”. În planul politicii externe, textul indică diferențe de abordare: Vance ar fi criticat „fără încetare” bombardamentele Israelului asupra cartierelor rezidențiale din Liban, în timp ce Rubio ar fi evitat comentariile și și-ar fi exprimat sprijinul pentru aliatul SUA. Totodată, fostul diplomat american Ian Kelly este citat ca observând public o rivalitate „perceptibilă” între cei doi, care ar viza nominalizarea republicană. Ce trebuie reținut Probabilitățile din astfel de piețe sunt, în esență, estimări bazate pe pariuri și nu echivalează cu sondaje sau decizii politice. Totuși, diferența mică dintre Rubio și Vance sugerează că, cel puțin în acest moment, succesiunea în jurul lui Trump este tratată ca o competiție deschisă, chiar dacă administrația neagă existența unui conflict. [...]
O listă publicată în Iran, cu ținte politice occidentale, ridică miza de securitate pentru lideri și relațiile cu Europa. Potrivit Stirile Pro TV , publicația iraniană Hamshahri a publicat o listă cu personalități care „ar trebui să plătească” pentru moartea ayatollahului Ali Khamenei, iar printre cei vizați sunt Donald Trump, Benjamin Netanyahu și Emmanuel Macron. Informația este relatată în contextul unui mesaj atribuit lui Mojtaba Khamenei , prezentat drept actualul ghid suprem iranian, care a transmis că „răzbunarea” ar fi „inevitabilă” după funeraliile tatălui său, ucis într-un atac americano-israelian la 28 februarie, în prima zi a războiului. „Această răzbunare este voinţa naţiunii noastre şi ea trebuie să fie îndeplinită, inevitabil. Aceşti criminali, ale căror nume figurează pe o listă, vor duce cu în mormântul lor dorinţa unei morţi liniştite în patul lor.” Ce conține „lista” și cine apare pe ea Hamshahri ar fi publicat online o infografie care reia mesajul, însă aceasta nu ar fi apărut în ediția tipărită de duminică. Infografia ar include fotografiile a 13 personalități și ar face trimitere la o „listă” evocată în mesaj, fără să menționeze explicit nume, notează materialul. În același timp, articolul precizează că pe această listă ar figura: Donald Trump (președintele SUA) și Benjamin Netanyahu (premierul Israelului), ale căror portrete apar cu ținte marcate pe cap; Marco Rubio (secretarul de stat american); lideri europeni, între care Emmanuel Macron (președintele Franței), Giorgia Meloni (șefa guvernului italian), Friedrich Merz (cancelarul german) și Keir Starmer (premierul britanic demisionar). De ce contează: presiune pe relațiile Iran–Europa și pe arhitectura de securitate Publicația arată că Iranul a reproșat țărilor europene, în timpul războiului, că nu condamnă atacurile asupra teritoriului său și că ar participa la ele prin autorizarea survolului spațiului aerian de către avioane militare americane. În plan practic, apariția unei astfel de liste și limbajul de tip „răzbunare inevitabilă” pot amplifica riscurile de securitate pentru liderii menționați și pot tensiona suplimentar relațiile diplomatice, într-un moment în care poziționările europene sunt deja contestate de Teheran, potrivit relatării. [...]
Atacurile Ucrainei asupra navelor și infrastructurii petroliere rusești din Marea Azov cresc riscul de blocaje logistice și de presiune pe aprovizionarea cu combustibil , într-o zonă folosită de Rusia pentru transport și pentru susținerea operațiunilor din Crimeea, potrivit Digi24 . Rusia susține că o dronă ucraineană a lovit un petrolier în timp ce acesta intra în Canalul Azov–Marea Neagră, a declarat duminică Iuri Sliusar, guvernatorul regiunii Rostov. Incendiul ar fi fost stins, iar riscul unei scurgeri de petrol „a fost eliminat” deoarece nava era goală; nu au fost raportate victime. Din perspectiva operațională, incidentul se înscrie într-o serie mai largă de lovituri care vizează capacitatea Rusiei de a transporta combustibil și de a menține fluxurile logistice către Crimeea. Reuters notează că Ucraina descrie aceste acțiuni drept o campanie menită să perturbe aprovizionarea cu combustibil a forțelor ruse și să izoleze peninsula ocupată de Moscova. Ce revendică Ucraina: nave distruse și ținte „militar-economice” Comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, Robert „Madyar” Brovdi , a prezentat un videoclip despre care spune că arată distrugerea a 14 nave rusești în Marea Azov, în noaptea de 12 iulie, potrivit Ukrainska Pravda. Separat, Forțele de Apărare ale Ucrainei afirmă că au lovit, pe 11 iulie și în noaptea de 12 iulie, o serie de obiective „militare și militar-economice”, între care: rafinăria de petrol din Sizran; 10 petroliere; 4 feriboturi. Brovdi mai susține că, în săptămâna 6–12 iulie, forțele ucrainene au lovit 90 de nave (tancuri, remorchere, feriboturi și nave de marfă) în Marea Azov. De ce contează: presiune pe combustibil și pe logistica din Crimeea Intensificarea atacurilor asupra infrastructurii logistice și energetice din Crimeea, în ultimele săptămâni, ar fi contribuit la o penurie de combustibil și a determinat autoritățile să declare starea de urgență în peninsulă, conform informațiilor citate de Digi24. Unele afirmații (inclusiv numărul navelor lovite și amploarea pagubelor) nu pot fi verificate independent din informațiile prezentate în material și rămân, deocamdată, la nivel de revendicări ale părților implicate. [...]
