Știri
Știri din categoria Diverse
SUA transmit că NATO va răspunde ferm atacurilor hibride, pe fondul unor incidente recente atribuite Rusiei, inclusiv o tentativă cu drone la aeroportul Leipzig/Halle, ceea ce ridică presiunea asupra statelor membre să-și întărească protecția infrastructurii critice, potrivit Digi24.
Ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, a spus că incidentul de la Leipzig/Halle, pentru care Berlinul a dat vina pe Rusia, este „un semnal de alarmă” pentru Alianță și mai îngrijorător decât alte episoade recente în care drone rusești lansate spre Ucraina ar fi deviat de la traiectorie și au afectat state membre.
În marja unei conferințe de afaceri din Italia, Whitaker a încadrat aceste episoade drept „acțiuni hibride” – adică operațiuni sub pragul unui atac militar clasic, care pot include sabotaj, presiune și perturbări – și a indicat că exemple similare au fost văzute și în Polonia.
Oficialul american a avertizat că infrastructura critică, inclusiv activele energetice, ar putea deveni țintă și ar trebui monitorizată de autoritățile naționale. În această logică, responsabilitatea de prim răspuns rămâne la nivel național, însă SUA susțin statele care se confruntă cu astfel de acte.
Whitaker a insistat că, atunci când autoritățile pot identifica autorii – „așa cum a făcut Germania” – NATO trebuie să transmită un mesaj ferm de intoleranță față de asemenea acțiuni.
Potrivit materialului, referința centrală este tentativa de atac cu drone de luna trecută de la Aeroportul Leipzig/Halle, atribuită de Germania Rusiei. Pe lângă aceasta, Whitaker a menționat și alte incidente recente legate de drone rusești care vizau Ucraina și ar fi deviat, precum și acțiuni considerate mai îngrijorătoare în Germania și Polonia.
Publicația notează că declarațiile au fost relatate de Reuters.
Recomandate
Donald Trump reia mesajul că Rusia nu va ataca NATO , pe fondul unor acuzații europene privind un incident cu dronă , într-un moment în care administrația sa încearcă din nou să deblocheze negocierile pentru Ucraina, potrivit Digi24 . Președintele SUA a declarat în Biroul Oval că îl cunoaște „foarte bine” pe Vladimir Putin și că liderul rus „nu are intenția de a ataca teritoriul NATO”. Afirmația vine după ce Germania a acuzat Moscova că, la începutul lunii august, ar fi trimis o dronă încărcată cu explozibili la aeroportul din Leipzig, relatează AFP. Trump a reiterat ideea și în urmă cu o săptămână, într-o discuție cu presa la Casa Albă, când a spus că Putin „nu va ataca un teritoriu al NATO” și a invocat „discuții constructive” cu liderul rus, potrivit News.ro. Demers diplomatic: emisari trimiși la Moscova și Kiev, cu un traseu încă incert În același timp, Trump a anunțat că îi trimite pe emisarii săi Jared Kushner și Steve Witkoff la Moscova și la Kiev, cu o propunere pentru încetarea războiului din Ucraina. „I-am trimis pentru a vedea dacă putem face progrese, şi există şanse mari să reuşim” Anterior, două surse au declarat pentru Reuters că cei doi intenționau să ajungă la Moscova în weekend și apoi să meargă la Kiev. Totuși, potrivit uneia dintre surse, itinerariul s-a modificat în ultimele zile, iar etapa de la Kiev nu era încă sigură. Context: negocieri în impas și scepticism în rândul serviciilor occidentale Materialul notează că încercările administrației Trump de a găsi o soluție pentru războiul din Ucraina au eșuat în mare parte, iar negocierile au intrat în impas în ultimele luni. La finalul lunii august, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a deplasat la Moscova, inclusiv pentru a-și îndemna omologii să ia în calcul o soluție, au relatat Reuters și alte surse media. În paralel, majoritatea oficialilor serviciilor de informații occidentale se îndoiesc că Putin ar fi interesat de un acord pe termen scurt, iar serviciile ucrainene consideră mai probabilă o intensificare a conflictului decât o dezamorsare rapidă. În acest context, Digi24 mai consemnează că o dronă rusă a lovit vineri sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev, una dintre cele mai importante ținte atacate pe durata războiului. [...]
Discuțiile SUA–Rusia au intrat și pe teren economic, dar fără semne de progres politic , după întâlnirea de peste trei ore dintre Vladimir Putin și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de la Kremlin a fost că dialogul a fost „extrem de util”, însă fără indicii despre o evoluție semnificativă privind încetarea războiului din Ucraina. Miza economică invocată de Kremlin: „proiecte de anvergură” cu SUA Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a spus că discuțiile „au depășit simplul schimb de opinii” despre Ucraina și au intrat „în detaliu” în „aspecte economice” și „potențiale proiecte ruso-americane de anvergură, reciproc avantajoase”. În același timp, Ușakov nu a oferit detalii despre ce proiecte ar fi vizate și nici despre ideile prezentate de partea americană pentru o posibilă soluționare. Declarația sugerează o încercare a Moscovei de a lărgi agenda negocierilor către cooperare economică, însă, din informațiile disponibile, nu rezultă angajamente concrete sau pași operaționali. Fără detalii despre „ideile” SUA și fără calendar de acord Ușakov a afirmat că Witkoff și Kushner „au prezentat o serie de idei privind posibile căi de soluționare”, fără să precizeze conținutul acestora. Cei doi emisari, aflați la prima vizită la Moscova din ianuarie, nu au făcut comentarii publice și au plecat la scurt timp după discuții. Un oficial al Casei Albe a declarat pentru Reuters că discuțiile au fost „substanțiale” și că următoarele măsuri vor fi anunțate „în săptămânile următoare”. Context militar: poziții opuse și presiune prin atacuri Potrivit relatării, Putin le-a spus emisarilor că Rusia ar înregistra „progrese reale” pe câmpul de luptă și că este încrezător că își va atinge obiectivele, reiterând necesitatea abordării „cauzelor profunde ale conflictului” — o formulă folosită frecvent de Moscova din 2022. În paralel, atacurile aeriene s-au intensificat în ultimele săptămâni, deși liniile frontului ar fi rămas în mare parte neschimbate. Kremlinul a transmis că Putin a ordonat armatei ruse să nu lanseze atacuri asupra Kievului timp de trei zile, pe durata vizitei emisarilor americani, în condițiile în care capitala Ucrainei a fost bombardată „zi și noapte” în ultimele 10 zile, inclusiv cu un atac asupra sediului SBU. Pe partea ucraineană, sursa menționează atacuri asupra rafinăriilor rusești, terminalelor petroliere și depozitelor retailerului online Wildberries, cu scopul de a crește costurile războiului pentru Moscova. Volodimir Zelenski a spus că Ucraina este pregătită să se abțină de la atacuri asupra Moscovei până luni. Ce urmează Witkoff și Kushner urmau să se întâlnească duminică, la Kiev, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În lipsa unor detalii despre propunerile discutate și despre „proiectele economice” invocate de Kremlin, singurul reper de calendar rămâne formularea Casei Albe, care vorbește despre anunțarea următorilor pași „în săptămânile următoare”. [...]
Vizita emisarilor lui Trump la Kiev deschide discuții despre proiecte economice SUA–Rusia , pe fondul unor negocieri pe care Moscova le descrie drept „reciproc avantajoase”, potrivit Digi24 . Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați duminică, 6 septembrie, la Kiev, după o oprire la Moscova, urmând să ajungă în Ucraina cu trenul din Polonia, unde au sosit în noaptea precedentă. Ce s-a discutat la Moscova și de ce contează componenta economică Cei doi emisari au părăsit Moscova sâmbătă seara, 5 septembrie, după peste trei ore de discuții cu președintele rus Vladimir Putin , întâlnire calificată de ambele părți drept „constructivă” și „substanțială”. Emisarii au venit cu „mai multe idei” pentru încheierea războiului și au promis că vor transmite evaluările și pozițiile exprimate de liderul rus. Un element cu relevanță economică, dincolo de dimensiunea diplomatică, este afirmația consilierului rus Iuri Ușakov că discuțiile au inclus „aspecte economice” și „potențiale proiecte ruso-americane de anvergură”, descrise ca fiind „reciproc avantajoase”. „Discuțiile au depășit simplul schimb de opinii privind soluționarea crizei din Ucraina. Au fost abordate în detaliu aspecte economice și potențiale proiecte ruso-americane de anvergură, reciproc avantajoase.” În același timp, Ușakov a spus că Putin le-ar fi transmis emisarilor că Rusia înregistrează „progrese reale” pe câmpul de luptă și că își va atinge obiectivele, insistând asupra abordării „tuturor cauzelor profunde ale conflictului”. Ce urmează: Kiev, apoi anunțuri „în săptămânile următoare” După etapa de la Moscova, Witkoff și Kushner sunt așteptați la Kiev în aceeași zi. Separat, un oficial al Casei Albe a declarat pentru Reuters că discuțiile au fost „substanțiale” și că următoarele măsuri vor fi anunțate „în săptămânile următoare”. Tot în acest context, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Vladimir Putin a ordonat ca timp de trei zile să nu se lanseze niciun atac asupra Kievului. [...]
Kremlinul transmite că șansele unui progres diplomatic sunt „extrem de reduse” , în contextul vizitei la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner , potrivit Digi24 . Mesajul indică menținerea unui blocaj de fond în negocierile privind războiul din Ucraina, cu efect direct asupra riscului geopolitic și, implicit, asupra așteptărilor din piețe legate de o eventuală detensionare. Informația este atribuită de Digi24 unei relatări Bloomberg, preluată „conform Kyiv Post”, care citează surse apropiate conducerii ruse. Acestea susțin că vizitele anterioare ale negociatorilor americani nu au produs rezultate concrete și că Moscova nu se așteaptă ca, de această dată, emisarii să vină cu propuneri pe care Kremlinul să le considere acceptabile. Condițiile Moscovei: discuții doar în termenii impuși de Rusia Potrivit surselor citate, Vladimir Putin ar rămâne dispus să discute despre încheierea războiului doar în condițiile stabilite de Rusia, iar Moscova „își înăsprește cererile”, pe fondul percepției că are un avantaj tactic pe câmpul de luptă. O cerință descrisă drept esențială și nenegociabilă este transferul integral al regiunii Donețk sub controlul Rusiei, condiție respinsă constant de Ucraina. În acest context, nu este clar dacă Witkoff și Kushner vor aduce „concesii noi și concrete” care să deblocheze negocierile. Turneul emisarilor și miza etapei de la Kiev Perspectiva de la Moscova vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a confirmat că Witkoff și Kushner se deplasează atât în Rusia, cât și în Ucraina, cu „o propunere concretă” pentru încetarea războiului. La o conferință de presă la Casa Albă, pe 4 septembrie, Trump a pus blocajul diplomatic pe seama animozității personale dintre Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că cei doi „se urăsc cu adevărat unul pe celălalt”. Tot atunci, Trump a susținut — fără a prezenta dovezi independente, potrivit materialului — că cele două țări ar fi avut împreună 32.000 de victime în ultima săptămână. Zelenski a declarat că echipa sa a primit itinerariul emisarilor de la biroul prezidențial al SUA și că întâlnirea este programată duminică, la Kiev, după discuțiile de la Moscova. Liderul ucrainean a mai spus că Ucraina se pregătește să asigure funcționarea normală a spațiului aerian pentru ca negociatorii să ajungă în siguranță. Logistică tensionată și „pauză profundă” în negocieri Materialul notează că etapa de la Kiev rămâne sensibilă: deputatul ucrainean Oleksiy Honcharenko a afirmat anterior că o dronă rusă a lovit Aeroportul Zhulyany din Kiev, sugerând că ar fi fost un semnal de opoziție față de negocieri. În plus, Moscova ar fi încercat să zădărnicească vizita la Kiev și ar fi refuzat să se angajeze să suspende atacurile aeriene asupra Ucrainei pe durata vizitei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat săptămâna trecută că negocierile de pace sunt într-o „pauză profundă”, deși Putin ar fi sugerat pe 2 septembrie că ar exista perspective pentru un acord, condiționat de cedarea întregii regiuni Donbas. [...]
Un exercițiu din SUA a indicat un răspuns american „timid” la un scenariu de atac rusesc care atinge România, iar miza este credibilitatea Articolului 5 din NATO . Potrivit Știrile Pro TV , simularea a testat decizii la Washington în ipoteza în care Rusia ar ataca Republica Moldova în 2028, iar o dronă ar lovi un depozit de combustibil din România, cu victime civile. Exercițiul a avut loc luni în Statele Unite și a inclus actuali membri ai Congresului, alături de foști oficiali militari, diplomați și reprezentanți ai serviciilor de informații. Scenariul pornea de la premisa că războiul din Ucraina continuă până în 2028 și intră într-un „impas sângeros”, iar Moscova încearcă să divizeze Europa printr-un atac asupra Republicii Moldova. Ce a rezultat din simulare și de ce contează pentru NATO Concluzia relatată de editorialistul The Washington Post David Ignatius (citat de ziua.md, potrivit News.ro) a fost că reacția americană ar fi fost „ezitantă”, pe fondul percepției că opinia publică din SUA nu ar susține o ripostă militară puternică. În interpretarea autorului, un astfel de semnal ar eroda credibilitatea angajamentului de apărare colectivă din Articolul 5 al Tratatului NATO. „Răspunsul în cadrul acestei simulări – şi mă tem că la fel s-ar întâmpla şi în realitate – a fost unul ezitant, ceea ce echivalează cu un semnal implicit că angajamentul de securitate colectivă prevăzut de Articolul 5 al NATO este aproape lipsit de efect.” Ignatius afirmă că, în lipsa leadershipului american, Europa ar ajunge „fragmentată și dezorganizată”, ceea ce ar complica răspunsul aliat într-o criză care implică direct un stat membru NATO. Contextul invocat: intensificarea „atacurilor hibride” În argumentația sa, editorialistul leagă riscul unei confruntări mai largi în Europa de intensificarea atacurilor hibride atribuite Rusiei. El citează o analiză privată a companiei de consultanță TD International, potrivit căreia din martie ar fi fost înregistrate 63 de incidente asociate Rusiei împotriva unor ținte europene, dintre care: 43 de incidente cu drone sau încălcări ale spațiului aerian; 6 acte ori tentative de sabotaj; 6 atacuri cibernetice sau de război electronic; 5 incidente maritime ostile. Autorul amintește și acuzații recente formulate de Germania la adresa Moscovei privind atacuri cu drone și sabotaj, precum și incidente similare raportate în alte state europene care furnizează armament Ucrainei. Ce recomandă autorul pentru Washington În opinia lui Ignatius, absența unei conduceri ferme din partea Washingtonului ar putea încuraja Kremlinul să „testeze limitele NATO” și, simultan, ar putea împinge statele europene către răspunsuri mai dure pe cont propriu. Printre direcțiile indicate se numără avertizarea explicită a Moscovei că atacurile asupra statelor NATO vor avea „consecințe severe”, menținerea prezenței militare americane în Europa și sprijinirea consolidării capacităților de apărare ale aliaților. „Avantajul forţei militare americane nu este doar acela de a purta războaie, ci şi de a le opri.” [...]
Uber și-a închis brusc operațiunile în Nigeria și Uganda, lăsând șoferii fără venituri , după ce aplicația a dispărut „peste noapte”, inclusiv în timpul curselor, potrivit Știrile Pro TV . Miza economică este directă: pentru mulți șoferi, platforma era o sursă esențială de câștig, iar oprirea a venit fără preaviz efectiv pentru majoritatea utilizatorilor. În cele două țări africane, evenimentul a fost descris drept o „răpire” a serviciului, în condițiile în care aplicația a încetat să mai funcționeze pe 2 septembrie, fără ca „marea majoritate” a nigerienilor sau ugandezilor să fi fost informată din timp. În Nigeria, Uber opera din 2014, iar în Kampala (Uganda) din 2016, serviciul fiind popular în marile orașe. Notificare minimă și întreruperea curselor Compania s-a limitat la un e-mail trimis în ziua opririi, către utilizatori, pentru a anunța că serviciul nu va mai fi disponibil, potrivit publicației de tehnologie The Register, citată de 7sur7.be. Mesajul a fost văzut de mulți abia după ce aplicația dispăruse, uneori fiind găsit în folderul de spam, unde părea un e-mail promoțional. Consecința operațională imediată a fost că unii șoferi au fost întrerupți chiar în timpul curselor și s-au trezit fără acces la platformă și, implicit, fără încasări, relatează 7sur7.be. Ce le-a transmis Uber utilizatorilor În e-mailul adresat utilizatorilor din Nigeria, compania a invocat o analiză internă și a anunțat închiderea operațiunilor începând cu 2 septembrie 2026, potrivit unei capturi de ecran obținute de TechCabal: „Cu regret, trebuie să vă anunțăm o veste proastă. După o analiză aprofundată a activității noastre, am luat dificila decizie de a ne încheia operațiunile în Nigeria, începând cu 2 septembrie 2026.” Potrivit aceleiași relatări, Uber nu a oferit o explicație detaliată pentru decizie, invocând doar o „schimbare a priorităților”. Context: o prezență locală mai amplă În Lagos, compania lansase inclusiv un serviciu de navete fluviale în 2019, pentru a ajuta utilizatorii să evite ambuteiajele, notează The Register, citată de 7sur7.be. Tocmai această integrare locală a alimentat nedumerirea și indignarea după oprirea bruscă a serviciului, în două piețe unde Uber era „bine implantată”, conform surselor citate. [...]
