Știri
Știri din categoria Diverse
Europa a pierdut poziția de principală destinație pentru GNL-ul american, după ce traderii au redirecționat transporturile către piețe mai bine plătite, arată datele citate de Digi24. În iunie, pentru prima dată din iulie 2024, mai puțin de jumătate din exporturile SUA de gaz natural lichefiat (GNL) au ajuns în Europa, pe fondul unui ecart de preț favorabil Asiei și al unei cereri neobișnuit de mari din Egipt.
Potrivit datelor preliminare de monitorizare a navelor furnizate de LSEG, dintr-un total de 10,6 milioane de tone exportate de SUA în iunie, 4,41 milioane de tone (aproape 42%) au fost livrate în Europa. În luna mai, Europa absorbise peste 50% din exporturile americane.
Principalul motor al schimbării a fost diferența de preț dintre Asia și Europa. În iunie, indicele asiatic JKM a avut un preț mediu de 17,33 dolari/MMBtu, în timp ce referința europeană TTF s-a situat la 13,19 dolari/MMBtu, ceea ce a crescut atractivitatea livrărilor către Asia.
În acest context, livrările către Asia au însumat 3,25 milioane de tone, adică aproximativ 31% din exporturile totale ale SUA.
Un alt factor important a fost creșterea importurilor Egiptului, care a cumpărat un volum record de 1,06 milioane de tone de GNL american, aproape 10% din totalul exporturilor SUA. Conform aceleiași surse, cumpărătorii egipteni au plătit prime de până la 1 dolar/MMBtu peste prețurile legate de indicele european TTF.
Analiștii citați de Reuters (via Agerpres) pun evoluția și pe seama tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care au limitat oferta regională de GNL, în timp ce cererea europeană a rămas relativ modestă. În plus, o parte dintre traderii europeni ar prefera să amâne achizițiile, anticipând o creștere a ofertei globale în a doua parte a anului, cu potențial de scădere a prețurilor.
Per ansamblu, exporturile totale ale SUA au crescut ușor față de luna precedentă, deși iunie a avut cu o zi mai puțin. Producția a fost susținută de revenirea după lucrări de mentenanță la terminale operate de Cheniere Energy și Freeport LNG.
În același timp, aproximativ 730.000 de tone de GNL american erau în tranzit fără destinație finală stabilită, urmând să fie vândute în funcție de evoluția prețurilor internaționale. Exporturile către America Latină au urcat la 0,96 milioane de tone, pe fondul reducerii producției din Trinidad și Tobago, unde mentenanța la instalațiile Atlantic LNG (operate de Shell și BP) a limitat livrările. Alte transporturi au ajuns în Emiratele Arabe Unite, Africa de Sud și Senegal.
Recomandate
Audiențele TV și prezența pe stadioane la Cupa Mondială 2026 au urcat la niveluri record în SUA , un semnal cu miză economică directă pentru deținătorii de drepturi, televiziuni și platforme de streaming, într-un turneu care a pornit totuși cu critici legate de prețurile biletelor. Datele sunt prezentate de NPR . În primele trei săptămâni ale competiției (11 iunie–19 iulie 2026), interesul publicului american s-a văzut atât în consumul media, cât și în participarea la meciuri și evenimente conexe, în pofida controverselor inițiale privind costurile și rolul SUA ca gazdă. Audiențe: meciurile SUA au ajuns la 25 de milioane de telespectatori Cel mai puternic reper de până acum este debutul naționalei masculine a SUA (USMNT) contra Paraguay, pe 12 iunie: o audiență medie de aproximativ 25 de milioane de persoane cumulat pe Fox, Telemundo și platformele lor de streaming, potrivit datelor Nielsen citate de publicație. NPR notează că este unul dintre cele mai urmărite meciuri de fotbal transmise vreodată în SUA. Pentru comparație, primul meci din faza grupelor la Cupa Mondială 2022 (SUA–Țara Galilor) a avut o audiență totală de 11,7 milioane în SUA, cu mențiunea că atunci partida s-a jucat într-o după-amiază de luni, nu într-o seară de vineri. Audiențele au rămas ridicate și la următoarele meciuri ale SUA, depășind 22 de milioane la partidele cu Australia și Turcia. NPR arată că aceste valori sunt comparabile cu mediile recente ale finalelor NBA și ale World Series (MLB), dar rămân cu aproximativ 100 de milioane sub un Super Bowl. Ca alt reper, Jocurile Olimpice de iarnă 2026 de la Milano au avut o medie de 23,5 milioane de telespectatori în SUA. Fox și Telemundo: recorduri și dincolo de meciurile SUA Un element important pentru piața media este că interesul nu s-a limitat la echipa gazdă. Fox a raportat o medie de 5 milioane de telespectatori pe 72 de meciuri din faza grupelor, un record pentru rețea, în timp ce Telemundo a avut o medie de 4,6 milioane, potrivit datelor citate de NPR. Președintele departamentului de „insights and analytics” de la Fox Sports, Mike Mulvihill, a scris pe X că, în medie, telespectatorii Fox consumaseră deja (până marțea precedentă momentului relatării) mai multe meciuri decât au urmărit pe durata întregii Cupe Mondiale 2022. Stadioane și fan festivaluri: 99,7% grad de ocupare în grupe Pe partea de participare fizică, FIFA estimează că aproximativ 4,6 milioane de fani au asistat la meciurile din faza grupelor, cu 99,7% din locurile disponibile ocupate. Potrivit NPR, este deja un nou record de asistență, depășind precedentul stabilit la ediția din 1994 (tot în SUA). În paralel, festivalurile dedicate fanilor din SUA, Mexic și Canada au atras 5,5 milioane de participanți, conform acelorași date. De ce contează: semnal pentru valoarea drepturilor și pentru veniturile din publicitate În termeni de business, combinația dintre audiențe mari (inclusiv pe streaming), recorduri pentru posturile care transmit competiția și stadioane aproape pline susține o piață mai puternică pentru publicitate și pentru evaluarea drepturilor de difuzare. NPR punctează că turneul a început sub presiunea criticilor privind prețurile ridicate ale biletelor și alte controverse, însă interesul publicului a rămas ridicat. Următorul test pentru acest val de interes este faza eliminatorie: SUA urma să joace miercuri, la ora 20:00 ET (joi, 03:00 ora României), cu Bosnia și Herțegovina, iar un analist citat de NPR (Bret Myers, Villanova University School of Business) anticipează că publicul american va continua să urmărească turneul în număr record, indiferent de parcursul echipei naționale. [...]
Vizita Anitei Anand la București pune pe agendă cooperarea economică și de securitate România–Canada , într-un moment în care aliații NATO își coordonează pozițiile înaintea reuniunii miniștrilor de externe din cadrul Summitului de la Ankara, potrivit Digi24 . Ministra canadiană a Afacerilor Externe, Anita Anand , va face o vizită oficială în România pe 6 iulie, la invitația Oanei Țoiu, ministrul interimar al Afacerilor Externe de la București. Conform Ministerului Afacerilor Externe, discuțiile vor viza consolidarea relației bilaterale, cu accent pe cooperarea economică și în domeniul securității. Pe agendă este inclus și un schimb de opinii privind principalele teme aflate pe masa reuniunii miniștrilor de externe ai statelor aliate, organizată în cadrul Summitului NATO de la Ankara . În context, Oana Țoiu a transmis pe 1 iulie, de Ziua Canadei, un mesaj în care a evidențiat parteneriatul cu Ottawa, bazat pe „valori democratice comune”, legături interpersonale și cooperare în promovarea „securității, prosperității și stabilității internaționale”. „România preţuieşte foarte mult parteneriatul de încredere cu Canada, construit pe valori democratice comune, legături interpersonale puternice şi o cooperare strânsă în promovarea securităţii, prosperităţii şi stabilităţii internaţionale. Aştept cu nerăbdare să o primesc pe ministrul Anita Anand în România în zilele următoare şi să consolidăm în continuare excelenta noastră cooperare bilaterală”, a scris Oana Ţoiu pe reţeaua X. [...]
Ilie Bolojan propune un „guvern de armistițiu” sau unul minoritar ca soluție rapidă pentru ieșirea din blocajul politic, cu un mandat limitat și ținte punctuale precum respectarea angajamentelor din PNRR și reducerea deficitului bugetar, potrivit Libertatea . Miza, dincolo de formula politică, este capacitatea executivului de a livra reforme și măsuri fiscale într-un calendar strâns, în condițiile în care România nu are un guvern „plin” de două luni. Într-o intervenție în podcastul „Friendly Fire”, liderul PNL a susținut că negocierile sunt complicate de „lipsa de încredere în PSD” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea refacerii vechii coaliții. În acest context, Bolojan a descris drept „realiste” două variante: un guvern minoritar sau un „guvern de armistițiu”, construit pe baza unui acord politic, nu prin declarații publice. Ce ar însemna „guvernul de armistițiu” în logica PNRR și a deficitului Conform aceleiași surse, Bolojan a conturat ideea unui executiv cu mandat limitat și obiective „bine definite”, între care a menționat explicit: respectarea angajamentelor asumate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); reducerea deficitului bugetar. Mesajul central este că, în lipsa unei majorități stabile, o formulă temporară ar putea fi folosită pentru a debloca decizii considerate urgente, cu accent pe reforme și pe țintele bugetare. Acuzații la adresa lui Sorin Grindeanu și disputa pe „rotativă” Bolojan a afirmat că Sorin Grindeanu ar urmări funcția de premier nu doar pentru cariera politică, ci și pentru a proteja interese ale unor primari și ale unor persoane din conducerea companiilor de stat, relatare atribuită de Libertatea publicației Biziday. Liderul PNL a mai spus că Grindeanu și-ar fi schimbat poziția față de ideea unei rotative guvernamentale, fiind acum deschis la „o propunere de guverne succesive”. În paralel, președintele PSD a declarat la Parlament că social-democrații acceptă rotativa, dar cu condiția să înceapă cu PSD, potrivit Agerpres. Declarația lui Grindeanu include și disponibilitatea de a semna „pe loc” un acord cu PNL, USR și UDMR, dacă liberalii ar vota mai întâi un guvern PSD. „Eu am spus că sunt de acord cu această rotativă atât timp cât începe cu PSD.” „Stop! Acum, pe loc, îl semnez. Să vină Bolojan să-l semneze şi el.” Contextul blocajului: două luni fără guvern „plin” Libertatea reamintește că criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD au demisionat. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire; PNL a anunțat ulterior trecerea în opoziție. În același interval, un premier desemnat (Eugen Tomac) și-a depus mandatul după ce nu a obținut o majoritate, iar un alt guvern (Adrian Veștea) a picat la vot în Parlament. Cum de la 1 iulie a început vacanța parlamentară, scenariul menționat este că Ilie Bolojan ar putea rămâne premier până în toamnă, odată cu reluarea sesiunii la 1 septembrie. [...]
Tensiunile PNL–Cotroceni complică negocierile pentru guvernare potrivit Digi24 , după ce vicepreședintele liberal Dragoș Pîslaru a acuzat că nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier, fără consultarea conducerii partidului, a fost o „ingerință directă” în viața PNL și a afectat relația cu președintele Nicușor Dan. Pîslaru a legat episodul de o „ruptură” vizibilă în partid și de apariția unor „demersuri în instanțe” pe care le descrie drept „extrem de bizare” în contextul interferenței în viața politică a partidelor. El a spus că nu poate susține că „puciștii din PNL” ar fi aliniați cu președintele, dar a adăugat că aceste demersuri au ajuns să transforme PNL „într-o țintă” în ultima perioadă. În același timp, vicepreședintele PNL a făcut distincția între tensiunile politice și relațiile instituționale, afirmând că, în perioada în care a coordonat PNRR, a avut „o relație instituțională excelentă” cu Administrația Prezidențială și cu președintele. El a mai spus că nu vede „ostilitate” între Nicușor Dan și PNL și a susținut că va exista „o colaborare corectă” cu șeful statului, în logica echilibrului puterilor și a unei administrații prezidențiale puternice. „Nu așa se construiește încrederea”: mesajul PNL despre episodul Veștea O poziție similară a fost exprimată și de președintele PNL, Ilie Bolojan, care a declarat într-un podcast că președintele „a generat niște acțiuni” care, „cel puțin cu nominalizarea domnului Veștea”, „nu au fost de natură a crește încrederea” între PNL și Nicușor Dan. Întrebat dacă partidul a trecut peste acel moment, Pîslaru a răspuns că întâmplarea este „o dovadă” că „nu așa se construiește încrederea” și că „ce urmează” ține de responsabilitatea politicienilor de a găsi „un viitor proeuropean pentru România”. Ce rol vede Pîslaru pentru președinte în perioada următoare Pe fondul discuțiilor despre o soluție de guvernare, Pîslaru a spus că președintele ar trebui să se implice, dincolo de rolul de mediator, invocând „responsabilitatea” acestuia după „două alegeri” care „nu au fost neapărat cele mai bune”. El a mai afirmat că, dacă se ajunge la un acord politic, acesta ar trebui „parafat în prezența președintelui țării”, nu lăsat la nivelul unei formule de tipul „duceți-vă, descurcați-vă și veniți cu niște opțiuni”, precizând însă că aceasta este o opinie personală, nu neapărat poziția oficială a PNL. [...]
Germania vrea să urce cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB până în 2029 , un calendar care ar împinge înainte țintele NATO și ar pune presiune pe restul Europei să-și crească propriile bugete militare, potrivit Digi24 . Cancelarul german Friedrich Merz a spus, miercuri, la Berlin, într-o apariție alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte , că Europa trebuie să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate dacă se dorește ca NATO să-și păstreze „caracterul transatlantic”. În același context, Merz a admis că Germania „a investit insuficient” ani la rând și că acum își corectează direcția. Ținta de 3,5% până în 2029, înaintea termenului NATO Planul Berlinului ar plasa Germania cu câțiva ani înaintea termenului de referință din cadrul NATO pentru 2035, când alianța urmărește atingerea nivelului de 3,5% din PIB pentru cheltuielile de apărare de bază, ca parte a noilor obiective de investiții. În arhitectura mai largă a țintei de 5% a NATO, pragul de 3,5% vizează cheltuieli militare directe, iar până la 1,5% ar putea fi acoperit de cheltuieli conexe de apărare și securitate, precum infrastructura și „reziliența” (capacitatea statului și a economiei de a funcționa și sub presiune, inclusiv în crize). Mesajul NATO: SUA rămân „indispensabile” pentru Ucraina Mark Rutte a lăudat planurile Germaniei, dar a punctat că sprijinul Statelor Unite rămâne esențial pentru apărarea Ucrainei, afirmând că, din perspectiva securității Ucrainei, SUA sunt în continuare „indispensabile”. Pentru Europa, mesajul combină două direcții care pot deveni simultan obligații politice: creșterea accelerată a cheltuielilor naționale de apărare și menținerea dependenței de capacitățile americane în dosarul ucrainean, cel puțin pe termen scurt. [...]
Negocierile pentru viitorul Guvern rămân blocate de disputa pe numele premierului , iar această incertitudine prelungește riscul de întârziere a deciziilor executive, într-un moment în care partidele încearcă să contureze o majoritate. Într-o intervenție la Digi24 , ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene și al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că este „legitim” ca PSD să îl propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru, dar critică felul în care social-democrații au gestionat discuțiile pentru formarea Executivului. Pîslaru afirmă că nu înțelege de ce PSD nu a avansat de la început varianta Grindeanu, susținând că, în momentul în care „au dărâmat guvernul”, ar fi trebuit „imediat să-și asume responsabilitatea”. În aceeași logică, el acuză PSD că ar fi încercat anterior să „croșeteze două guverne”, menționând numele Tomac și Veștea, și că ar fi avut „o contribuție însemnată” la eșecul acelor formule. „Recunosc că sunt un pic neclar de ce n-au propus-o de la început, pentru că atunci când au dărâmat guvernul, trebuia imediat să-și asume responsabilitatea pentru acele lucruri”, a declarat Pîslaru. Miza: premierul și condițiile de negociere În paralel, ministrul interimar reafirmă susținerea alianței PNL–USR–UDMR pentru eurodeputatul Siegfried Mureșan ca propunere de premier și spune că această opțiune este „extrem de legitimă”. Pîslaru își argumentează poziția prin experiența de lucru cu Mureșan la nivel european și prin rolul acestuia în negocieri privind bugetul UE 2028–2034, în contextul în care stabilitatea guvernamentală este prezentată ca obiectiv. „Este o propunere care nu poate fi refuzată dacă obiectivul, într-adevăr, este stabilitatea și punerea României pe un traiect în care să beneficiam de avantajele europene”, a mai spus Pîslaru. „Linii roșii” și deficitul de încredere între partide Întrebat dacă liberalii ar putea reveni asupra poziției, în cazul în care candidatura lui Mureșan ar face imposibilă colaborarea cu PSD, Pîslaru evită să avanseze scenarii, dar avertizează că negocierile nu pot porni cu condiții impuse unilateral. El critică ideea ca o parte să acuze „linii roșii” și, în același timp, să înceapă discuția cu o condiție de tipul „nu acceptă nicio formă de guvernare decât cu PSD la guvernare”. În plus, Pîslaru indică o problemă de încredere între partide, despre care spune că este deja „fărâmată”, invocând nerespectarea unui acord politic anterior. [...]
