Știri
Știri din categoria Diverse
Liderii europeni pregătesc contracte de înarmare de zeci de miliarde de dolari, într-un efort de a transforma creșterea bugetelor de apărare în capacități militare concrete și de a reduce tensiunile cu administrația Trump, la summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie), potrivit Știrile Pro TV, care citează Reuters.
Reuniunea are loc pe fondul unei repoziționări a Washingtonului față de Alianță, în condițiile în care SUA își reduc angajamentele, iar europenii încearcă să demonstreze că își intensifică eforturile pentru apărarea continentului. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a indicat că summitul ar urma să confirme respectarea angajamentelor de creștere a cheltuielilor de apărare și să fie însoțit de semnarea unor contracte de armament „în valoare de zeci de miliarde de dolari”.
Miza operațională a summitului este trecerea de la alocări bugetare la rezultate măsurabile: producție industrială de apărare și echipamente disponibile pentru forțe. Rutte a spus că discuțiile se vor concentra pe „transformarea cheltuielilor suplimentare în capacități operaționale” și pe „extinderea semnificativă a industriilor noastre de apărare”.
În același timp, liderii sunt așteptați să își reafirme angajamentul de a continua finanțarea armamentului pentru Ucraina, în contextul războiului declanșat de Rusia. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat la un dineu oferit de președintele Turciei, Tayyip Erdogan, și la discuții bilaterale cu Donald Trump.
Articolul notează că membrii NATO au cheltuit anul trecut 570 de miliarde de dolari pentru apărare. Rutte a mai declarat luna trecută că membrii europeni ai NATO și Canada au cheltuit în 2025 cu 90 de miliarde de dolari mai mult decât în anul precedent, ajungând la un total de peste 570 de miliarde de dolari.
Contextul este și unul de ținte mai ridicate: la summitul de la Haga, liderii NATO au convenit să aloce 3,5% din PIB pentru elemente esențiale de apărare (armament și trupe) până în 2035, față de obiectivul anterior de 2%. Separat, au convenit să investească încă 1,5% din PIB în investiții mai ample legate de apărare, inclusiv întărirea securității cibernetice.
Oficiali europeni citați în material spun că speră ca relațiile lui Trump cu Erdogan și Rutte să ajute la evitarea incidentelor, dar admit că nu există certitudini, pe fondul resentimentelor legate de războiul din Iran și al criticilor repetate ale președintelui SUA la adresa NATO.
Într-o postare pe Truth Social, Trump s-a plâns că SUA cheltuiesc bani pentru a proteja membri NATO „fără a obține vreun beneficiu din aceasta”, iar articolul arată că Trump a sugerat că acest lucru ar putea însemna că SUA nu trebuie să își onoreze angajamentul de a ajuta un aliat atacat (articolul 5).
În plus, în ultimele 12 luni, Alianța a fost pusă sub presiune de mai multe decizii și semnale de la Washington: amenințarea privind Groenlanda, războiul împotriva Iranului fără consultarea aliaților europeni, anunțul retragerii trupelor din Europa și reducerea unor forțe alocate planurilor de apărare NATO (inclusiv un portavion, avioane de realimentare, avioane de vânătoare și drone), precum și o revizuire de șase luni a prezenței militare americane pe continent.
„Alianța este vie și activă, dar puțin zgâriată”, a declarat un diplomat european, sub protecția anonimatului.
Un alt diplomat NATO, citat în articol, a spus că, dacă apar tensiuni, Rutte ar putea juca rolul de mediator, numindu-l în glumă „consilierul matrimonial suprem”.
Summitul de la Ankara va testa dacă europenii pot livra rapid pe două fronturi: contracte și producție pentru industria de apărare, respectiv o formulă politică de „reechilibrare” a responsabilităților în NATO care să mențină SUA angajate în arhitectura de securitate a Europei. Materialul indică însă că evoluțiile din Iran, aflate sub un armistițiu fragil, pot umbri agenda și pot reaprinde disputele transatlantice.
Recomandate
Mark Rutte cere ca NATO să crească sprijinul pentru apărarea aeriană a Ucrainei , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis miercuri la Tallinn, pune accent pe o nevoie operațională imediată: protejarea rețelelor și a populației odată cu apropierea iernii. Rutte a spus că aliații „trebuie să facă mai mult”, „mai ales în privința apărării aeriene”, argumentând că agresiunea Rusiei „nu slăbește” și că sprijinul pentru Ucraina nu ar trebui să fie afectat de presiunea militară și politică exercitată de Moscova. Atacurile asupra energiei cresc presiunea pentru măsuri rapide În noaptea de marți spre miercuri, atacuri rusești au vizat infrastructuri energetice din Ucraina, iar bilanțul menționat în articol indică cel puțin șapte persoane ucise și 600.000 de persoane rămase fără curent. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat „disprețul” lui Vladimir Putin față de apelul lui Donald Trump pentru un armistițiu privind acest tip de atacuri. „Atacurile hibride” și răspunsul NATO, inclusiv discret Rutte a acuzat că Rusia își continuă atacurile împotriva civililor ucraineni și își menține „campania hibridă” împotriva aliaților NATO. În același timp, el a avertizat că Moscova urmărește să slăbească hotărârea aliaților și să reducă sprijinul pentru Ucraina, însă a susținut că Rusia „eșuează” și că NATO nu se va lăsa intimidată. În privința atacurilor hibride — acțiuni sub pragul considerat act de război sau operațiune militară — Rutte le-a descris drept „un semn de slăbiciune” și a criticat ideea de a le transforma într-un subiect permanent de comunicare publică. „Ceea ce rușii adoră este ca noi să vorbim toată ziua despre ele, să fim zdruncinați de ele și să organizăm conferințe de presă pe tema lor.” Secretarul general al NATO a spus că Alianța va reacționa „acolo unde trebuie”, dar „nu întotdeauna în mod vizibil”, sugerând un mix de măsuri publice și acțiuni mai puțin expuse. [...]
Întâlnirea Nicușor Dan–Radev–Rutte mută securitatea Mării Negre pe agenda NATO , pe fondul incidentelor recente cu drone și al alertelor din proximitatea Sulina , potrivit Digi24 . Președintele României, Nicușor Dan, și premierul bulgar Rumen Radev au programată joi, la ora 14:30 (ora României), o întâlnire trilaterală cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Conform anunțului citat de Digi24, discuțiile vizează situația de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul incidentelor provocate de drone. Pe agenda discuțiilor se află și incidentele care au vizat nave din perimetrul Mării Negre, considerate un motiv de îngrijorare privind deteriorarea mediului de securitate din zonă. Context: alerte în apropiere de Sulina și intervenție de căutare-salvare În același context, este menționată o alertă declanșată joi în Marea Neagră, după ce o navă aflată la 14 mile marine de Sulina (aprox. 26 km) a cerut ajutor marinarilor români. Potrivit primelor informații prezentate, la bord erau 12 marinari, dintre care opt sunt dați dispăruți, iar salvatorii români au intervenit cu o navă și un elicopter. Deocamdată, nu este clar dacă nava a fost lovită de o dronă. În cursul nopții, avioane de luptă au fost ridicate după ce radarele militare au detectat drone în apropiere de Sulina și în zona Insulei Șerpilor, mai notează Digi24. De ce contează Întâlnirea cu șeful NATO indică o încercare de coordonare politică la nivel aliat pe tema riscurilor de securitate din Marea Neagră, într-un moment în care incidentele raportate în zonă ridică presiune pe capacitatea de supraveghere și reacție a statelor riverane. Detalii despre eventuale decizii sau măsuri concrete nu sunt menționate în informațiile disponibile. [...]
Reluarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești readuce riscul de perturbări în lanțul de aprovizionare cu combustibili , după ce Moscova a acuzat Kievul de o lovitură de amploare asupra unei rafinării din Riazan, potrivit Digi24 . Rusia susține că atacul ar fi avut loc în primele ore ale zilei de joi și ar fi vizat o rafinărie situată la sud de Moscova. Potrivit relatării, acuzațiile vin la scurt timp după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat reluarea loviturilor asupra infrastructurii energetice rusești, după o pauză de trei zile pe care Kievul spune că a făcut-o la solicitarea SUA. Ce spune Moscova despre atacul din Riazan Kremlinul a transmis că Ucraina a „încercat să lanseze un atac de amploare” asupra rafinăriei, informație prezentată de BBC, conform Digi24. Ministerul rus al Apărării afirmă că au fost interceptate patru rachete și zeci de drone, iar resturile ar fi provocat un incendiu la rafinăria din Riazan. Președintele Vladimir Putin a mai susținut că Ucraina ar fi încercat să lovească rafinării și miercuri, acuzație pe care Kievul a respins-o. Putin a declarat, totodată, că atacurile nu ar fi produs până acum „pagube semnificative”. De ce contează: infrastructura energetică, din nou în centrul escaladării Miza imediată este operațională: rafinăriile și infrastructura energetică sunt noduri critice pentru producția și distribuția de combustibili, iar orice incendiu sau oprire temporară poate crea presiune suplimentară asupra fluxurilor interne și regionale. Pe fondul acestui schimb de acuzații, Zelenski a spus că a restricționat atacurile timp de trei zile, în timp ce Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică a Ucrainei. Declarația lui, citată de Financial Times, a fost: „Am încheiat-o cu asta.” Separat, Zelenski a afirmat că zeci de orașe ucrainene au fost vizate de atacuri rusești în ultimele 24 de ore. Ce urmează Informațiile din material indică o revenire la o dinamică de tip „lovituri și represalii” asupra infrastructurii energetice, după o pauză scurtă invocată de Kiev. În lipsa unor date independente în text despre amploarea pagubelor, impactul concret asupra producției rafinăriei din Riazan rămâne neclar. [...]
Serghei Lavrov sugerează că negocierile de pace sunt blocate după ce a legat public discuțiile despre Ucraina de „ tranzacția cu motorină ” promovată de Donald Trump și de refuzul lui Volodimir Zelenski de a o susține, potrivit Digi24 . Mesajul Moscovei mută accentul de pe o propunere formală de pace pe o dispută politică, cu implicații directe asupra stabilității regionale și, implicit, asupra riscurilor economice din energie. Într-o conferință descrisă ca „neobișnuit de lungă”, ministrul rus de Externe a folosit termeni laudativi la adresa președintelui SUA și a reluat atacurile la adresa lui Zelenski, pe care îl acuză că ar provoca în mod direct administrația americană prin poziționarea față de înțelegerea privind motorina și prin solicitarea de armament pentru lovirea infrastructurii energetice ruse, inclusiv rafinăriile. „Tranzacția cu motorină”, folosită ca instrument de presiune politică Lavrov afirmă că Rusia a susținut „afacerea cu motorină” propusă de Trump, dar că Zelenski ar fi respins-o public, cerând în schimb rachete pentru sistemul Patriot , pentru a continua atacurile asupra sectorului energetic rus. „Nu mă mai bateți la cap cu această tranzacție cu motorină, mai bine dați-mi rachete pentru sistemul Patriot, am nevoie să continui să lovesc sectorul energetic rus, inclusiv rafinăriile de petrol”. În interpretarea șefului diplomației ruse, această poziție ar reprezenta: „o provocare directă, și încă una grosolană, la adresa președintelui Trump”. Lavrov mai susține că Zelenski ar avea un comportament „obișnuit” de a cere sprijin fără a oferi ceva „în schimb” și fără a fi dispus la „acțiuni constructive”. Moscova spune că nu a primit un „plan de pace” oficial Pe fondul discuțiilor din presa occidentală despre un posibil „plan de pace” pentru Ucraina, Lavrov afirmă că Rusia nu a primit nicio propunere oficială și că informațiile vehiculate ar fi bazate pe „scurgeri de informații și zvonuri”. În acest context, el menționează explicit publicații precum The Washington Post și New York Times, fără a indica existența unui document transmis pe canale oficiale. Alegerile din Ucraina și respingerea unui armistițiu Lavrov susține că Zelenski „nu are nevoie de alegeri”, deoarece ar fi impus condiții „în mod evident inacceptabile” pentru organizarea lor. Totodată, ministrul rus respinge ideea unui armistițiu care, în viziunea sa, ar permite reînarmarea Ucrainei. „Nu va exista niciun armistițiu menit să-l readucă [pe Vladimir Zelenski] la realitate și să-l înarmeze din nou”. „Poziția noastră nu s-a schimbat niciodată” În final, Lavrov reiterează că obiectivele Rusiei în ceea ce numește „operațiunea militară specială” ar fi „clare și constante”, în contrast cu pozițiile Occidentului, pe care le descrie ca fluctuante. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne aceeași: menținerea incertitudinii în jurul negocierilor și a infrastructurii energetice, într-un moment în care declarațiile oficiale sunt folosite ca instrument de presiune și de setare a agendei, nu ca semnal al unei apropieri de un acord formal. [...]
Rusia a ridicat în șase săptămâni o nouă bază de lansare pentru drone cu reacție , un salt operațional care poate susține intensificarea atacurilor asupra Ucrainei și complică apărarea antiaeriană din regiune, potrivit Libertatea , care citează o analiză Reuters bazată pe imagini din satelit și opinii de specialitate. Construcția ar fi început pe 31 august, pe un teren viran din regiunea Rostov (sud-vestul Rusiei), iar complexul ar avea o suprafață echivalentă cu aproximativ 126 de terenuri de fotbal, conform imaginilor din satelit obținute de Planet Labs și Airbus. Unde este amplasată baza și ce infrastructură include Complexul este situat la circa 3,5 kilometri de baza aeriană rusă Millerovo , unde este dislocat Regimentul 31 Gardă de Aviație de Vânătoare. Potrivit Reuters, baza nou construită include opt platforme de lansare, dintre care două erau deja dotate cu șine, iar la alte două se lucra la instalarea acestora. În cursul a trei zile din săptămâna respectivă au fost observate și alte lucrări de construcție. În afară de acest complex de lângă Millerovo, Rusia ar mai avea „alte 10 puncte fixe de lansare” folosite pentru atacuri cu drone asupra Ucrainei, mai notează Reuters. De ce contează: trecerea la drone cu reacție, mai greu de interceptat Dezvoltarea bazei coincide cu intensificarea utilizării de către Rusia a dronelor de atac cu motor cu reacție, pe care Ucraina le-ar intercepta mai greu din cauza vitezei. În material se menționează că aceste drone pot atinge viteze de până la 600 km/h. Conducerea de la Kiev anticipează o intensificare a atacurilor cu drone cu reacție și rachete în această iarnă, în contextul în care Ucraina caută „în regim de urgență” soluții pentru contracararea noilor tipuri de drone. Mike Monnik, fondator și director executiv al companiei private de informații DroneSec, apreciază că baza ar putea fi folosită pentru lansarea modelelor Gheran-4 și Gheran-5, descrise ca cele mai noi tipuri de drone cu reacție din dotarea Rusiei. „Viteza de construcție demonstrează cât de ușor poate Rusia să pună rapid în aplicare capacități ofensive deja consolidate”, avertizează Monnik. Implicații pentru NATO și contextul regional În aceeași analiză, Monnik indică drept problemă pentru Occident combinația dintre producția industrială de drone cu reacție, sofisticarea lor în creștere și „lipsa relativă a unor sisteme exhaustive de apărare împotriva dronelor” în multe țări NATO. Reuters mai notează că Ministerul rus al Apărării nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu privind această facilitate și, mai larg, programul de drone cu reacție. Separat, armata ucraineană ar fi raportat că Rusia și-a intensificat utilizarea dronelor cu reacție de aproximativ șase ori pe parcursul a trei luni, în această vară, iar datele ar indica drept ținte principale Kievul și regiunea înconjurătoare. [...]
România vrea un comandament militar comun NATO la Marea Neagră, cu rotație și găzduire din 2028 , iar inițiativa este legată direct de riscurile tot mai frecvente pentru securitate și pentru activitatea economică din zonă, potrivit Libertatea . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a transmis miercuri seară că incidentele recente din Marea Neagră „ne obligă să acționăm, nu să așteptăm” și a susținut înființarea unui comandament militar comun al statelor NATO riverane. El spune că a discutat telefonic cu ministrul Apărării din Bulgaria și i-a propus semnarea unei scrisori comune către conducerea NATO, pentru a susține poziția celor două țări privind crearea acestei structuri. Ce propune România: rotație între statele riverane și calendar din 2028 Miruță afirmă că noul comandament ar urma să funcționeze cu rotație atât a locației, cât și a conducerii, între toate țările NATO riverane Mării Negre. În acest cadru, România își exprimă disponibilitatea de a prelua conducerea și de a găzdui comandamentul pe litoralul românesc începând din 2028. Până atunci, potrivit declarațiilor sale, România ar accepta ca structura să își desfășoare activitatea pe litoralul turcesc al Mării Negre, cu participarea ofițerilor români și bulgari. De ce contează: securitate și „interese economice” într-o zonă cu incidente repetate Ministrul interimar leagă demersul de o serie de incidente recente — drone, nave scufundate și mine marine — și susține că acestea nu mai pot fi tratate ca probleme naționale izolate. În mesajul citat, Miruță spune că România este determinată să își protejeze „interesele de securitate și economice” în Marea Neagră, cu respectarea dreptului internațional, și că atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene au generat riscuri colaterale pentru autoritățile și populațiile din țările din regiune. Contextul invocat include atacuri cu drone asupra navelor comerciale în largul coastei Bulgariei: pe 13 octombrie, două nave de marfă au fost lovite, iar una dintre ele, HS Dignity (pavilion Guineea-Bissau), s-a scufundat, 11 marinari fiind dați dispăruți; Sofia a convocat ulterior ambasadorul Rusiei. Publicația amintește și că alte două nave de marfă au fost lovite în aceleași ape pe 6 octombrie, iar în apele teritoriale românești au existat mai multe incidente în contextul războiului din Ucraina. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul pas ar fi semnarea și transmiterea către conducerea NATO a scrisorii comune propuse Bulgariei, pentru susținerea formală a înființării comandamentului. Publicația nu oferă un calendar pentru o decizie la nivelul NATO și nici detalii despre formatul exact al structurii, dincolo de principiul rotației și ținta de găzduire în România din 2028. [...]
